1,494 matches
-
din sus de iazul mănăstirei Sveti Savii, ca să-și facă mănăstire hălășteu”. Acum să nu crezi, fiule, că toate mănăstirile erau cuiburi de liniște deplină. Și vinovați de zavistie nu erau alții decât chiar înșiși călugării, în frunte cu sfințiile lor egumenii. De aceea la 15 iunie 1631 (7139) Moise Moghila voievod este nevoit să judece neînțelegerea dintre călugării de la mănăstirea Nicoriță și cei de la mănăstirea Aron Vodă. Ziceau cei de la Nicoriță că un iaz de pe pârâul Ciric este al lor, fiindcă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de la Aron Vodă tot locul de pădure pin pregiurul prisăcii, care prisacă este în pădure la Hlincea” În „sărăcia” lor, călugării de la mănăstirea din łarină aveau și două dughene în Târgul Făinii, cumpărate de un oarecare Stati, dar fără încuviințarea egumenului mănăstirii. Constantin Cantemir voievod însă intervine și dă la 28 august 1692 (7200) „Carte... pe două dugheni ce sânt la Târgul Făinii alături cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de la Aron vodă a le răscumpăra”. Să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de un oarecare Stati, dar fără încuviințarea egumenului mănăstirii. Constantin Cantemir voievod însă intervine și dă la 28 august 1692 (7200) „Carte... pe două dugheni ce sânt la Târgul Făinii alături cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de la Aron vodă a le răscumpăra”. Să nu crezi, dragule, că eu nu subscriu la părerea ta privind „sărăcia” mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am să-ți spun că Mihai Racoviță voievod, prin ispisocul din 15 septembrie 1709 (7218), adaugă la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scutește de dări stupi, oi, boi, vaci, cai, precum și viile și vinul, cum și o pivniță din Iași. De asemenea, „să aibă a lua... din vama ce mare câte cincizeci și cinci de lei noi pe an” dar... „să trimită egumenul de la Aron Vodă acești bani la sfânta mare mănăstire de la Halchi agiutoriu”. După 11 ani, adică la 13 aprilie 1755 (7263), ne întâlnim cu un „Hrisov de la Matei (Ghica) vodă” în care se spune - după cum „arată” un pisar - ... „să ia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
eu de-a dreptul, am să-ți citesc ce scrie într-un inventar al averilor mănăstirii Aron Vodă, făcut în octombrie 1781: „Averile mănăstirii Aron Vodă, câte s-au aflat mișcătoare și nemișcătoare, după ce vinovățindu-se Theofil ce era mai înainte egumen și fugând, apoi s-au pus egumen pe Chiril, întru a căruia samă s-au dat acestea câte se arată mai gios”. Urmează enumerarea unor moșii, livezi și vii, precum și o pivniță, trei dughene și loc pentru alte opt dughene
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
citesc ce scrie într-un inventar al averilor mănăstirii Aron Vodă, făcut în octombrie 1781: „Averile mănăstirii Aron Vodă, câte s-au aflat mișcătoare și nemișcătoare, după ce vinovățindu-se Theofil ce era mai înainte egumen și fugând, apoi s-au pus egumen pe Chiril, întru a căruia samă s-au dat acestea câte se arată mai gios”. Urmează enumerarea unor moșii, livezi și vii, precum și o pivniță, trei dughene și loc pentru alte opt dughene. Apoi, în inventar se spune: „Cele ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câte ne aducem noi aminte aici erau călugării greci, pe când cei din Moldova au fost mutați la mănăstirea Hlincea. Așa că nu-i de mirare...Mă mai gândeam să-ți spun că după doi ani și șapte luni de păstorire a egumenului Chiril, adică „de la 1781 octombrie 21 păr la 1784 iunie 1” situația părea că s-a îmbunătățit, fiindcă între cheltuielile făcute în primul an figurează „71 lei și 30 bani la zidirea turnului mănăstirii”. Numai că în august 1787 Alexandru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mână de gospodar. Una se spunea și alta se făcea. Sau mai degrabă nu se făcea nimic, ci se aștepta cu mâna întinsă... Trebuie să iei seama că Alexandru Ioan Ipsilanti voievod nu lasă la voia întâmplării neregulile săvârșite de egumenul Theofil. El numește pe Gheorghe Sturza vel logofăt și Costin Catargiu spătar să facă o cercetare a neregulilor de la Aron Vodă. După socotelile făcute, aceștia prezintă o anaforă lui vodă la 11 august 1787, socotindu-l dator pe egumen cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de egumenul Theofil. El numește pe Gheorghe Sturza vel logofăt și Costin