5,147 matches
-
biblice decît o singură dată și atunci doar la Vechiul Testament, de unde îl alege numai pe Moise, invocat într-o serie de conducători charismatici. Pentru antichitate, per exemplum, sînt folosite relatările din Titus Livius și Tacitus, despre miracole. Religia celor vechi educa acțiunea, orgoliul, pe cînd cea nouă beatifică umilința. Lenea contemplativă, în schimb, frînează violența, observa Machiavelli (în Discorsi și în Istoriile florentine). O astfel de considerație, pe cît de pătrunzătoare tot pe atît de esențială, ține de antropologia religiosului privit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe care Xenofon le povestește despre Cirus. Aceleași trebuie să fie modurile de comportare ale unui principe înțelept; în timp de pace, el nu trebuie să se odihnească nici o clipă, ci trebuie, cu sîrguință, să-și formeze și să-și educe toate aceste însușiri care să-i poată fi de folos în împrejurări potrivnice; astfel că, atunci cînd soarta s-ar schimba, el să fie pregătit pentru a o înfrunta. CAPITOLUL XV Despre acele lucruri pentru care oamenii și mai ales
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bine animal și om. Scriitorii vechi au recomandat acest lucru principilor într-un mod învăluit; ei ne spun că Ahile și mulți alți principi din vremurile acelea au fost încredințați lui Chiron, centaurul, ca să-i crească și totodată să-i educe sub disciplina lui. Dar faptul de a avea drept perceptor o ființă care este pe jumătate animal, pe jumătate om, nu înseamnă altceva decît că unui principe îi este necesar să știe să fie și animal și om: căci unul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
decît acum patru sute de ani, deoarece, dacă formele exterioare ale existenței noastre s-au schimbat foarte mult, nu s-au produs modificări profunde în spiritul oamenilor și al popoarelor. Dacă politica este arta de a guverna, de a orienta, utiliza, educa pasiunile oamenilor, egoismul, interesele lor pentru scopuri generale, care depășesc aproape întotdeauna viața individuală, deoarece sînt proiectate în viitor; dacă aceasta înseamnă politica, nu este nici o îndoială că elementul fundamental al acestei arte este omul. De aici trebuie să plecăm
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o constrângere temporală pentru că timpul de lucru total al adultului se descompune în timp consacrat producerii de bunuri (timp în întreprindere) și producerii de copii în termeni cantitativi (să faci și să-i hrănești pe copii) și calitativi (să-i educi). Presupunând că randamentul capitalului uman crește odată cu stocul de capital uman, dacă acesta este ridicat, fertilitatea va fi slabă (Becker, Murphy și Tamura, 1990). Stocul de capital uman al familiilor educate exercită și externalizări pozitive asupra randamentului educației celor mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ascuns și s-a prefăcut însărcinată. La sfârșit, a mințit că a născut un fiu, iar vestea extraordinară se răspândește în tot regatul. Prințul exultă cu frenezie pentru vlăstarul născut, iar mulțimea se veselește cu mare bucurie. șPrunculț a fost educat cu măreție regească (secundum magnificentiam regiam). Nu după multă vreme însă, regina a rămas grea de la rege și, la vremea cuvenită, a născut un fiu. Când pruncii crescură un pic, se jucau foarte adesea împreună. și Iuda îl necăjea pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și creștetul acoperit cu cenușă 102. La întrebarea iscoditoare a lui Ezdra, femeia începe să povestească: fusese stearpă vreme de treizeci de ani; după îndelungi rugăciuni, Domnul se îndură și-i dărui un fiu, pe care-l crescu și-l educă până se făcu mare, bun de însurat. În noaptea nunții însă se abătu nenorocirea: fiul muri în camera conjugală. Atunci, de durere, ea își luă lumea-n cap și fugi în pustie (adică în câmpul unde se afla și Ezdra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
un tovarăș care vrea să-ți audă glasul... ― Dumneata tot pompier ai rămas. Nu cunoști nici cele mai elementare norme de adresare către un interlocutor. Și superior dumitale! Da’ ce Îmi bat eu capul? Nu am de gând să te educ.. Cine anume mă caută totuși? ― Eu. Căpitanul Vătrai... Sper să știi că În urma tovarășului colonel Zdup au rămas niște probleme neclare, care te privesc pe tine și pe Hliboceanu. La un asemenea ton și mod de adresare, directorul nu a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
