3,503 matches
-
și poate genera o practică judiciară neunitară în funcție de tipul acesteia (mască medicală, textilă, conformă ori neconformă etc.). Or, dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal nu pot fi interpretate și aplicate în funcție de criterii echivoce, cu atât mai mult cu cât norma penală nu operează astfel de distincții. S-a susținut că sintagma „de o persoană mascată“ constituie o circumstanță reală de comitere a faptei, ce se reține ori de câte ori, în concret, autorul
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind anularea unei hotărâri de consiliu local privind repartizarea locuințelor sociale. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile legale criticate nu îndeplinesc exigențele de claritate și predictibilitate, reglementând în mod echivoc categoriile de persoane eligibile pentru a beneficia de locuințe sociale, ceea ce creează posibilitatea autorității locale de a adăuga la lege. ... 11. Se mai susține că, în același timp, textul de lege criticat creează posibilitatea ca anumite categorii de persoane
DECIZIA nr. 856 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253668]
-
și completări prin Legea nr. 353/2007, cu modificările ulterioare, actuala normă consacră – prin sintagma «de regulă» - preferința legiuitorului față de angajarea cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, realitate care nu mai corespunde necesităților actuale. De asemenea, norma este echivocă, neputându-se evalua în ce anume constă regula și în care situații «de excepție» ar putea fi încheiate contracte pe perioadă determinată. Totodată, teza actuală nu ține cont de necesitatea ca durata raporturilor juridice pe care le încheie instituțiile publice
DECIZIA nr. 107 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271994]
-
cu ușurință semnificația acestei sintagme. ... 54. În consecință, Curtea constată că textele de lege de mai sus, indicate punctual în critica de neconstituționalitate, au o redactare fluentă, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, fără pasaje obscure sau echivoce, permițând destinatarilor acestora - care, la nevoie, pot apela la consultanță de specialitate - să își adapteze conduita și să fie capabili să prevadă, într-o măsură rezonabilă față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-un act determinat. Prin
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
sesizarea instanței judecătorești [prin art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004], termen calculat de la data procesului-verbal de conciliere [maximum 6 luni de la încălcarea obligației contractuale]. De asemenea, se susține că textele de lege criticate au un caracter echivoc, ambiguu și lipsit de claritate, aspect ce contravine exigențelor referitoare la calitatea legii, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 7. Tribunalul Ilfov - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, arătând că normele legale criticate sunt ambigue
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
monitorizare a calității și cantităților dialogului social pe piața muncii, s-a constatat necesitatea clarificării atât a unor definiții, cât și a unor aspecte tehnice, ținând cont de faptul că unele dispoziții din cuprinsul Legii nr. 367/2022 au un caracter echivoc și pot conduce la interpretări diferite în ceea ce privește aplicarea și înțelegerea anumitor termeni, având în vedere necesitatea respectării obligației României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de atingere a țintei de 80% a lucrătorilor acoperiți de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 42 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270729]
-
strategiilor de cooperare în situații de comunicare pe teme complexe • evaluarea și sintetizarea conceptelor-cheie și a ideilor fundamentale dintr-un anumit stadiu al interacțiunii orale/scrise și propunerea de soluții pentru etapele următoare • solicitarea unor explicații sau clarificări suplimentare pentru situațiile echivoce dintr-o interacțiune scrisă/orală 4. Medierea în context plurilingv și pluricultural 4.1. Facilitarea adecvării strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înțelegerii și a interpretării personalizate a discursului narativ, dramatic și liric: • dezbaterea textelor studiate cu privire
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
fundamentale dintr-un anumit stadiu al interacțiunii orale/scrise și propunerea de soluții eficiente pentru etapele următoare • clarificarea spontană a mesajului, în funcție de sesizarea neînțelegerii/a înțelegerii greșite a mesajului sau la solicitarea interlocutorului • solicitarea unor explicații sau clarificări pentru situațiile echivoce, într-o interacțiune scrisă/orală 4. Medierea în context plurilingv și pluricultural 4.1. Facilitarea lecturii critice în vederea evaluării modului în care sunt valorificate într-o operă literară structura, limbajul și diversele procedee retorice: • diferențierea componentelor structurale și expresive specifice operelor
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
strategiilor de cooperare în situații de comunicare pe teme complexe • evaluarea și sintetizarea conceptelor-cheie și a ideilor fundamentale dintr-un anumit stadiu al interacțiunii orale/scrise și propunerea de soluții pentru etapele următoare • solicitarea unor explicații sau clarificări suplimentare pentru situațiile echivoce dintr-o interacțiune scrisă/orală 4. Medierea în context plurilingv și pluricultural 4.1. Facilitarea adecvării strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înțelegerii și a interpretării personalizate a discursului narativ, dramatic și liric: • dezbaterea textelor studiate cu privire
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
fundamentale dintr-un anumit stadiu al interacțiunii orale/scrise și propunerea de soluții eficiente pentru etapele următoare • clarificarea spontană a mesajului, în funcție de sesizarea neînțelegerii/a înțelegerii greșite a mesajului sau la solicitarea interlocutorului • solicitarea unor explicații sau clarificări pentru situațiile echivoce, într-o interacțiune scrisă/orală 4. Medierea în context plurilingv și pluricultural 4.1. Facilitarea lecturii critice în vederea evaluării modului în care sunt valorificate într-o operă literară structura, limbajul și diversele procedee retorice: • diferențierea componentelor structurale și expresive specifice operelor
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
de control de fond prin care autorului excepției i s-a imputat o sumă ce reprezintă pagubă adusă fondului forestier. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, fiind neclar, echivoc și imprevizibil. De asemenea, se susține că acesta încalcă și principiul accesului liber la justiție, care impune cu necesitate ca regulile de procedură să fie clare, astfel încât justițiabilii să poată avea reprezentarea drepturilor lor procesuale. Actul de control la
