1,610 matches
-
STUDII DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ȘI COMPARATĂ, revista apărută la Timișoara, anual, din 1979, editata de Facultatea de Filologie a Universității timișorene. Din 1982 comitetul de redacție este alcătuit din Alfred Heinrich (redactor responsabil), Corneliu Nistor (redactor responsabil adjunct), Simion Mioc, Livius Ciocârlie, Maria Grozav, Victoria Stroescu, Marcel Pop-Corniș (secretar științific de redacție). Din 1986
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
aproximativ trei sute sunt asemănătoare cu cele străine. Corpusul de texte Snoava populară românească, publicat în patru volume (1984-1989), cuprinde doar primele trei secțiuni tematice ale speciei. Din păcate, nu a putut să apară în întregime, ba chiar din paginile tomurilor editate cenzura a eliminat numeroase texte incomode pentru un regim care avea alergie la satiră. SCRIERI: La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, tr. Elena și Anton Marin, București, 1969; Dicționarul folcloriștilor (în colaborare cu Iordan Datcu), pref. Ovidiu Bârlea
STROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
STUDII DE LITERATURĂ UNIVERSALĂ, publicație apărută la București, anual sau bianual, între 1956 și 1980, editata de Societatea de Stiinte Filologice din România. În primul număr este menționat un comitet de conducere format din Al. Bistrițianu, Gh. Bulgar, Valentin Lipatti și Emil Manu, redactori responsabili fiind apoi Tudor Vianu (1962-1964) și Alexandru Balaci (1965-1980). Comitetul de
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
apoi de Dimitrie Țichindeal în 1802, specia are o vechime mult mai mare. Prima culegere este realizată în 1838 de Nicolae Pauleti, trimisă în 1839 lui G. Barițiu spre a fi tipărită în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, dar editată postum. Ea cuprinde peste trei sute de cântece și s. culese dintr-un singur sat, Roșia de Secaș. Vasile Alecsandri nu acordă importanță speciei, considerând-o aceeași cu cântecul de joc. Denumirea „hore”, pe care el o încetățenește în literatura de
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
SUFLETUL ROMÂNESC, revistă apărută la Roma, lunar, din ianuarie 1949 până în martie 1952. Este editată, în elegante condiții tipografice, de Collegio Pio-Romeno și reflectă poziția Bisericii Române Unite. Redactorul responsabil este preotul Gheorghe Cosma, dar, cel puțin în primul an, rolul preotului Aloisie L. Tăutu în coordonarea publicației pare să fi fost esențial. În afara articolelor
SUFLETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290017_a_291346]
-
jocului de baschet, trebuie să fie realizată în funcție de respectarea și aplicarea regulamentului de joc și de competiție si condiții de practicare autonomă raportate și la clasamentele competițiilor respective. Curricula jocului de baschet în școala se concretizează în programa educației fizice editata de M. E. N. pe categorii de școli, nivele si clase. Programa, pe lângă obiectivele specifice si operaționale, fixează cerințele oficiale obligatorii, conținuturile care trebuie realizate de elevi la orele de educație fizică, conținuturi si cerințe materializate prin cunoștințe, priceperi si deprinderi
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
TÂNĂRUL SCRIITOR, revista apărută la București, lunar, din octombrie 1951 până în decembrie 1957, editata de Uniunea Scriitorilor. Abia în numărul 5/1955 se afișează casetă redacționala: Mihu Dragomir redactor-șef, înlocuit de Demostene Botez (de la numărul 5/1956), si Vladimir Colin, Lucia Demetrius, Eugen Frunză, Silvian Iosifescu, Aurel Martin (redactor-șef adjunct), Haralamb Zinca
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
, revista apărută lunar, la Oradea din decembrie 1937 până în decembrie 1940, apoi la Timișoara din aprilie 1941 până în iunie 1945, editata de Societatea de Lectură „Vasile Alecsandri” a Liceului „Emanuil Gojdu”. Responsabilitățile redacționale îi revin profesorului Augustin Cosma. Articolul-program (Un cuvant lămuritor) e semnat de Teodor Nes, directorul liceului orădean. Colaborează cu versuri Nicolae Țirioi, C. Miu-Lerca, Viorica Oțelea, Nicolae Brădeanu
ŢARA VISURILOR NOASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290074_a_291403]
-
etnografie și folclor, 33, 1, pp. 97-105. Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București. Golopenția, A. (2001), Ultima carte. Textul integral al declarațiilor în anchetă ale lui Anton Golopenția aflate în Arhivele S.R.I. (volum editat, cu „Introducere” și „Anexă” de prof. dr. Sanda Golopenția), Editura Enciclopedică, București. Mills, W.C. (1959/1975), Imaginația sociologică, Editura Politică, București. Roller, M. (sub red.) (1956), Istoria R.P.R. Manual pentru învățămâtul mediu, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București. Vlăduțiu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
