484 matches
-
de melodrame ca Zița sau ca Victor și Liza din farsa O soacră, au vrednici urmași în mic-burghezii urmuzieni Algazy și Grummer. Cu mijloace particulare, ambii autori ironizează aviditatea pentru pseudocultura de tip gazetăresc, foiletonistic. Balastul, alterarea și saturarea, excrescența, efemeritatea, nonvaloarea sunt mărcile acestei invazii grafologice, sancționată memorabil și definitiv de Caragiale prin frecvent utilizatul termen denigrator de "spanac" și chiar mai drastic de către Urmuz, prin intermediul parabolei ce se întrevede în episodul luptei "uriașe"101 dintre cei doi eroi literaturofagi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Împingând analiza mai departe, Philippe Genestier se îndoiește de posibilitatea ca un oraș să-și mărească prestigiul printr-o politică activă de edificare a unor clădiri monumentale. Contrastul între valorile contemporane ale "civilizației în schimbare" (ubicuitate, fluiditate, circulație, mobilitate, viteză, efemeritate) și ființa arhitecturii (imuabilitatea unui loc) face monumentalitatea depășită. Într-un asemenea context, marile echipamente construite astăzi riscă să-și piardă rapid atracția, riscă să vadă cum li se evaporă valorile spectaculare, chiar impactul turistic"336. De la planificarea urbană la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sufletului, melancolia pare să se fixeze la sfârșitul secolului XIX ca fenomen morbid. Le vague à l'âme, "doliul fără obiect" (Sigmund Freud), tiparul melancolic este similar celui reflexiv. De fapt, reflexivitatea ca delectatio morosa și meditație filozofică pe marginea efemerității se regăsește în celebra garvură a lui Dürer, mal du coeur rezonează încă de la început cu un mal du pensé. Mâna dusă la tâmplă se însoțește cu o privire pierdută în depărtare sau absorbită în abisul vacuității interioare. Aristotel descria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dimensiunea reziduală ca tigvă, reprezintă oarecum o imagine sarcastică a idealului pierdut într-o iluzie deșartă, sarcasm accentuat și de coroana de lauri care-l încununează. Avem aici și o aluzie la derizoriul gloriei obținute postmortem, a derizoriului existenței și efemerității fiecărui act, fie el și cel al presupus nemuritoarei arte? Putem scruta acest tablou și prin scena shakespeariană a monologului hamletian în fața craniului lui Yorick, măscăriciul, nebunul. O filozofie a morții, dar mai ales angoasa ei într-o mizanscenă venerică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alene din ciubuc” fac din casa amintirii un univers cald și intim, ce ține la distanță securizanta teroare a morții, lăsând să se infuzeze doar dulcele ei presentiment melancolic. Tânăra pereche de ieri sau de acum trăiește, sub oblăduirea căminului, efemeritatea clipei sărbătorești a iubirii și a nunții, recurente În șirul generațiilor, având ca martor, clopotul din „turnul vechi din sat”. Ambivalența sunetului „de nunta sau de moarte” - nu anunță decât că, misterioasa trecere a vieții, cele doua evenimente se legată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
amintite. Conformismul lui G. Călinescu din epoca totalitară, atât de Înverșunat reclamat azi de adversari, nu a atins opera, dimpotrivă, se pare că efectul privește exclusiv viața omului supus vremurilor. Nimeni nu poate cere unei Întregi generații să moară pentru efemeritatea manifestărilor politice. Politica, marea minciună, trece, ca apele, dar pietrele, personalitățile rămân. După ce se afirmase În calitate de critic și istoric literar cu două cărți Înscrise În istoria literară, „Viața lui Mihai Eminescu”(1932) și „Opera lui Mihai Eminescu” , În 5 volume
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
opera, dimpotrivă, se pare că efectul privește În exclusivitate viața omului supus vremurilor, vorba cronicarului. Nimeni din cei veniți În viitorul apropiat nu ar fi putut cere unei Întregi generații, blestemată să trăiască Într-o vreme aprinsă, să moară pentru efemeritatea manifestărilor politice. Experiența a arătat că, din punctul de vedere al organizării politice, toate vremurile merită a fi Înjurate. Politica trece, ca apele, dar pietrele, personalitățile rămân. La sfârșitu deceniului IV, G. Călinescu a publicat două carți de excepție, dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deosebește de Zola, fiecare din ei văd realitatea În felul lor. Unul ia modelul clasic și Încearcă să-l ducă Într-o realitate imaginară, celălalt reproduce o realitate crudă, chiar dacă, peste timp, aceasta se pierde, că și o realitate are efemeritatea ei. Realistul nu poate ignora, chiar dacă Își propune să ignoreze elementele romantice, ori din acest punct de vedere, Călinescu exprimă un adevăr estetic incontestabil. Aprecierea că romanul „Enigma Otiliei” este balzacian prin excelență este, fără dubiu, exagerată. Autorul Însuși a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atentat asupra memoriei naționale, transformând-o într-o memorie socialistă. Schimbarea de regim produsă în 1947 (de la monarhie la democrație populară) s-a repercutat cvasi-instantaneu asupra reorganizării radicale a trecutului românesc de pe baze naționale pe temelii socialiste antinaționale. Chiar dacă, datorită efemerității sale, poate fi catalogată ca o revoluție mnemonică abortivă, reorganizarea radicală a trecutului românesc petrecută în epoca postbelică întruchipează modelul ideal-tipic al revoluției mnemonice totale instantanee, atotcuprinzătoare, programată de sus-în-joc de autoritățile statale și executată cu brutalitate simbolică la adresa tradiției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]