următoare, a intrat și profesorul. ― Ia te uită ce copil harnic am eu! - a făcut-o pe miratul. ― Așa m-ai Învățat tu, tati. ― Zicala că așchia nu sare departe de trunchi se adeverește Încă o dată. Tot așa să-ți educi și tu urmașii. Când au fost gata pentru a intra În sala de operație, profesorul a Îmbiat-o: ― După dumneavoastră, domnișoară doctor. Despina a Împins ușa cu cotul și a intrat. Pacienta era deja Întinsă pe masa de operație și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și ciosvârte aruncate de la masa gradatului din corpul de pază, care de regulă era presupusul tată. Întreruperile de sarcini erau tolerate numai în cazuri de infecții grave, în timp ce aducerea pe lume a unor copii "orfani prin naștere", care să fie educați în spirit comunist era dorită. Viitoarele mame erau aduse cu o lună înainte de termen într-un lagăr de muncă din apropierea spitalului, unde erau din nou obligate să se reîntoarcă la câteva zile după naștere. De acolo erau aduse sub escortă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pentru scriitori. Mama, mai gândește-te, dragă! În curând împlinești patruzeci și doi, mama! Eu am nouăsprezece și Sorin douăzeci! Te rugăm, mama, amândoi! Nu-l părăsi pe tata! Nu ne părăsi pe noi, mama! V-am crescut, v-am educat, sînteți sănătoși, sînteți frumoși, sînteți studenți iar de aici înainte am și eu dreptul la un dram de fericire! Atât! Dar cum vine asta, mama? Adică tu alături de noi și de tata n-ai fost fericită, mama? A intervenit, nedumerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
profesionist gură la gură, prelungit, așa cum ne învățase, cândva, diriga, la lecțiile de prim-ajutor. Punea omul atâta suflet în încercarea de salvare, încât o și încolăcise cu brațele. Eu, pentru că țineam foarte mult la viața dirigintei, care avea de educat o clasă ca a noastră și, în plus, acum mai avea și un bebeluș personal, simțind pericolul, gândindu-mă că poate proful de mate nu va putea rezolva situația critică, am alergat repede la soțul doamnei și i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
era mereu supărată pe unul nu pe un copac, din câte am înțeles, ci pe un domn care nu voia, nici în ruptul capului, s-o cunoască, deși, între noi fie vorba, avea ce învăța de la ea, cea care mă educase pe mine de mă aprecia toată lumea. Venea apoi supliciul de neocolit. Când punea tata ochii pe mine, în felul său drăgăstos, ca atunci când se jura că n-o să mai folosească decât în scopuri pașnice cureaua de la pantaloni, era clar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ai tatei, simțeam din privirile lui fericite, încă o dată, că în viitoarele săptămâni, nici chiar dacă i s-ar fi spus de la școală că am făcut mișto de luna de pe cer, nu și-ar mai fi folosit cureaua pentru a mă educa așa cum se cuvine în casa unui om cinstit și drept, care știe cum trebuie să fie crescut un copil pentru a fi folositor societății de mâine. Și când credeam că voi fi totuși vedeta petrecerii, unde nu intră iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
plină de politețe atitudine, care îi dă omului noblețe și îl înalță mult în ochii celorlați. Or, această atitudine era la mine - ca și la majoritatea lumii, de altfel - aproape inconștientă, fiindcă exact în spiritul acesteia am fost crescut și educat la încântătoarea vârstă a copilăriei, adică atunci când nu există o conștiință de sine prea clară sau un caracter prea bine conturat și, astfel, poți fi hipnotizat ușor. Însă, oare, nu aceasta este purtarea cea mai mincinoasă și mai plină de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Aceasta, gemând ca turbată, deja făcuse un pas înspre el cu toată viteza, ca să-i altoiască o lovitură năprasnică, dar iată că rămase numai cu dorința. Acesta era obiceiul ei încă de când băiatul fusese mic: bătaia. Ea cu bătaia îl educase, dânsul fiind bătut pentru orice, asta doar ca să știe de frica ei, iar el se obișnuise, volens nolens 1, cu lucrul acesta; se adaptase, cu alte cuvinte. De aceea, am și spus că femeia rămase numai cu dorința, întrucât, de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
decât tine!), văzând în mine pe realista și pe lucida supremă, omul cel mai bine luminat de rațiune. Totuși, după aceea, mi-am dat singură seama (spre deosebire de tine, prostule!), încetul cu încetul, că lucrurile nu stau întocmai așa. M-am educat singură, învățând să privesc totul cu multă îngăduință și bunăvoință, iar asta pentru simplul fapt că, bunăoară, există uneori în viață situații cu două fețe, iar eu, orbită cu totul de radicalismul meu (pe care mi-l condamn acum), să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
