644 matches
-
disperante, mă întreb: n-ar fi fost mai natural ca eu să recitesc Scrisorile persane, iar dl Năstase să recitească Spiritul legilor, pe care, orișicâtuși de puțin, ar fi trebuit să-l știe pe dinafară când era premier? Poate că editorialistul Adrian Năstase are dreptate scriind despre președintele Traian Băsescu: „Atunci când popularitatea este criteriul exclusiv pentru candidaturi sau numiri în funcție, riscăm să lăsăm deoparte competența, adecvarea efectivă la funcția cu pricina. Și foarte repede oamenii se simt trădați”. Totuși îmi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
PUR a (re)intrat în alianță electorală cu PSD, partidul condus de viitorul editorialist a scăpat din nou de eticheta de partid-stat?”. Cum voi reacționa, oare, când dl Traian Băsescu nu va mai fi președinte, se va adăuga echipei de editorialiști ai Jurnalului Național și va mărturisi cum, într-un moment de răgaz, a recitit Principiorum Primorum Cognitionis Metaphysicae Nova Dilucidatio și Kritik der reinen Vernunft ale Privatdozentului Immanuel Kant și a realizat că proaspătul președinte Cozmin Gușă-Căpușă și premierul Victor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Privatdozentului Immanuel Kant și a realizat că proaspătul președinte Cozmin Gușă-Căpușă și premierul Victor Ponta-Titulescu nu sunt tocmai ceea ce-i trebuie României? Și, fiindcă tot am ajuns aici, de fapt, ce-i trebuie României mai mult decât o echipă de editorialiști alcătuită pe principiile delegațiilor ecumenice? Ce lucru nemaipomenit! Cum poate cineva să nu fie editorialist? Într-un moment de răgaz, îl reascult pe optimistul Louis Armstrong - „What a wonderfuuul world!”. Într-adevăr, Louis. (Jurnalul Național, 25 februarie 2005) Excesul Dacă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu sunt tocmai ceea ce-i trebuie României? Și, fiindcă tot am ajuns aici, de fapt, ce-i trebuie României mai mult decât o echipă de editorialiști alcătuită pe principiile delegațiilor ecumenice? Ce lucru nemaipomenit! Cum poate cineva să nu fie editorialist? Într-un moment de răgaz, îl reascult pe optimistul Louis Armstrong - „What a wonderfuuul world!”. Într-adevăr, Louis. (Jurnalul Național, 25 februarie 2005) Excesul Dacă rezultatul final al acestor prezidențiale americane va consfinți oficial victoria lui George W. Bush, unul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
laudatio intitulată chiar Omul potrivit, în statul nepotrivit. Ni se spune că: „Dacă persoanele ar putea ține loc de sisteme, România ar fi o țară cu probleme puține”. Interesant. Din păcate, nu zăresc o soluție rapidă - și mulțumitoare pentru sclipitorul editorialist - căci e improbabil să vedem poporul luându-și statul, așa cum e acesta din urmă - rareori de drept, mai mereu oligarhic - și cărăbănindu-se spre a lăsa loc Republicii Instalatoare Române. Dacă s-ar produce totuși un asemenea miracol și țara
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
seamă, în primul rând, de marca autorului. Un editorial poartă, mai înainte de orice, răspunderea pentru credibilitatea publicației. Evident, nici măcar în cazul publicațiilor de direcție nu există un anturaj perfect. Dar, mai devreme ori mai târziu, înțelegi că orice vecinătate implică. Editorialistul se află sub o presiune mult mai mare decât colegii lui de ziar. Cum poate să vorbească netulburat despre și în numele adevărului, când la două degete de caseta editorialului un impostor minte sistematic de îngheață apele? Credibilitatea unui editorialist este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
implică. Editorialistul se află sub o presiune mult mai mare decât colegii lui de ziar. Cum poate să vorbească netulburat despre și în numele adevărului, când la două degete de caseta editorialului un impostor minte sistematic de îngheață apele? Credibilitatea unui editorialist este dată nu doar de inclemența privirii țintind „de partea cealalată a gardului”, dar și de responsabilitatea retinei care scrutează „curtea de idei” de la care se revendică editorialistul. Dl Dumitru Țepeneag are dreptate: nu e potrivit ca oameni care semnează
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de caseta editorialului un impostor minte sistematic de îngheață apele? Credibilitatea unui editorialist este dată nu doar de inclemența privirii țintind „de partea cealalată a gardului”, dar și de responsabilitatea retinei care scrutează „curtea de idei” de la care se revendică editorialistul. Dl Dumitru Țepeneag are dreptate: nu e potrivit ca oameni care semnează în același ziar să se atace reciproc chiar în paginile care-i găzduiesc cu egală generozitate. Greșește, însă, când arată cu degetul spre editorialul de joi. Dacă în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cuvintele vorbitorilor de serviciu, valoarea unui simbol, a unei manifestări epocale, cum se spune. Pentru că atunci, la 3 noiembrie ar fi fost exprimate năzuințele de veacuri ale ucrainenilor de a-și readuce toate pământurile lor acasă.” Cu privire la manifestările din 2003 editorialistul spune: „Caracterul pompos al acestor manifestări a cam venit în contradicție cu realitatea, mai bine zis cu luxul în care se lăfăiesc puținii căptușiți peste noapte cu averi de neînchipuit,cât și cu mizeria în care se zbate majoritatea absolută