măsură a semnificației lor în pictura engleză către sfârșitul secolului. Din păcate, ecoul critic al monografiei a fost slab, căci la puțină vreme avea să izbucnească scandalul „meditației transcendentale”. Oricine compară destinul acestei cărți cu cel al tezei de doctorat, editată numai cu un an înainte, își dă seama de consecințele sancțiunilor absurde luate împotriva autorului: în timp ce Pitoresc și melancolie... primise două premii, monografia Guardi nu are parte nici măcar de comentarii substanțiale. Lucrurile par a intra pe un făgaș cât de
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
Iași, cu C. Nottara în rolul principal. După ce a tradus biografia Cicerone de Lamartine (1941, cu ample adnotări), Balada închisorii din Reading de Oscar Wilde (1944, publicată împreună cu Corbul lui E.A. Poe), P. a realizat o Antologie de lirică universală, editată postum, în 2002, dând versiuni românești după numeroase poezii ale unor autori de limbă latină (Lucrețiu, Catul, Properțiu, Ovidiu ș.a.), franceză (Villon, Ronsard, Lamartine, Hugo, Musset, Baudelaire, Verlaine, Verhaeren ș.a.), germană (Goethe, Schiller, Novalis, Heine, Lenau, Rilke, Trakl ș.a.), engleză
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
se impune ca prima sinteză completă asupra perioadei. În spiritul concepției sale generale, P. acordă un loc proeminent descrierii contextului istoric și cultural, doctrinei literare și liniilor de forță ale ideologiei literare. Poezia lui Mihai Eminescu, un curs din 1947-1948 (editat postum, în 1969), poate fi considerat ținta finală a istoricului literar, către care se îndreaptă toate scrierile lui referitoare la romantism și la emanciparea treptată a literaturii române. Cursul venea în continuarea exegezei structurale și genetice a lui D. Caracostea
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
neșovăitoare a tuturor „miasmelor” cu care Occidentul capitalist otrăvește sufletul. În România, sintagma r.s. a fost utilizată, se pare, prima dată de săptămânalul social-democrat „Șantier”, în 1935, însă literatură în spirit revoluționar de stânga apare mai ales în periodice editate, sub acoperire, de Partidul Comunist din România („Cultura proletară”, „Bluze albastre”, „Era nouă” ș.a.) sau influențate de acesta („Cuvântul liber”, „Manifest”, „Țară nouă” ș.a.). Printre semnatari: Miron Radu Paraschivescu, Mihai Beniuc, Ion Călugăru, Geo Bogza. Două nuvele de Al. Sahia
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
sub îngrijirea unui comitet”. În articolul-program, Rostul nostru, Iorgu G. Toma-Corduneanu precizează că revista are menirea să sensibilizeze opinia publică în problema Bucovinei, aflată sub ocupația Imperiului Austro-Ungar. După cum se specifică în editorialul A cui e vina? (9/1916), materialele editate urmează „crezul național al refugiaților bucovineni grupați în jurul acestei publicații”, pornindu-se de la ideea că „Bucovina e și astăzi insuficient cunoscută românilor din țara liberă”. În afara materialelor bogate cu caracter politic, istoric, etnografic și social (semnate în mare parte de
REVISTA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289184_a_290513]
-
REVISTA CRITICĂ-LITERARĂ, publicație apărută la Iași, lunar, din ianuarie 1893 până în iunie 1897, editata de Aron Densușianu. În cea mai mare parte, sumarul e alcătuit din studii de istorie și critica literară, studii etnografice și de filologie, care reflectă preocupările și ideile conducătorului revistei și ale principalilor săi colaboratori apropiați: fratele său, istoricul Nicolae
REVISTA CRITICA-LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289198_a_290527]
-
și poeziile apărute în „Sburătorul”, „Lumea evree”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa” și adunate în primul său volum, Fântânile luminii (1923). Între încercările din această perioadă se numără și câteva traduceri din scriitori germani, evrei, francezi, publicate în periodice, singura editată fiind cea după o piesă a lui Dario Niccodemi, Poetul. A scris și teatru, unele lucrări fiind apreciate, dar nici una dintre piese nu a fost jucată sau editată (două dintre ele se află în manuscris la Biblioteca Teatrului Național din
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
și câteva traduceri din scriitori germani, evrei, francezi, publicate în periodice, singura editată fiind cea după o piesă a lui Dario Niccodemi, Poetul. A scris și teatru, unele lucrări fiind apreciate, dar nici una dintre piese nu a fost jucată sau editată (două dintre ele se află în manuscris la Biblioteca Teatrului Național din București). După absolvire (1924) s-a specializat la Paris, apoi a revenit în țară și a practicat medicina, participând totodată la ședințele cenaclului Sburătorul și colaborând cu proză
