1,647 matches
-
în funcție de preț (Ecx/px) este inferioară elasticității ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața este caracterizată printr-un echilibru instabil: │Ecx/px│< Eox/px ⇒ echilibru instabil; 3) când curbele cererii și ofertei sunt normale, dacă echili brul inițial se rupe, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este egală cu elasticitatea ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața se află în dezechilibru autoîntreținut: │Ecx/px│= Eox/px ⇒ dezechilibru autoîntreținut. 2.2. Prețul de echilibru pe termen lung Pe termen lung, producătorii pot modifica
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
preț (Eox/px), piața este caracterizată printr-un echilibru instabil: │Ecx/px│< Eox/px ⇒ echilibru instabil; 3) când curbele cererii și ofertei sunt normale, dacă echili brul inițial se rupe, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este egală cu elasticitatea ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața se află în dezechilibru autoîntreținut: │Ecx/px│= Eox/px ⇒ dezechilibru autoîntreținut. 2.2. Prețul de echilibru pe termen lung Pe termen lung, producătorii pot modifica volumul ofertei nu doar printr-o folosire mai eficientă
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
activitate. Totodată, nu există nimeni care să producă un substituent al produsului pe care îl realizează firma respectivă. Adevăratele monopoluri se întâlnesc foarte rar în economia zilelor de azi. De aceea, în definirea monopolului, adesea se apelează la noțiunea de elasticitate încrucișată<footnote Michel Glais, Microéconomie, Economica, Paris, 1983, pp. 227-228. footnote>. O firmă se află în situația de monopol atunci când coeficientul de elasticitate încrucișată<footnote Cu cât coeficientul de elasticitate încrucișată este mai mare, cu atât substituirea este mai ușoară
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
rar în economia zilelor de azi. De aceea, în definirea monopolului, adesea se apelează la noțiunea de elasticitate încrucișată<footnote Michel Glais, Microéconomie, Economica, Paris, 1983, pp. 227-228. footnote>. O firmă se află în situația de monopol atunci când coeficientul de elasticitate încrucișată<footnote Cu cât coeficientul de elasticitate încrucișată este mai mare, cu atât substituirea este mai ușoară, iar puterea de monopol este mai mică. footnote> al cererii din produsul pe care ea îl vinde, în raport cu prețul la care vând același
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
aceea, în definirea monopolului, adesea se apelează la noțiunea de elasticitate încrucișată<footnote Michel Glais, Microéconomie, Economica, Paris, 1983, pp. 227-228. footnote>. O firmă se află în situația de monopol atunci când coeficientul de elasticitate încrucișată<footnote Cu cât coeficientul de elasticitate încrucișată este mai mare, cu atât substituirea este mai ușoară, iar puterea de monopol este mai mică. footnote> al cererii din produsul pe care ea îl vinde, în raport cu prețul la care vând același produs toate celelalte firme, este zero sau
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
punctul T), cele marginale sunt nule (punctul B), ceea ce este normal, de vreme ce am arătat că, în fond, venitul marginal este prima derivată a veniturilor totale. Drept urmare, acestea din urmă iau valori maxime atunci când venitul marginal este egal cu zero, iar elasticitatea cererii este egală cu 1. În concluzie, pornind de la exigențele legii generale a cererii, monopolul are în vedere că<footnote Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur, op. cit., http://www.ase.ro/ biblioteca/carte 2.asp?id=464&idb=21 footnote
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
spre deosebire de firma în concurență perfectă care, la același preț, poate vinde oricât). De aici rezultă că venitul marginal (Vmg) este diferit de prețul unitar; b) pe măsura diminuării prețului, venitul marginal scade, iar dinamica sa este dependentă de tipul de elasticitate a cererii în raport de preț. Ca regulă generală: -când cererea este elastică în funcție de preț, iar prețul se reduce, Vmg este pozitiv (și doar în situații limită este nul), iar VT are tendința să crească, devenind maxim, la acel volum
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
regulă generală: -când cererea este elastică în funcție de preț, iar prețul se reduce, Vmg este pozitiv (și doar în situații limită este nul), iar VT are tendința să crească, devenind maxim, la acel volum de vânzări pentru care cererea este de elasticitate unitară în funcție de preț; -când cererea este inelastică în funcție de preț, iar prețul se reduce, Vmg este negativ, iar VT are tendința să scadă. 3.1.2. Prețul de monopol determinat pornind de la firmă În condițiile unei cereri date, monopolul va trebui
