982 matches
-
este coordonator al colecției „Biblioteca școlii” a Editurii Didactice și Pedagogice. Profilul esențial al lui P. este cel de cronicar literar, învestitura fiindu-i dată chiar din anii studenției, când îi revine sarcina de a susține cronica literară la revista „Echinox”, al cărei membru fondator și animator a fost. Exercițiul a fost benefic, P. a obținut astfel un statut important, care a făcut ca, imediat după terminarea studiilor, să fie cooptat redactor la „Steaua”, unde i s-a încredințat, de asemenea
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
să șteargă ceva din eticheta „poet al țărănimii”, pe care i-o pusese C. Dobrogeanu- Gherea. Îl face pe Coșbuc chiar „poet de salon”, mai ales în ceea ce privește lirica lui erotică. Dintr-un sentiment de fraternitate și de pe poziția cenaclistului de la „Echinox”, P. scrie Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997; Premiul revistei „Poesis”), realizând o monografie a grupării ce era considerată ca opozantă la proletcultism și la creația de „comandă socială”. Cu prilejul sărbătoririi a treizeci și cinci de ani de la
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997; Premiul revistei „Poesis”), realizând o monografie a grupării ce era considerată ca opozantă la proletcultism și la creația de „comandă socială”. Cu prilejul sărbătoririi a treizeci și cinci de ani de la întemeierea revistei „Echinox”, P. publică Efectul „Echinox” sau Despre echilibru (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor), o scriere care trădează în autorul ei un sentimental, numai că, și de această dată, nostalgia nu îl împiedică să fie exact în afirmații. Criticul a semnat numeroase prefețe
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
Introducere în fenomenul originar (1997; Premiul revistei „Poesis”), realizând o monografie a grupării ce era considerată ca opozantă la proletcultism și la creația de „comandă socială”. Cu prilejul sărbătoririi a treizeci și cinci de ani de la întemeierea revistei „Echinox”, P. publică Efectul „Echinox” sau Despre echilibru (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor), o scriere care trădează în autorul ei un sentimental, numai că, și de această dată, nostalgia nu îl împiedică să fie exact în afirmații. Criticul a semnat numeroase prefețe, mai ales la cărțile
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
Coșbuc, Cluj-Napoca, 1976; ed. (George Coșbuc, poetul), București, 1994; Radiografii, I-II, Cluj-Napoca, 1978-1983; Scriitori contemporani. Radiografii, Cluj-Napoca, 1994; Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997; Dicționar de poeți. Clujul contemporan, Cluj-Napoca, 1998; ed. Cluj-Napoca, 1999; Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003. Ediții, antologii: Die Lebensschaukel, postfața edit., Cluj, 1972; Ioachim Botez, Însemnările unui belfer, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974; George Coșbuc, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1979; Eterna epigramă, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981; Mircea Vulcănescu, Războiul pentru întregirea
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
Curticăpeanu, „Cercul Literar de la Sibiu”, F, 1998, 1; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 253-254; Dicț. scriit. rom., III, 772-773; Cristea-Enache, Concert, 340-345; Petraș, Panorama, 523-525; Manolescu, Lista, III, 376-380; Micu, Scurtă ist., IV, 92-93; Pavel Azap, „Efectul «Echinox» sau Despre echilibru”, TR, 2003, 23; Marta Petreu, „Efectul «Echinox» sau Despre echilibru”, APF, 2003, 11; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen. Clujul literar al anilor’90, Pitești, 2003, 95-98; Nicolae Oprea, Literatura „Echinox-ului”, I, Cluj-Napoca, 2003, passim
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 253-254; Dicț. scriit. rom., III, 772-773; Cristea-Enache, Concert, 340-345; Petraș, Panorama, 523-525; Manolescu, Lista, III, 376-380; Micu, Scurtă ist., IV, 92-93; Pavel Azap, „Efectul «Echinox» sau Despre echilibru”, TR, 2003, 23; Marta Petreu, „Efectul «Echinox» sau Despre echilibru”, APF, 2003, 11; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen. Clujul literar al anilor’90, Pitești, 2003, 95-98; Nicolae Oprea, Literatura „Echinox-ului”, I, Cluj-Napoca, 2003, passim. V.T.
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
IV, 92-93; Pavel Azap, „Efectul «Echinox» sau Despre echilibru”, TR, 2003, 23; Marta Petreu, „Efectul «Echinox» sau Despre echilibru”, APF, 2003, 11; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen. Clujul literar al anilor’90, Pitești, 2003, 95-98; Nicolae Oprea, Literatura „Echinox-ului”, I, Cluj-Napoca, 2003, passim. V.T.