patruzeci de ani de la sfârșitul războiului mondial, noi nu știm încă cu adevărat cine l-a câștigat". Această strategie, născută, evident, dintr-o nemăsurată ambiție, este pusă în practică, ordonat și fără urmă de glamour, cu un geniu al manipulării educat de mii de ani. Este același spirit care, în artele marțiale, a dus la crearea supremului rafinament al învingerii adversarului fără slobozirea săgeții din arc. De unde vine sentimentul greu de definit, fantomatic, care îl încearcă pe un european în confruntarea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
importanți pași în direcția însănătoșirii morale presupun identificarea și inventarierea atentă a simptomelor. Dar, pentru ca perspectiva însăși a bolii să fie complet îndepărtată, este nevoie de un soi de vaccin etic. Așadar, cum ar trebui să procedăm? Simplu: să ne educăm copiii să nu mai dea plocon niciodată. Preferabil, chiar să uite cuvântul cu pricina. Îmi veți spune că e greu, dacă nu imposibil. De acord. Însă măcar în încercarea donquijotescă de a eradica șpaga nu trebuie să mituim pe nimeni
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cred să aibă vreun fundament, mai ales ar fi imposibil de realizat în practică. Însă este corect ca oamenii, unde este posibil și necesar, să protejeze și să aibă grijă de animale. Copiii încă de mici ar trebui să fie educați să nu facă rău animalelor, în special să nu le maltrateze pe cele domestice încredințate lor. Într-o epocă a protecției animalelor, ne gândim mult, diferit față de trecut, la bunăstarea celor domestice și la animale în general, dorind ca crescătoriile
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
prim gând, după spusele lui, era Dumnezeu, al doilea rațiunea, iar al treilea omul; Karl Marx, născut evreu și crescut cu o educație creștină, devine un hegelian de stânga și obține doctoratul în filozofie; Friederich Nietzsche, fiul unui pastor luteran, educat de femeile pioase din familia lui, devine un filolog critic și adept al filozofiei pesimiste a lui Schopenhauer; Sigmund Freud, născut din părinți evrei, dezgustat de ritualismul catolic și de antisemitism, marcat de materialismul medicinei, devine fiziolog și psiholog. Chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
calea acțiunii (karma marga); calea cunoașterii (jñana marga); calea devoțiunii (bhakti marga). Toate sunt căi de purificare: morală, spirituală și religioasă. Continui să mă gândesc că, la fel cum mi se întâmplă în interiorul creștinismului, și ca hinduist, dacă aș fi educat în același fel, aș fi probabil nemulțumit de anumite rituri, precepte și practici ale religiei mele. Aș fi unul dintre criticii moderni ai hinduismului, care denunță abuzurile sociale extreme, de multe ori în contradicție cu idealurile indiene originare. Nu aș
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
bun, drept și sfânt. Dumnezeu însă nu vrea nici ca răul să înceteze să mai existe: altfel nu ar exista cu adevărat nici un fel de răutate în lume. Dumnezeu, în schimb, permite să existe răul. Permite răul pentru a ne educa și pedepsi. Pe cât de strălucitor formulată totuși, nici această soluție nu reușește să mă convingă în cele din urmă. Justificarea lui Dumnezeu în fața durerii? De argumentarea lui Pierre Bayle s-a ocupat și filozoful, teologul, istoricul și matematicianul Gottfried Wilhelm
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
formă subtilă de dominare, ci mai curând ca o formă de respectare a demnității celuilalt, a copilului și adultului. Copiii nu trebuie să fie considerați parteneri ai educatorilor, pe baza unei interpretări naiv romantice a educației, ci trebuie să fie educați de adulți în procesul dificil al cotidianității. Însă copiii nu există doar în funcție de educator, nici educatorul în funcție de elevi. Educatorii nu trebuie să-i domine tiranic sau să-i exploateze pe copii, și reciproca fiind valabilă. Înțelegem că educatorii nu trebuie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
necesitatea acestuia. În alte două cazuri, respondentele nu cunosc "cum ar putea să le ajute un psiholog". O respondentă se întreba Ce ar putea să-i facă? O encefalogramă?, în timp ce o alta considera că Eu cred că trebuie să-l educăm așa cum simțim noi că trebuie să o facem. Împreună trebuie să trecem peste tot ce este bine și ce este rău, fără intervenția altora. Suportul din partea cadrelor didactice este semnalat ca fiind important de mai multe respondente (5 respondente) în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]