DECIZIA nr. 560 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270765]
-
nu își au corespondentul în Codul silvic, neexistând în cuprinsul acestuia referiri la noțiunea de „titlu executoriu“ atribuită controlului de fond. Totodată, nu sunt respectate nici prevederile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, deoarece textul este neclar și echivoc. ... 11. Concomitent, autorii arată că prin Legea nr. 175/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere și a lucrărilor de corectare
DECIZIA nr. 560 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270765]
-
prioritate echilibrarea contractului, respectându-se în acest fel și dreptul la apărare al părții adverse. Se mai arată că art. 4 alin. (4) din lege nu reglementează sfera de conținut a noțiunii de echilibrare a contractului, iar exprimarea legiuitorului este echivocă atunci când se referă la „imposibilitatea vădită de continuare a contractului“. Totodată, se arată că acesta cuprinde o soluție legislativă care a fost constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, pronunțată în cadrul controlului a
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
hotărârii prealabile. În argumentarea punctului de vedere doamna procuror a subliniat că sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce și care ar putea da naștere la interpretări multiple. Or, întrebarea formulată prin încheierea de sesizare nu se circumstanțiază unei veritabile probleme de drept, întrucât prevederile legale ce se solicită a fi interpretate sunt clare, iar aplicabilitatea lor în cauză
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme de drept. Totodată, sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce și care ar putea da naștere mai multor soluții. Per a contrario, procedura nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială. (Decizia
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
din speță, autorii excepției motivează pe larg legătura acesteia cu soluționarea cauzei, în sensul că „din cauza impreciziei și a lipsei clarității termenilor folosiți, instanța de judecată nu ar putea pronunța o hotărâre legală și temeinică, exprimarea legiuitorului fiind una echivocă“. În speță, textul legal criticat a fost invocat constant de pârât pentru a justifica refuzul de a permite intrarea în legalitate, prin emiterea unei noi autorizații de construire. ... 7. În contextul carențelor de calitate a dispozițiilor art. 56^1 din Legea
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
de procedură civilă, în înțelesul dat acestora conform jurisprudenței în materie a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 76. Pe de o parte, instanța de trimitere nu supune interpretării o normă de drept echivocă, neclară, căreia să îi fi stabilit incidența în cauză, ci, dimpotrivă, prevalându-se de instituția unui „drept de opțiune“, inexistent în materie, solicită instanței supreme stabilirea normei de drept aplicabile raportului juridic concret dedus judecății. ... 77. Pe de altă parte
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
în funcțiile de demnitate publică, decizia acestor autorități putând fi invalidată în urma efectuării unui control fundamentat pe aprecieri în egală măsură subiective, de către un for judiciar care ar pronunța o hotărâre judecătorească întemeiată pe standarde relative, variabile și echivoce, ceea ce este în evidentă contradicție cu prevederile legale. Mai mult, a accepta o atare teză echivalează cu negarea atribuțiilor constituționale proprii ale celor două Camere ale Parlamentului, respectiv a Președintelui României, care ar deveni atribuții comune/partajate cu Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
în lipsa unor criterii obiective și fără a se respecta limitările impuse de art. 53 din Constituție, este discriminatorie și încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate privată. Criteriile de apreciere prevăzute de textul de lege sunt echivoce, generale, putând da naștere arbitrariului, încălcând astfel alin. (2) al art. 53 din Constituție. Puterea de apreciere asupra complexității cauzei, asupra activității desfășurate de avocat este acordată unei persoane străine de această profesie, unui magistrat, care desfășoară o activitate profesională
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
de drept. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții. Interpretarea urmărește cunoașterea înțelesului exact al normei, clarificarea sensului și scopului acesteia (...). Hotărârile prealabile trebuie pronunțate numai în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme de
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, se susține, în esență, că, pe de o parte, aceste norme pot primi o interpretare extensivă, având în vedere definiția extinsă a „patrimoniului“ prevăzută în noul Cod civil și efectele directe sau indirecte, echivoce sau neechivoce, de natură patrimonială ce ar putea fi identificate în cazul unei hotărâri adoptate de consiliul local, precum și protecția pe care legiuitorul ar fi urmărit să o asigure oricărui element evaluabil în bani regăsit în patrimoniile unităților administrativ-teritoriale
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
nr. 216D/2019, nr. 510D/2019, nr. 686D/2019 și nr. 3.024D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În Dosarul nr. 2.567D/2019, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât dispozițiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 sunt echivoce cu privire la majoritatea impusă în situația în care se adoptă hotărâri privind patrimoniul care pot fi considerate ca privind domenii la care se referă art. 45 alin. (2) lit. a) și b) din același act normativ pentru care este
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
de drept. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții. Interpretarea urmărește cunoașterea înțelesului exact al normei, clarificarea sensului și scopului acesteia (...). Hotărârile prealabile trebuie pronunțate numai în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
15 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 3 august 2020. Ca atare, instanța supremă a statuat în mod constant că, pentru a fi admisibilă, sesizarea trebuie să vizeze dispoziții legale neclare, echivoce și care pot conduce la pronunțarea unor soluții diferite, nefiind permisă apelarea la acest mecanism de unificare a practicii judiciare atunci când aplicarea corectă a dreptului se impune atât de evident încât nu lasă loc la îndoială. Faptul că aparenta
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
s-a statuat că, pentru a respecta exigențele de calitate compatibile cu principiul preeminenței dreptului, legislația internă trebuie să îndeplinească cerințele de accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (norma trebuie să fie redactată clar și precis, astfel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate
DECIZIA nr. 721 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257008]