Catargiu spătar să facă o cercetare a neregulilor de la Aron Vodă. După socotelile făcute, aceștia prezintă o anaforă lui vodă la 11 august 1787, socotindu-l dator pe egumen cu „183 lei și 21 bani”. Asta tot n-a ajutat la mare lucru, fiindcă nimeni nu a ridicat un deget pentru îndreptarea neregulilor. Așa se face că prin 1885 a rămas în picioare doar biserica mănăstirii Aron Vodă „dizgrădită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai miluit,... pe mănăstirea aceasta... cu... țigani pentru poslușanie”. Și nu erau puțini. Erau vreo douăzeci și unu de suflete! Mila față de nefericiții țigani robi mi-a pătruns adânc în suflet încât am fost în stare - în închipuire - să-l caut pe egumenul mănăstirii din acele vremuri și... „Sărut dreapta - am îndrăznit să vă tulbur liniștea, părinte, cu o rugăminte”... <Care-i aceea?>- a venit întrebarea, rece. „Te rog să-i slobozi pe bieții țigani robi și să-i lași măcar să-și aleagă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să-i slobozi pe bieții țigani robi și să-i lași măcar să-și aleagă singuri stăpânul... De-or vrea să rămână pe lângă această mănăstire, bine... de nu, slobozi să fie a-și căuta stăpâni aiurea...” În timp ce așteptam un răspuns din partea egumenului, un alt glas... blând, însoțit de o mângâiere pe frunte, m-a făcut să tresar... Liniștește-te, dragule! Dumnezeu cu tine! Trezeștete!... Cu greu am întredeschis ochii. Aplecat părintește asupra mea, ședea bătrânul călugăr. Îmi ștergea cu o năframă broboanele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
printre via lui Enachi vătavul și printre via lui Panaiti”. Părăluțe au primit, să nu fie de deochi, de la Ana văduva lui Golăi. Bunuri mobile și imobile, slavă Domnului. Vii, livezi și moșii cât vezi cu ochii. Iată însă că egumenul de la mănăstirea Golia tot are a se plânge lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod precum că „neguțitorii... șăd în dughenile mănăstirii și nu priimesc să de chirie mănăstirii, precum dau alți neguțitori ce șăd prin dughenile mănăstirești”. Atunci vodă, la 10
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se plânge lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod precum că „neguțitorii... șăd în dughenile mănăstirii și nu priimesc să de chirie mănăstirii, precum dau alți neguțitori ce șăd prin dughenile mănăstirești”. Atunci vodă, la 10 ianuarie 1742 (7250), îi dă împuternicire egumenului să-i strângă cu ușa pe împricinați: „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau alții, ori nepriimind, să aibă egumenul voie a-i scoate din dughene și să priimească pe alții care vor plăti chiria cu folosul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
alți neguțitori ce șăd prin dughenile mănăstirești”. Atunci vodă, la 10 ianuarie 1742 (7250), îi dă împuternicire egumenului să-i strângă cu ușa pe împricinați: „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau alții, ori nepriimind, să aibă egumenul voie a-i scoate din dughene și să priimească pe alții care vor plăti chiria cu folosul mănăstirii”. Ca să-ți cânt în strună, fiule, află că cei 750 de galbeni de la Ana Golăi erau bani mulți nu șagă. Dar și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Arhanghelu (Frumoasa), făcându și cu mănăstire Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie să moară și atunci toate atribuțiile lui au fost date în seama „rugătoriului nostru Filaretu egumenul de la Sfeti Arhanghelu”. Sub ascultarea egumenului au ajuns și „oamenii din Târgușor”. Pe aceștia vodă i-a scutit de alte dări, dar i-a pus să dea câte doi galbeni pe an. Am mai aflat că acel Poroțchie a pornit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie să moară și atunci toate atribuțiile lui au fost date în seama „rugătoriului nostru Filaretu egumenul de la Sfeti Arhanghelu”. Sub ascultarea egumenului au ajuns și „oamenii din Târgușor”. Pe aceștia vodă i-a scutit de alte dări, dar i-a pus să dea câte doi galbeni pe an. Am mai aflat că acel Poroțchie a pornit o biserică pe care n-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
