645 matches
-
al înțelepciunii colective. * * * Spațiile experienței lui Doris Lessing sunt Africa și Anglia. E în declarațiile repetate ale romancierei o bucurie că a avut parte de exotismul continenttului negru, dar și o mândrie explicabilă că e odrasla nației colonizatoare. Cunoscând zelul egalitar al lui Doris Lessing, nu putem să nu ne întrebăm dacă autoarea însăși își dă seama de tenta de superioritate a cuvintelor ei: Am avut mare noroc. Părinții mei sunt cât se poate de britanici, amândoi. E lucrul esențial pentru
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fost "Întâlnirea de la Târgu-Mureș", din octombrie 1937, care - spre deosebire de ce s-a afirmat anterior în istoriografia marxistă - nu a fost nici pe departe o paradă a comuniștilor din minoritatea maghiară, ci o adunare a comunității maghiare în vederea promovării noilor principii egalitare, cu deschidere spre popor, punându-se accent pe destinul comun și întorcându-și spatele liberalismului în favoarea promovării valorilor creștine și democratice. Continuare însă nu a existat, deoarece situația politică din 1938 s-a schimbat fundamental. În 1938, regele Carol al
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
atunci toate îmbunătățirile și tot progresul dacă ele se soldează cu însuși existența poporului nostru? Știm bine că, odată intrați pe calea aceasta, orice pas îndărăt e greu, dacă nu cu neputință. Cu toată Constituția liberală, dar mai cu seamă egalitară, suntem mai departe decît oricînd de adevărata libertate, mai departe decît oricînd de aceea facultate a poporului de a-și fixa singur dările în proporție cu puterile lui. Statul nostru centralizat cere, mereu cere, pentru necesități de lux, pentru necesități
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acceptă sufragiul universal și un regim parlamentar cu menținerea monarhiei. În aceste țări, precum și în Belgia și Olanda, care au alianțe sociale similare și o slabă reprezentare a marilor proprietari funciari, societatea civilă (care se secularizează) permite fundamentarea unor ideologii egalitare [Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992, cap. 4]. O analiză empirică, punctuală, a principalelor exemple de primă democratizare evidențiază, deci, existența a două modele diferite ale democrației, parțial defazate temporal. Pe de o parte, există regimuri democratice pe care Luebbert
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ar trebui să existe o economie industrializată. S-a observat, însă, că acest aspect poate sta la baza condițiilor enumerate mai sus. S-a dovedit că societățile industrializate pot reduce inegalitățile: în societățile care, anterior, au fost, în mare parte, egalitare, fenomenul industrializării poate conduce la rezultatul opus. Viceversa, în societăți marcate de inegalități economice mari, industrializarea poate conduce la reducerea acelei diferențe [Dahl, 1970; trad. it. 1980: 86-88]. O privire de ansamblu asupra problemei, aruncată în contextul unei perspective istorice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
indiferent de alegerea ideologică făcută experiența democrațiilor occidentale a urmat o traiectorie liberal - democratică. Orice tentativă de analiză a calității democratice, prin urmare, trebuie să țină cont de realitatea existentă și, eventual, să se deplaseze către o opțiune non-liberală, dar egalitară (a se vedea paragraful 4). Astfel, libertatea și egalitatea, oricum ar fi înțelese, sunt, inevitabil, legate de responsabilitate și receptivitate (responsiveness). Mai mult, acesta este și modul concret de a crește probabilitatea exercitării libertății și egalității într-o manieră îmbunătățită
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de libertate și egalitate ce depășește pragul minim și responsabilitatea fiind respectată cu preponderență. Putem avea o democrație pe deplin legitimă în care receptivitatea crescută este demonstrată de existența sprijinului puternic, satisfăcute din partea unei societăți civile. Democrația liberală sau democrația egalitară, cu caracteristici procedurale mai mult sau mai puțin pronunțate, pune un accent puternic pe libertate, și, mai apoi, pe egalitate. Doar în scopuri analitice se poate formula ipoteza unei democrații complete în care toate dimensiunile sunt prezente într-un grad
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
capitolul 5), și, prin urmare, să fie contestată într-o măsură diversă de către grupuri și partide active politic. Figura 7.3. O democrație lipsită de calitate Rule of law Responsabilitate (accountability) Receptivitate (responsiveness) Libertate Egalitate Rezultate + efectivă + + responsabilă + + + legitimă + + + liberală + + + + egalitară + + + + + perfectă ineficientă iresponsabilă ilegitimă redusă inegală minimă Figura 7.3 va fi percepută ca opusul figurii precedente. Democrațiile ineficiente sunt foarte frecvente în realitatea actuală. Ele sunt, uneori, identificate printr-un sistem al legalității aflat la distanță față de valorile democratice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ceva mai mult decât nimic"27. Astfel, deși lucrurile naturii sunt date în comun, fundamentul proprietății se află în om și mai exact în munca sa, care aparține fiecărui individ în parte. Dacă acest tip de acumulare prin muncă este egalitar, drepturile de proprietate sunt, în schimb, create de oameni. De altfel, două convenții se află la originea proprietății moderne: este vorba despre monedă și despre legile pozitive pe care oamenii le-au acceptat o dată cu instituirea societăților politice. Referitor la prima