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iar Gazeta Poporului va apăra cu tărie interesele naționale, va biciui fără cruțare relele care s-au încuibat sub cârmuirea liberală (Ion Nistor și Dori Popovici n.n.), va deschide drum larg pentru toate năzuințele de regenerare a vieții noastre publice.” Editorialistul crede că „ „și cuvântului îi va urma fapta și nădăjduiește că toți oamenii de bine vor fi alături de noi și la sfat și la muncă.” Adresându-se abonaților, Gazeta Poporului îi îndeamnă să-i fie alături, mai ales cei care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și învățătorul trebuie să evite mocirla politicii militante, în care se scaldă adesea ura și răzbunarea pe contul bisericii și al școlii, urmează oare, ca preoții și învățătorii, în general, să nu-și facă de lucru cu politica?” Nu, răspunde editorialistul: „Și preoții, și învățătorii sunt obligați chiar să se ocupe de politica adevărată și curată, tocmai pentru că ei sunt lucrătorii cei mai harnici ai neamului nostru. Și dacă li-e scumpă munca, și o prețuiesc,munca pentru întărirea neamului , trebuie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de sinteze și analize (urmând a fi doar îngurgitate) procură pricepătorilor delicii nevestejite [...] a ne reîntoarce la text înseamnă a evita mortificarea [...] a consulta proza publicistică înseamnă a satisface o primă și vitală condiție [...] să chestionăm epoca, judecată de neobositul editorialist. Dar mai întâi s-ar cuveni, credem, să cercetăm, fie și fugitiv, dar cu aceeași inclemență, epoca noastră". Ceea ce și face, cu luciditate și acuitate, Adrian Dinu Rachieru, atrăgând atenția asupra faptului că "chemarea sirenelor europenismului, nu înseamnă a ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
divulgă un lucru. Și anume că Buză are talent. El schimbă registrele cum alții schimbă cămășile, e sigur pe el și dezinvolt. Interpretează cu aceeași ușurință, ca un actor versat, rolul de reporter și pe cel, infinit mai pretențios, de editorialist. Tocmai pentru că reține esențialul și evită să facă pe moralistul, place în amîndouă ipostazele, asumîndu-și o carte ce se va parcurge, sînt convins, cu nesaț. Ea depune mărturie despre un timp și, în egală măsură, despre un ziarist care a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din partea cititorilor un raport favorabil. Materialele au fost publicate în presa sportivă, cu excepția articolului „A fost!“, apărut în Dilema Veche. Nu pot încheia cuvîntul înainte fără a mulțumi colegilor mei, reporterii. Pentru o știre de patru rînduri, pe baza căreia editorialistul scrie un text la care și lipește și poza, reporterul se cațără în copaci, îngheață pe stadioane, stă ore întregi în picioare pe holuri, investighează, scotocește prin hîrțoage, se luptă cu îndărătnicia oficialilor. Aici, dilema cu oul și găina nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în copaci, îngheață pe stadioane, stă ore întregi în picioare pe holuri, investighează, scotocește prin hîrțoage, se luptă cu îndărătnicia oficialilor. Aici, dilema cu oul și găina nu mai funcționează. E limpede că întîi a fost reporterul și abia apoi editorialistul. Autorul Partea I URNA SCAPĂ TURMA! „Sportul nu face politică.“ Auzim această propoziție des și plictisitor. Ba face, și încă cum! Mecanismul de bază e simplu. Bagi bani, cîștigi popularitate și candidezi. Ajungi primar, parlamentar sau chiar mai mult. De
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
exaltarea diferențelor care mi-au fost conferite și cu care mă identific în chip spontan și irațional (G. Liiceanu, Despre limită) Aceasta e, în esență, și perspectiva Ioanei Pârvulescu, firește că într-un chip mai irizat, fără tăioase vehemențe de editorialist politic. (22, 15.VII.- 21.VII.2003) Și o ruga adeseori cuviosul să se îmbrace în chipul călugăresc, dar ea nu-l asculta, până când, fiind certată printr-o vedenie, a rugat pe fiul său să o îmbrace în chipul acela
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
internaționale. A susținut cursuri la "Institut d'Etudes Politiques" și la "École Nationale d'Administration". A fost profesor la Sorbona (19551967) și director de studii la "École Pratique des Hautes Études", apoi la "École des Hautes Études en Sciences Sociales". Editorialist la Figaro, colaborator al revistelor Combat și Liberté de l'ésprit. Volume publicate: Dimensions de la conscience historique (1961), Paix et guerre entre les nations (1962), La lutte des classes (1964), Essai sur les libertés (1965), Démocratie et totalitarisme (1965), Les
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