al acestei biserici? Asta am să-l întreb pe bătrân”. Cu acest gând în minte citesc mai departe și aflu că la 18 februarie 1741 (7249): „Natalie călugăriță, mama lui Costandinachi”, face un zapis „la mâna svinții sali, părintelui Filaretu egumenul de la sfânta mănăstire Sfetii Arhangheli și Sfânta Vineri din Iași, precum... am dăruit svintilor mănăstiri o parte de moșie ce avem cumpărătură de la răzeșii di satu de Tatomirești, care... cuprindu toate o sută și două pământuri... și cărțile domnești... le-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bătrânețe s-a călugărit. Apoi ea vorbește și de „Sfânta Vineri din Iași”. Asta ar cam însemna că mănăstirea Sfânta Vineri era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa, de vreme ce călugărița spune: „cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții sale, părintelui Filaretu egumenul”. Să fi căutat cu lumânarea și n-aș fi dat peste un hrisov care să-mi amărască sufletul. Dar când necazul te paște n-ai nici o șansă. Așa se face că am dat peste hrisovul de la 5 iunie 1741 (7249
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la moartea lui ... l-au dat danie domnii mele”. Îmi fac curaj și înot mai departe prin documentele vremurilor. Și la „Let 7250 (1742) august 3” găsec că s-a dat „O carte a lui Constantin Mavrocordat voievod... lui Filaret egumen de Sfetii Arhangheli (Mihail și Gavril), de volnicie, și pe cine ar pune la moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa s-au petrecut lucrurile și cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea lui Grigorie Ghica voievod și a luat pârcălăbia de pe un pod peste Bahlui făcut de „Egumenii ce-au fostu la sveti Arhangheli și un iaz și mori în Bahlui la satul Ulmi din ținutul Hârlăului”. La 4 august 1753 (7261) însă Matei Ghica voievod hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
La 4 august 1753 (7261) însă Matei Ghica voievod hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa și Sinai de la Muntele Athos)... am întărit... pe venitul acestei pârcălăbii ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti să cerci acel venit a pârcălăbii să-l strângă pe obiceiul vechiu”. În timp ce mă luptam cu acest hrisov, s-a auzit glas îndepărtat de corn. „E sfinția sa. A terminat de pregătit mâncarea. Să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a fost desăvârșită de neamul Movileștilor. Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod, care reconstruiește biserica între anii 17271733, când zidește și Palatul Domnițelor, pe malul lacului Frumoasa. După această reconstrucție, a mai suferit vreo modificare? După 103 ani, egumenul Ioasaf Voinescu o rezidește din temelii, dându-i forma actuală. Ei, ești mulțumit, dragule? Mulțumit, sfințite. Atunci să încercăm să ne îndepărtăm oleacă de istorie și să mai deslușim măcar una-două din calitățile pe care trebuie să le întrunească omul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
frații Ion sin Duca, și eu, Năstasie sin Duca” nepoții lui „Neculaiu Paru de la Rumelia din sat ce să numește Vlahust”. La 10 ianuarie 1750 (7258) însă Costandin Mihail Cehan Racoviță voievod este nevoit să dea o „carte... rugătoriului... Procopie egumenul de la mănăstirea Barnovschii” care s-a plâns că „oamenii ce se află ședzători pe moșiiea ce are mănăstirea... dzicând că nu le dau ascultare să slujească la ce sântu trebuințele mănăstirii”. La început vodă este foarte supărat și poruncește ispravnicului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstire”. Și în virtutea acestor adevăruri, la 10 august 1743 (7251) Constantin Nicolae (Mavrocordat) voievod scutește de vădrărit viile mănăstirii Sfântul Athanasie din Copou, metohul Trei Sfetitelor, iar la sfârșit vodă precizează: „Și acestă vinit cât ar cuprinde... datoriu să fie egumenul de Triah Svetâtile a-l trimte la sfintele lavre”. Auzi dumneata vorbă!: „de la care sfinte lavre călugării... toți așteaptă agiutori a avea de la această sfântă mănăstire”... Cu alte cuvinte, sfințiile lor - călugării de la Sfântul Munte - așteptau să le cadă para mălăiață
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ajutorul oricărei mănăstiri aflată la ananghie. Așa s-a întâmplat și la 7 mai 1660 și apoi la 9 mai 1660 (7168), când Ștefăniță Lupu voievod încearcă să ajute mănăstirea dăruindu-i satul Hlincea și 15 poslușnici. Pe deasupra, dă carte egumenului de la această mănăstire „ca să fie tare și puternic cu cartea domnii mele a căuta... vecinii... fugiți din sat,... fie unde în țara domnii mele, să aibă a-i lua cu toate bucatele lor să-i aducă înapoi la sat la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]