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
muncă docilă, maleabilă, utilă în eforturile de industrializare masivă și extensivă. Refuzul regimurilor comuniste de a promova politici ale egalității de gen în sfera privată însemna, implicit, opțiunea ulterioară a acestora pentru tipul de familie tradițional și nu pentru cel egalitar sau echitabil. La început, regimurile comuniste au fost interesate de destabilizarea familiei, considerată o "instituție burgheză", reacționară, capabilă să opună rezistență instaurării noului regim. Această tentativă a fost vizibilă prin politicile de liberalizare a avorturilor și divorțurilor. Treptat, familia este
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
membri de partid comparativ cu celelalte partide din blocul comunist, PCR a trecut de pe ultima poziție al prezenței feminine în cadrul partidului unic la cea mai bună reprezentare în cursul anului 1989, prin asigurarea unei coerențe în promovarea și aplicarea măsurilor egalitare 55. Plenara CC al PCR din 18-19 iunie 1973 poate fi considerată un alt moment important în acțiunea de emancipare a femeii. La această plenară s-a discutat pe larg condiția femeii și s-au luat măsuri pentru sprijinirea acesteia
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
supraviețuise cumva vărsării de sânge a lui Stalin"54,55. Dar această duplicitate poate fi văzută tot ca o consecință a dictaturii totalitare. Punctele de vedere, părerile impuse ierarhic de putere și susținute oficial puteau fi părăsite în relațiile amicale, egalitare, deși cu anumite riscuri. Din altă perspectivă, trebuie amintit că atunci când era la apogeul puterii, Ana Pauker se expunea cu bărbați mai tineri și afișa un anumit lux56. Aceste comportamente pot fi văzute tot ca o consecință a feminismului. În măsura în care
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sub 30 de ani erau școlarizate iar analfabetismul era eradicat! Aceasta însă doar pe hârtie, după cum avea să se vadă 10 ani mai târziu 16. Școlarizarea a însemnat accelerarea fenomenului de emancipare a femeii. Toată legislația comunistă insistă asupra caracterului egalitar ale femeii cu bărbatul în câmpul muncii și în sfera vieții private. Deși cei mai mulți cercetători ai perioadei socialiste tind să atribuie politicilor egalitare ale statului doar un caracter de suprafață, mai mult în teorie decât în practică 17, nu se
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
târziu 16. Școlarizarea a însemnat accelerarea fenomenului de emancipare a femeii. Toată legislația comunistă insistă asupra caracterului egalitar ale femeii cu bărbatul în câmpul muncii și în sfera vieții private. Deși cei mai mulți cercetători ai perioadei socialiste tind să atribuie politicilor egalitare ale statului doar un caracter de suprafață, mai mult în teorie decât în practică 17, nu se poate nega faptul că socialismul a oferit femeii șansa la educație, la un statut ocupațional - corelat cu existența unui venit - la socializare și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
disting, în acest sens, modelul tradițional, bazat pe segregarea rolurilor; familia în care bărbatul este "șeful familiei" și principalul furnizor de venit (male breadwinner), iar femeia se ocupă, în întregime, de treburile casnice și educația copiilor; modelul familial modern, preponderent egalitar; familia cu două surse de venit și "familia cu dublă carieră"; celibatul; familia monoparentală etc.); ideologia feminității (exercițiului autonomiei și al afirmării femeii-subiect29; autonomie versus supunere/dependență) și a masculinității (carieră, succes versus familie/viață personală). Corelând rezultatele cercetărilor existente
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
aceleași diferențe ca în trecut, când participarea era apanajul bărbaților, al celor educați și cu mai multe resurse și mai multe aptitudini civice. Ipoteza de lucru a autorilor este că noile forme de participare au tendința de a fi mai egalitare, de a include și categorii de cetățeni ce erau anterior excluși, și asta datorită caracterului lor mai puțin solicitant de resurse, timp și organizare ierarhică. O primă observație a autorilor este ponderea mai ridicată a femeilor, de obicei minoritare în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