philosophie critique de l'histoire. * 1940-1944: redactor șef al ziarului La France Libre la Londra * 1945-1955: colaborator al revistelor Combat și Liberté de l'esprit; a ținut cursuri la Institut d'Etudes Politiques și la École Nationale d'Administration * 1947-1977: editorialist la Figaro. * 1948: Le grand schisme. * 1951: Les guerres en chaîne. * 1955: a obținut postul de profesor la Sorbonne (1955-1967); Opiul intelectualilor * 1957: - La tragedie algérienne; - Espoir et peur du siècle. Essais non partisans. * 1960: crearea Centrului de sociologie european
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
a respectat corectitudinea formală. Considerând actul editorial un veritabil fapt de cultură, F. a alcătuit și un prețios ghid privind tehnoredactarea computerizată, care îmbină mai multe perspective: lingvistică, estetică și tehnică. Ca eseist, se ocupă de stilul și originalitatea unor editorialiști români (Mircea Dinescu, Octavian Paler, Ion Cristoiu ș.a.), precum și de aventura cuvântului în epoca totalitarismului, de compromiterea limbajului și a oamenilor prin limbaj. SCRIERI: Versificația românească. Perspectivă lingvistică, Timișoara, 1980; Hermeneutica editării, Timișoara, 1992; ed. (Al. Macedonski. Hermeneutica editării), Timișoara
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
Mircea Dinescu, Octavian Paler, Ion Cristoiu ș.a.), precum și de aventura cuvântului în epoca totalitarismului, de compromiterea limbajului și a oamenilor prin limbaj. SCRIERI: Versificația românească. Perspectivă lingvistică, Timișoara, 1980; Hermeneutica editării, Timișoara, 1992; ed. (Al. Macedonski. Hermeneutica editării), Timișoara, 1995; Editorialiști români, Timișoara, 1996; Eseuri lingvistice antitotalitare, Timișoara, 1998; Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Timișoara, 1998; Mihai Eminescu. Lecturi infidele, București, 2001. Repere bibliografice: Olimpia Berca, „Versificația românească”, O, 1980, 14; Doina Uricariu, „Versificația românească”, LCF, 1980, 15; Al. Graur
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
șeful Departamentului de Informații Publice al Guvernului României (1991-1992), candidat independent la președinția României (1992), ambasador al României în Franța (1994-1997) și în Republica Elenă (din 2001), organizatorul unor simpozioane politice naționale (1992-1994), participant la manifestări politice internaționale, publicist și editorialist în principalele periodice românești. A fost decorat cu ordinul brazilian „Rio Branco” în grad de cavaler pentru dezvoltarea relațiilor culturale dintre Brazilia și România și cu Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de ofițer. Debutează în revista „Steaua”, debutul editorial
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
până în 1997. În aceeași perioadă mai conduce „Expres Magazin”, „Dosarele istoriei” (publicație lunară înființată de el și al cărei director este din 1996), „Supermagazin” și „Paranormal”. În februarie 1997 se retrage spectaculos din presă, demisionând din toate funcțiile. Revine ca editorialist la cotidianul „Național” (iunie 1997) și apoi ca director al „Cotidianului” (1998-1999). A mai fost director la „Azi” (2000) și editorialist la „Curentul” (2001). Din momentul în care a hotărât că nu poate învinge decât eliberându-se de complexe, C.
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
din 1996), „Supermagazin” și „Paranormal”. În februarie 1997 se retrage spectaculos din presă, demisionând din toate funcțiile. Revine ca editorialist la cotidianul „Național” (iunie 1997) și apoi ca director al „Cotidianului” (1998-1999). A mai fost director la „Azi” (2000) și editorialist la „Curentul” (2001). Din momentul în care a hotărât că nu poate învinge decât eliberându-se de complexe, C. și-a folosit inteligența pentru a scrie limpede, șocant, de pe poziția celui care nu se mai miră de nimic și se
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
la revista de poezie „Claviaturi” din Brașov. A fost, pe rând, redactor la „Luceafărul”, corector la Editura pentru Literatură, secretar de redacție la „Revista de istorie și teorie literară”, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul „Dreptatea”. A colaborat cu poezii, studii, articole, recenzii, la „Kalende”, „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Secolul 20”, „Apostrof”, „Contrapunct”. A fost distins în anul 1947
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
Fragmentarism, p. 965.</ref> Din acest unghi de vedere al recitirii formelor fără fond, tradiția este cheia de boltă fără de care guvernarea unei națiuni nu se poate imagina. Ostilitatea lui Eminescu este îndreptată, în descendență junimistă, spre cei pe care editorialistul de la Timpul îi va iden tifica, invariabil, drept continuatorii anului 1848. Liberalismul radical este expresia cea mai închegată a unui etos euro pean alimentat de alianța dintre revoluție și schemele universale ale raționalismului politic. Cultul cărții este cel care îi
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]