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
la evenimentele din 21-22 decembrie 1989 de la Cluj, citind mulțimii poezii din ciclul Libertățile dictatoriale, scrise în 1985. Primele încercări poetice îi apar în revista „Zorile” a Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, debutul propriu-zis având loc în 1974, la revista „Echinox”, al cărei redactor a și fost între 1974 și 1976. A mai colaborat la „Steaua”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Tomis”, „Astra”, „Argeș”, „Calende”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. În 1990 a scos, împreună cu un grup de tineri scriitori
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
Oradea. De asemenea, lucrează ca secretar de redacție al revistei orădene de cultură creștină „Vestitorul”. Debutează cu poezie în 1984, la „Familia”, și editorial cu Pedale de hîrtie (1994). Colaborează cu versuri, eseuri, articole la „România literară”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis”, „Echinox”, „Luceafărul” ș.a. În Pedale de hârtie și în volumele ce urmează P. propune formula unui textualism autodistructiv, apocaliptic și pe alocuri parodic, care își asumă descendența onirică și neoexpresionistă. El tematizează actul poetic cu ironie livrescă și luciditate tragică. Marca
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
în 1981. Ulterior lucrează ca analist programator. După 1989, în calitate de redactor-șef al cotidianului „Adevărul”, devine unul dintre cei mai importanți gazetari din România. Este, de asemenea, redactor-șef al săptămânalului „Adevărul literar și artistic”. Debutează în 1984 la revista „Echinox”, cu povestirea SF Grădina de cenușă. Primul volum, culegerea de „ficțiuni speculative” Planetarium, îl publică în 1987. Prozele SF cuprinse în Planetarium sunt scrise de P. în contextul anilor ’80 ai secolului al XX-lea, perioada „noului val”, a almanahului
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
1984), iar editorial cu volumul Xilofonul și alte poeme (1990). La începutul anilor ’90 face parte, împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, din „grupul literar de la Brașov”, cunoscut și sub numele de „mișcarea mașscriistă”. A colaborat la „Dialog”, „Echinox”, „România literară”, „Contrapunct”, „Interval”, „Euphorion” ș.a. Este căsătorită cu scriitorul Ion Bogdan Lefter. În ciuda formulelor variate pe care P. le utilizează, cărțile ei par secvențe coextensive ale unui text unic, care își revendică un statut transgeneric. Poezia, proza și eseistica
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
multor edituri de a-i edita volumul de nuvele Orașul prenatal, abia în 1980 își vede publicată prima carte, eseul Antoine de Saint-Exupéry. Aventura conștiinței. A colaborat cu eseuri și cronici literare la „Amfiteatru”, „Tribuna României”, „România literară”, „Luceafărul”, „Dialog”, „Echinox”, „Ramuri”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „România liberă”. Din 1990 publică volume și studii în domeniul dreptului internațional și comparat în reviste americane de specialitate și traduceri de poezie românească în reviste literare precum „Willow Spring”, „International Review
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
Anei (n. Verde) și al lui Grigore Popescu, medic. La Cluj va absolvi liceul (1965) și Facultatea de Filologie (1971). Ulterior lucrează ca redactor la „Steaua”, în 2000 devenind redactor-șef al publicației. Este unul din membrii fondatori ai revistei „Echinox”. Debutează în 1962 la ziarul „Făclia”, iar în 1963 îi apare cea dintâi poezie în „Steaua”. Prima carte, Umbria, este publicată în 1971, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Convorbiri
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
volumul de versuri Propuneri pentru o fântână, iar în 1969 îi apare prima carte de critică literară, Avangardismul poetic românesc, aproape simultan cu a doua culegere de versuri, Biata mea cumințenie. De la începutul anului 1969 este redactor-șef al revistei „Echinox”, pe care o conduce până la plecarea în stagiul parizian, la începutul anului 1973, când este înaintat director al publicației, iar Marian Papahagi devine redactor-șef. Astfel se constituie „triumviratul” Ion Pop, Marian Papahagi, Ion Vartic (redactor-șef adjunct din 1972
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
în stagiul parizian, la începutul anului 1973, când este înaintat director al publicației, iar Marian Papahagi devine redactor-șef. Astfel se constituie „triumviratul” Ion Pop, Marian Papahagi, Ion Vartic (redactor-șef adjunct din 1972), care conduce echipele redacționale succesive de la „Echinox” până la schimbarea intempestivă, în 1983, a formulei de către autoritățile comuniste. În perioada primului stagiu sorbonard, P. alcătuiește, împreună cu Dumitru Țepeneag, numărul special Écrivains roumains d’aujourd’hui al revistei „Les Lettres nouvelles” (1976), condusă de Maurice Nadeau. De asemenea, poartă
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
și Elveția, textele, amplificate ca număr în timp, formând substanța unor excelente volume intitulate Ore franceze (I-II, 1979-2002), primul fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Continuă să colaboreze cu eseuri, cronici, studii și interviuri la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Echinox”, „Amfiteatru”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Vatra”, „Familia”, „Viața românească” ș.a. Participă la realizarea unor lucrări colective, precum Scriitori români. Mic dicționar (1978) și Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Studii literare, coordonat de Ion Vlad, Eminescu după Eminescu (1978
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Poezie, II, 262-272; Dicț. esențial, 673-675; Manolescu, Lista, III, 315-322; Popa, Ist. lit., II, 1120; Andrei Terian, Naumizați, naumizați..., „Euphorion”, 2002, 6-9; Mircea A. Diaconu, Ion Pop, CL, 2002, 9; Gheorghe Grigurcu, Conștiința avangardei, RL, 2002, 39; Nicolae Oprea, Literatura „Echinox”-ului, I, Cluj-Napoca, 2003, 248-259. C.H., A.Tr.