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
Dimineața”, „Arta”, „Voința națională”, „Comoara tinerimei”, „Viața românească” ș.a. Tipărește proză scurtă - Nuvele (1893), Din chinurile vieții. Fiecare la rândul său (1895), Din lume pentru lume (1909), romane, dintre care doar Tragedia Obrenovicilor rămâne în foileton („Universul”, 1903), celelalte fiind editate și în volum - Patimi (1903), Robia banului (1906), Părinți și copii (1907), Irimel. Întâmplările unui tânăr român în Moldova, Rusia și Japonia (1919), piese de teatru - O iubire la țară (1888), Fără noroc (1898), Ghica-vodă, domnul Moldovei (1899), Vae victis
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
o totală absență a podoabelor sau a pretenției stilistice, denunțând orice emfază auctorială. În fine, poemele din Game (2002) fac parte dintr-o culegere la care P. se referă adesea (work in progress) în romanul său, ca fiind anterioară volumelor editate. Sunt aici exerciții manieriste bazate pe succesiunea gradată a notelor din gamele muzicale, unde fiecare notă este prima silabă a primului cuvânt din cele opt versuri, fiecare vers fiind clădit pe un picior metric invariant ș.a.m.d. SCRIERI: Aide-mémoire
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
OLTENIA LITERARĂ, revista apărută la Craiova, anual, în 1956 și în 1958, editata de Uniunea Scriitorilor, Filiala Craiova. Rubrici: „Condeie tinere”, „Studii. Note critice”, „Traduceri”, „Epigrame”. Poezia promovată de O. l. este tributara ideologiei comuniste, fiind mai degrabă expresia unui lirism ocazional, în care se cultivă un fals entuziasm și se folosesc toate
OLTENIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288529_a_289858]
-
Român, în intervalul 1969-1972 șomează. Din 1972 până în 1984, când este pensionat, lucrează ca redactor la „Viața românească”. Se retrage în comuna natală, de unde va continua să pledeze, fără succes, pentru publicarea volumului Sub zodia proletcultismului, redactat în 1979, dar editat postum, abia în 1995. Debutează la „Viața românească” în 1969, iar editorial, cu volumul Între Scylla și Charybda. Delimitări critice, apărut în 1972. Modelul criticii lui N. este, neîndoielnic, cel maiorescian. O confirmă nu numai concluzia portretului din Repere critice
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
literaturii spații restrânse și sporadice, acest „ziar ilustrat de informațiuni” se remarcă printr-o constantă atenție acordată publicațiilor culturale (de pildă „Convorbiri literare”), a căror apariție o semnalează frecvent, însoțind prezentările cu reproducerea sumarelor. Obișnuită este și recenzarea cărților recent editate, precum Viața lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, iar într-un număr din octombrie 1940 se publică o listă a aparițiilor acelei toamne la Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă. Colaborează Mircea Ștefănescu (cronica teatrală), D. Munteanu-Râmnic, Dinu Cluceru
ORDINEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288568_a_289897]
-
la Istoria literaturii române, din care primul volum, cuprinzând intervalul 1800-1945, iese de sub tipar în țară, în 1991. Concomitent, scrie foarte mult despre scriitorii români contemporani, articolele fiind difuzate la postul de radio Europa Liberă și la Radio Londra, apoi editate postum în culegerea Scriitori contemporani (1994). Produce o serie de articole politice extrem de critice la adresa regimului Ceaușescu și începe elaborarea memoriilor, nereușind să ajungă decât până la întâlnirea cu E. Lovinescu. N. debutează în presă cu poezia Indiană, apărută în „Națiunea
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
din Cluj (1938). Până la apariția „Revistei Cercului Literar”, când se va dedica integral criticii literare, se exersează în proză și într-o eseistică diversă. Din martie 1937 începuse să țină un jurnal, în cea mai mare parte pierdut. Fragmentele rămase - editate postum în Ora oglinzilor (1997) - dezvăluie și ele aceeași uimitoare precocitate, o familiarizare uimitoare pentru un adolescent cu numele mari din literatura modernă română și străină. Lovinescianismul său de fond, manifestat din etapa Cercului Literar, poate fi dedus și din
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
dominată de criteriul valorilor. Tot în anii ’70 N. publică proză și versuri în registru decadent și manierist-estetizante, recuperări, în bună parte, ale anilor de tinerețe. Mai târziu, cartea lui de anvergură este Istoria literaturii române, pe care o dorea editată și într-un al doilea volum, de vreme ce a lucrat eficient și la perioada contemporană, după cum se vede din culegerea de articole (unele de sinteză) Scriitori contemporani. Oricum, deși parțială, Istoria... se referă la epocile esențiale ale literaturii române și, ca
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]