1,083 matches
-
său își desfășura traiul de zi cu zi. Este adevărat că nici Eliade nu plasează exact în timp acțiunea cărții, dar cititorul avizat cunoaște cu certitudine faptul că anul era 1930, pornind de la o exactă cunoaștere biografica a vietii autorului. Ecranizarea sugerează, prin modul cum este concepută recuzita și cum sunt efectuate filmările, sfârșitul anilor '50. În plus, remarcam faptul că Allan este prezentat dar cu privire la acest aspect trebuie să fim obiectivi și să precizam că aceasta confuzie este întreținută de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Maitreyi este un roman autobiografic, iar Allan este, de fapt, Eliade însuși, astfel că eroul principal este de naționalitate română. Nu lipsa rigorii deranjează, însă, cel mai tare, ci faptul că, pe plan secund, cel al confruntării dintre două civilizații, ecranizarea pornește de la stilul de viata occidental-european, fără a surprinde astfel însingurarea în care Allan, un est-european, este transpus, printr-o serie de scene subtile, de către Eliade, încă de la primele pagini ale românului sau. Premisele de la care pornește filmul fiind, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
între cei doi protagoniști. Mergând mai departe, la etapa contextualizării, vom spune că soluția adoptată de scenaristul filmului "Bengal Nights" ne apare că deloc surprinzătoare, din mai multe considerente, dintre care ni se învederează cu precădere următoarele: de obicei, orice ecranizare surprinde cu greu spiritul unei cărți, imaginile nereușind, întotdeauna, să transpună cu exactitate cuvintele, cu atat mai mult cu cât povestea pusă în scenă aparține unei literaturi mai puțin celebre pe plan internațional, cum este cea română; din nefericire, scenariul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ne propunem să cercetăm modul în care aceste materiale pot fi uzitate cu succes în lucrul cu clasa de elevi, dar mai ales să prezentăm avantajele și dezavantajele pe care multitudinea de surse de informare, în acest domeniu, cel al ecranizărilor după capodopere literare, îl prezintă pentru elevul încă neinițiat. Conform triadei teza, antiteza și sinteză, vom cerceta justificările textelor în discuție prin expunerea argumentelor și a excepțiilor, cu observarea finală a principiilor generale ale pedagogiei, a brocardurilor, în cadrul analizei incursiv-receptive
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
actuala. Teza: așa cum relevă studiile de specialitate, interesul generațiilor tinere pentru carte și tot ceea ce simbolizează această a scăzut simțitor în ultimii ani, mai ales odată cu emergentă din ce in ce mai intensă a resurselor internet și a cinematografiei. Din acest punct de vedere, ecranizările unor române celebre apropie elevul distras de textele unor opere studiate în școala și pot constitui adevărate materiale de lucru. Profesorul poate opta pentru comparații între film și carte și se poate folosi cu succes de imaginile din film pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a da un impuls imaginației elevului. Toate acestea facilitează familiarizarea elevului cu opera, măcar într-o primă etapă. Antiteza: trebuie, însă, să atragem, cât mai serios posibil, atenția asupra pericolului cu care ne confruntăm în ceea ce privește exactitatea informațiilor furnizate de o ecranizare. Este știut faptul că majoritatea scenariilor adaptate după române tind fie să modifice, dintr-un spirit exclusiv comercial, conflictul cărții, fie, dint-o imposibilitate imaginativa la nivelul imaginilor vizuale, să sară peste o serie de amănunte care, uneori, apar drept cruciale
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
www.google.ro/imgres?q=la+nuit+bengali&hl=ro&client=firefox-a&rls=org.mozilla ELEMENTE FILMICE ÎN NUVELĂ UNIFORME DE GENERAL DE MIRCEA ELIADE Dr. Traian PENCIUC Universitatea de Arte Târgu Mureș Proza lui Mircea Eliade a cunoscut suficiente ecranizări pentru a-și dobândi consacrarea filmica. Fie realizări destinate micului ecran, fie importante producții ale "mării" cinematografii, unele lansate jubiliar, toate au căutat să surprindă, să transpună sau chiar să explice prin imagini misterul cu parfum intelectual-exotic ce ii învăluie
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
conjuncturale. O secțiune atât de curajoasă că formulă și intenții, dar atât de puțin specifică unui romancier agreat de regimul comunist, precum cea a "fantasticului interior", a fost împinsă prin urmare într-un nemeritat con de umbră. În aceste condiții, ecranizarea nuvelei, convertita de talentatul regizor Mircea Daneliuc într-o ficțiune cinematografică subversiva, semnificativ intitulată Glissando, a putut constitui, în felul ei, o revanșa. Din păcate, însă, puținii comentatori de astăzi care se referă la calitățile ori, dimpotrivă, limitele acestei pelicule