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Corneliei (n. Hentea) și a lui Ștefan Radu, matematician și astronom. Învață la Liceul „Gh. Barițiu” (1954-1965) și la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970). Face parte din grupul de studenți și tineri scriitori care întemeiază cenaclul Echinox (1967) și revista cu același nume, unde este redactor (1968-1973) și unde va debuta, semnând uneori și Lia Negru, trece apoi la „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”. Mai colaborează la „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața studențească”. Dispariția prematură a frânt evoluția unui
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
exactitate, finețe disociativă și simț teoretic, imaginație a ideilor, orientare pertinentă în bibliografia critică a temei, semn că eseista intrase pe un făgaș propice pentru lansarea proiectului său critic. R. este un nume reprezentativ nu numai pentru configurația inițială a „Echinoxului”, ci, așa cum observa Laurențiu Ulici, și pentru profilul scriitoricesc al promoției ’70. SCRIERI: Pagini de critică, îngr. și pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1988. Repere bibliografice: Dinu Flămând, Olimpia Radu, ECH, 1973, 5-6; Marian Papahagi, Pentru Pia, ECH, 1973, 5-6; Eugen
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
5-6; Aurel Șorobetea, Pia, ECH, 1973, 5-6; Adrian Popescu, Pia, ECH, 1975, 6; Aurel Șorobetea, Pietà, ECH, 1976, 6-7; Petrescu, Configurații, 44; Adriana Babeți, Textul întrerupt, O, 1988, 31; Ioana Bot, O ediție îndelung așteptată, TR, 1988, 32; Val Condurache, „Echinox”. Dialog, CL, 1988, 10; Grigurcu, Peisaj, II, 314-318; Ulici, Lit. rom., I, 530-531; Carmen Varfalvi-Berinde, Olimpia Radu, ECH, 1994, 1-3; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 274; Petraș, Panorama, 552; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 18-21
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
1988, 32; Val Condurache, „Echinox”. Dialog, CL, 1988, 10; Grigurcu, Peisaj, II, 314-318; Ulici, Lit. rom., I, 530-531; Carmen Varfalvi-Berinde, Olimpia Radu, ECH, 1994, 1-3; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 274; Petraș, Panorama, 552; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 18-21; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 133-139. C.H.
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
10; Grigurcu, Peisaj, II, 314-318; Ulici, Lit. rom., I, 530-531; Carmen Varfalvi-Berinde, Olimpia Radu, ECH, 1994, 1-3; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 274; Petraș, Panorama, 552; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 18-21; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 133-139. C.H.
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
lui Radu Stanca. Student încă, se remarcă în cenaclurile literare clujene, debutând cu versuri, în 1964, la „Tribuna”. În 1969 îi apare primul volum de poezii, Elegii sub stele. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Echinox”, „Vatra”, iar după 1989 și la „Minerva” (Bistrița), „Târgoviștea”, „Adevărul de Cluj” ș.a. La terminarea studiilor universitare este angajat muzeograf la Muzeul „Octavian Goga” de la Ciucea (1970-1971), apoi, timp de trei ani, își caută loc într-o redacție, dar în
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
1994; [Postmodernismul], „Euphorion”, 1994, 43-45; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995, 221-259; Le Postmodernisme dans la culture roumaine, „Euresis”, 1995, 1-2 (număr special); [Postmodernismul], „Echinox” , 1995, 6-9; Magda Cârneci, Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, București, 1996; Alexandru Mușina, Unde se află poezia?, Târgu Mureș, 1996; Monica Spiridon, Apărarea și ilustrarea criticii, București, 1996, 93-169; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, 1996; Liviu Petrescu, Poetica
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]