familiei. Diferențele nu sunt numai în privința rolurilor sociale ale sexelor, ci și în privința liberalizării sexuale. Ceea ce merită subliniat este creșterea diferențelor dintre occident și lumea islamică de-a lungul generațiilor. În timp ce tinerele generații occidentale au devenit tot mai liberale și egalitare, tinerele generații islamice au rămas la fel de conservatoare ca părinții și bunicii lor, de unde și conflictul privind normele universal acceptate ale drepturilor omului. Ce consecințe are susținerea tot mai puternică a egalității între sexe? Ele ar putea fi descoperite în primul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sexe și pentru rolul statului în economie se dovedesc predictori mai puternici decât factorii structurali. Asta înseamnă că femeile s-au realiniat la stânga spectrului politic mai curând datorită largului proces de transformare a valorilor și a trecerii spre atitudini mai egalitare, chiar dacă factorii structurali rămân importanți. Diferențele dintre sexe au fost remarcate nu doar în ceea ce privește partizanatul politic, dar și în legătură cu participarea politică. Femeile apăreau în anii '70 mai puțin angrenate în forme de participare convenționale sau neconvenționale (Verba, Nie și Kim
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Modelele de regresie multivariată arată că factorii culturali nu sunt doar importanți, ci și singurii semnificativi în ecuație. Ei tind să-i influențeze cel mai mult pe cei mai tineri din societățile post-industriale, ceea ce reprezintă o speranță pentru viitorul atitudinilor egalitare privind rolul femeilor în politică. Din nefericire, acest proces nu apare și în societățile în curs de dezvoltare, în care valorile tradiționale sunt preponderente atât printre vârstnici, cât și printre tineri. Așa cum au demonstrat autorii citați mai sus, cultura joacă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
se insinuează în chiar textura realității, în loc să rămână doar o proiecție distantă și distinctă a ei. O lumină aproape razantă cu solul ridică umbrele de la pământ, emancipându-le de târâș, suprapunându-le peste reflexiile ei venite dimprejur și amestecându-le egalitar cu acestea. Sursa de claritate tinde să se cufunde până la dispariție în realitatea înconjurătoare, ce dobândește astfel o spectralitate tipic nordică: lucrurile apar drept ceea ce sunt numai prin strădania reflexivă conjugată a ceea ce ele nu sunt - a mediului. Difuză, luminozitatea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
transnaționale a metropolei franceze. Acolo trebuie să se construiască palatul regelui Romei, înconjurat de reședințe pentru toți suveranii europeni, care vor veni să facă vizite, ca să-și depună jurămîntul de credință față de viitorul titular al tronului imperial. În 1810-1811, proiectul egalitar al Revoluției franceze este foarte departe. Monarh de tip nou, care nu se consideră de drept divin, Napoleon este totuși un despot, dar un despot luminat, care modernizează Europa. Sistemul continental Între 1805 și 1811 prinde contur ideea sistemului continental
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din cauza subordon?rîi (totale?) fă?? de partidul unic, �n special fiindc? au disconsiderat omul concret, l-au nivelat prin paternalism ?i monotonia discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă s?-l citeze pe Helvetius: Da?i-mi orice ciob?na? din Alpi ?i voi face din el un Newton!�, ceea ce s-a pliat bine peste inten?iile regimului comunist ?i a dus la at�?ia ignoran?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
supunerea ?i c�teodat? la eliminarea celor mai pu?în eficien?i de c?tre cei mai ap?i. Aceast? evolu?ie fiind ireductibil?, ar fi inutil s? vrem �mpiedicarea edific?rîi societ??îi moderne pe care Spencer o vede egalitar? ?i pa?nic?, fondat? nu pe reglarea de c?tre stat, ci pe �nflorirea membrilor s?i cei mai dota?i ?i pe liberul joc al rela?iilor interindividuale. Mai mult dec�ț liberalismul s?u radical, naturalismul lui Spencer
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iilor judicioase (Tocqueville este adesea considerat ca fiind cel ce introduce metodă comparativ?) el �?i plimb? alternativ privirea peste principalele societ??i moderne care par s? se abat? de la libertate pentru a se l?să mai bine prinse de pasiunea egalitar? sau democratic?. Tocqueville, care este un liberal, se nelini?te?te �n privin?a devenirii societ??ilor democratice, pe care le vede amenin?ațe de spectrul conformismului ?i adesea de cel al despotismului, ca ?i de dezl?n?uirea f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p.337]. Ceea ce este adev?raț pentru Statele Unite este cu at�ț mai mult adev?raț pentru Fran?a �n care centralizarea, realizat? de statul monarhic cu mult �nainte de Revolu?ie, a distrus corpurile intermediare ?i a accentuat pasiunea egalitar? a cet??enilor, merg�nd p�n? la ruinarea �n r�ndul opiniei a ideii de libertate. �Aceast? form? particular? a tiraniei care se nume?te despotismul democratic ?i de care Evul Mediu nu avusese idee, este deja familiar [cet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]