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ei, o revanșa. Din păcate, însă, puținii comentatori de astăzi care se referă la calitățile ori, dimpotrivă, limitele acestei pelicule acordă atenție acestui detaliu semnificativ pentru dialectica raportului dintre ficțiunea literară și transfigurarea ei cinematografică: Glissando este, finalmente, (și) o ecranizare a unei nuvele cezarpetresciene. În cel mai bun caz, specialiștii în cinematografia românească îl recomandă drept "ecranizarea unui român de epocă" confuzia nuvelă-roman o regăsim, spre exemplu, în singura referire 11 a lui Valerian Sava, autorul unei cărți ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
limitele acestei pelicule acordă atenție acestui detaliu semnificativ pentru dialectica raportului dintre ficțiunea literară și transfigurarea ei cinematografică: Glissando este, finalmente, (și) o ecranizare a unei nuvele cezarpetresciene. În cel mai bun caz, specialiștii în cinematografia românească îl recomandă drept "ecranizarea unui român de epocă" confuzia nuvelă-roman o regăsim, spre exemplu, în singura referire 11 a lui Valerian Sava, autorul unei cărți ce se vrea O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de microfon, 1988, Iacob) și sarcasmul (1984, Glissando)12". În varianta în care alege să ignore această eticheta de-a dreptul injusta, un pasionat de ficțiuni cinematografice autohtone poate descoperi, în acest Glissando din 1984, cu mult mai mult decat "ecranizarea" unui text "de epocă". Scenaristul, nimeni altul decât regizorul Mircea Daneliuc, recunoaște de altfel de la inceput faptul că și-a asumat extrem de multe libertăți față de text, din moment ce își avertizează ab initio spectatorul că filmul este realizat "după o idee din
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
finalmente, regizorului exact pastă narativa care îi trebuia. Și, din fericire pentru Cezar Petrescu, prin excepționalul sau Glissando Mircea Daneliuc i-a întors cu asupra de măsură serviciul. Omul din vis mai trăiește, astăzi, în primul rând datorită indelebilei sale "ecranizări". Căci raportul axiologic cu totul inechitabil dintre Glissando și Omul din vis ilustrează, la rigoare, situația atât de rară în care filmul bate cartea, si nu invers... Bibliografie esențială 1) Petrescu, Cezar, Nuvele, Ediție îngrijita de Mihai Gafița, Editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011. VALORI MORALE ȘI CONVENȚII SOCIALE ÎN ADAPTAREA ROMÂNULUI MANSFIELD PARK1 Lector univ. dr. Maria Cătălina RADU Universitatea Tehnică de Construcții București, Departamentul de Limbi Străine și Comunicare 1. Adaptarea cinematografică între fidelitate și inovație Ecranizările care au la bază o sursă literară, în special atunci când este vorba despre un roman clasic, ridică în mod inevitabil problemă fidelității, aspect ce a suscitat de-a lungul timpului un șir nesfârșit de întrebări, cu tot atâtea concluzii. În ce măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care au la bază o sursă literară, în special atunci când este vorba despre un roman clasic, ridică în mod inevitabil problemă fidelității, aspect ce a suscitat de-a lungul timpului un șir nesfârșit de întrebări, cu tot atâtea concluzii. În ce măsură ecranizarea trebuie să fie fidelă românului și în ce măsură poate filmul inova, fără a pierde totuși mesajul original? Că și în cazul traducerii, pentru adaptare problemă fidelității rămâne un subiect controversat, mereu deschis dezbaterilor. Spectatorii pasionați de literatură doresc să găsească în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
mereu deschis dezbaterilor. Spectatorii pasionați de literatură doresc să găsească în film ceea ce le-a plăcut în carte și să descopere în film propria lor interpretare a românului 2. În cele mai multe cazuri, aceștia sunt și cei mai duri critici ai ecranizărilor, cea mai frecventă critică fiind aceea că filmul nu se ridică la nivelul românului. Însă chiar și cea mai fidelă adaptare nu poate fi o reproducere exactă a originalului. Filmul și românul reprezintă genuri estetice diferite, cu mijloace de exprimare
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
intenția autorului ar trebui să constituie un criteriu de bază în realizarea unei adaptări. În prezent însă, fidelitatea față de sursa originală pare să nu mai constituie un etalon de evaluare a adaptărilor, acestea fiind percepute că o reinterpretare a românului. Ecranizările aduc o perspectivă nouă asupra românului, prin adaptarea la contextul socio-cultural al perioadei în care a fost realizată ecranizarea sau pur și simplu prin viziunea scenaristului sau a regizorului. În ecranizările recente, criticii au fost înclinați să scoată în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sursa originală pare să nu mai constituie un etalon de evaluare a adaptărilor, acestea fiind percepute că o reinterpretare a românului. Ecranizările aduc o perspectivă nouă asupra românului, prin adaptarea la contextul socio-cultural al perioadei în care a fost realizată ecranizarea sau pur și simplu prin viziunea scenaristului sau a regizorului. În ecranizările recente, criticii au fost înclinați să scoată în evidență mai degrabă avantajele decât dezavantajele adaptării față de român. Cele două genuri au în comun elemente cum ar fi personajele
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
adaptărilor, acestea fiind percepute că o reinterpretare a românului. Ecranizările aduc o perspectivă nouă asupra românului, prin adaptarea la contextul socio-cultural al perioadei în care a fost realizată ecranizarea sau pur și simplu prin viziunea scenaristului sau a regizorului. În ecranizările recente, criticii au fost înclinați să scoată în evidență mai degrabă avantajele decât dezavantajele adaptării față de român. Cele două genuri au în comun elemente cum ar fi personajele, narațiunea, limbajul, însă toate acestea sunt relevate sau exprimate în moduri diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
adaptărilor realizate după românele lui Jane Austen sunt în mare măsură fidele operei scriitoarei, urmând îndeaproape acțiunea românului și incluzând toate personajele din român sau marea majoritate a acestora. Pentru lucrarea de față însă, am ales să tratez una dintre ecranizările operei lui Jane Austen care a suscitat poate cele mai aprinse discuții în ceea ce privește lipsa de fidelitate față de sursa literară, la nivelul acțiunii, al personajelor și al mesajului transmis. Voi trata în cele ce urmeaza ecranizarea românului Mansfield Park, produsă de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ales să tratez una dintre ecranizările operei lui Jane Austen care a suscitat poate cele mai aprinse discuții în ceea ce privește lipsa de fidelitate față de sursa literară, la nivelul acțiunii, al personajelor și al mesajului transmis. Voi trata în cele ce urmeaza ecranizarea românului Mansfield Park, produsă de Miramax și BBC Films în 1999, în regia și scenariul Patriciei Rozema. Unul dintre aspectele urmărite în cadrul acestui articol va fi analiza resituării acțiunii într-un nou context prin dezvoltarea subiectului sclaviei că tema centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a românului, bazată pe scenariul lui Ken Taylor, a fost produsă de ITV pentru BBC în 1983, în regia lui David Giles, care a realizat mai multe seriale bazate pe adaptările unor române clasice, printre care s-a numărat și ecranizarea românului Rațiune și simțire, produsă în 1971. Spre deosebire de această primă adaptare realizată de BBC, care urmărește îndeaproape firul evenimentelor românului, fără a aduce modificări substanțiale în structura originală, cea de a doua ecranizare, realizată în 1999, diferă în mod semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
clasice, printre care s-a numărat și ecranizarea românului Rațiune și simțire, produsă în 1971. Spre deosebire de această primă adaptare realizată de BBC, care urmărește îndeaproape firul evenimentelor românului, fără a aduce modificări substanțiale în structura originală, cea de a doua ecranizare, realizată în 1999, diferă în mod semnificativ față de român, schimbând câteva dintre personajele centrale, eliminând o serie de alte personaje și reorganizând anumite evenimente. Filmul modifică mesajul moral al românului, transformând povestea într-o critică a sclaviei, mai degrabă decât
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
legăturii cu exploatarea sclavilor, instituția sclaviei degradând în egală măsură atât sclavii, cât și stăpânul. Aceste critici recente au determinat-o pe Patricia Rozema să introducă în film sclavia că tema centrală, ceea ce a constituit o modificare esențială adusă în ecranizare. Românul menționează sclavia, fără a dezvolta însă acest aspect. Filmul, în schimb, își construiește întreaga acțiune în jurul acestei teme, incluzând descrieri explicite cu privire la tratamentul aplicat sclavilor, aluzii referitoare la modul în care familia Bertram își câștigă averea, precum și la rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Austen a acceptat cererea în căsătorie a lui Harris Bigg-Wither, după care în ziua următoarea și-a retras acceptul. Claudia Johnson afirmă că filmul regizat de Rozema ne ofera ceea ce mulți dintre cititori apreciază în opera lui Jane Austen, insă ecranizările nu redau niciodată: prezența lui Jane Austen că narator.8 Fanny preia acest rol în film, fiind eroina poveștii și totodată cea care ne poartă în interiorul intrigii. Rolul de narator al lui Fanny se leagă de o altă temă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
că narator.8 Fanny preia acest rol în film, fiind eroina poveștii și totodată cea care ne poartă în interiorul intrigii. Rolul de narator al lui Fanny se leagă de o altă temă pe care Patricia Rozema a dezvoltat-o în ecranizare aceea a femeii ca scriitor. În acest sens, elementele biografice din viața scriitoarei par să aducă mai multă coeziune acțiunii. Aceeași Claudia Johnson declară că Mansfield Park, în viziunea Patriciei Rozema, este despre libertate.9 În film, literatura are o
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]