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
mult sau mai puțin diferite<footnote Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur, op. cit., http://www.ase.ro/ biblioteca/pagina 2.asp?id=cap13 footnote> (în funcție de loc și timp, de prețul dat, indivizii achiziționează sau nu un anumit bun economic)<footnote Elasticitatea cererii diferă în funcție de categoriile de cumpărători. De regulă, persoanele bogate au o cerere inelastică la preț, iar cele sărace, mult mai elastică. De aceea, la un preț dat pe piață unui bun, ar avea acces doar anumite categorii de cumpărători
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
și alții, pentru care produsul este neinteresant la prețul inițial. footnote>. Când se poate recurge la o asemenea practică? În general, prima condiție este ca veniturile consumatorilor, preferințele lor și poziția geografică față de sursa producătoare să fie diferite. Altfel spus, elasticitatea cererii în raport cu prețul, pe diverse segmente ale pieței, trebuie să difere. A doua condiție presupune ca aceste segmente ale pieței să fie cu adevărat separate, astfel încât cumpărătorii care se confruntă cu prețul scăzut nu pot revinde bunurile cumpărătorilor care se
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
pe piețe zonale), fără ca această diferențiere să aibă la bază o diferențiere a costurilor. Discriminarea poate fi de ordin socioeconomic, atunci când pe piață se prezintă diferite categorii de cumpărători cu comportamente diferite și care au o cerere specifică sub aspectul elasticității în raport cu prețul. În aceste condiții, vânzătorul este capabil să controleze oferta către fiecare grup delimitat în funcție de elasticitatea cererii. De pildă, într-o sală de cinema unde rulează un film în premieră pot fi practicate prețuri mai mici pentru studenți, pensionari
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de ordin socioeconomic, atunci când pe piață se prezintă diferite categorii de cumpărători cu comportamente diferite și care au o cerere specifică sub aspectul elasticității în raport cu prețul. În aceste condiții, vânzătorul este capabil să controleze oferta către fiecare grup delimitat în funcție de elasticitatea cererii. De pildă, într-o sală de cinema unde rulează un film în premieră pot fi practicate prețuri mai mici pentru studenți, pensionari (pentru care accesul ar fi prohibit la prețurile normale). Controlul ofertei spre aceste categorii se face în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 379. footnote>. Această formă de discriminare se practică pentru o serie de servicii (juridice, bancare, diverse reparații etc.), fiind deosebit de avantajoasă în cazul în care se manifestă „efectul Veblen” sau „efectul de snobism”. Deci, dacă elasticitatea față de preț (pentru același bun) este diferită de la o piață la alta, întreprinderea își poate mări profitul, operând o discriminare prin preț. Fenomenul discriminării prin preț poate fi abordat atât analitic, dar și grafic. Analitic<footnote Gilbert Abraham-Frois, op. cit., p.
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
se realizează egalitatea venitului marginal cu costul marginal pe fiecare piață. Totodată, trebuie subliniat că egalitatea veniturilor marginale nu implică egalitatea prețurilor, ci dimpotrivă, diferențierea acestora. În cazul în care monopolistul își vinde produsele pe două piețe caracterizate prin două elasticități față de preț diferite, Ecp1 și Ecp2, condiția de egalitate a veniturilor marginale se scrie: Se poate concluziona că prețul fixat pe piață este cu atât mai ridicat, cu cât elasticitatea cererii față de preț în punctul de echilibru este mai scăzută
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
monopolistul își vinde produsele pe două piețe caracterizate prin două elasticități față de preț diferite, Ecp1 și Ecp2, condiția de egalitate a veniturilor marginale se scrie: Se poate concluziona că prețul fixat pe piață este cu atât mai ridicat, cu cât elasticitatea cererii față de preț în punctul de echilibru este mai scăzută. Trebuie precizat că acest rezultat este absolut general și se aplică oricare ar fi numărul de piețe distincte pe care producătorul își oferă producția. Interesul pentru firmă de a practica
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
grupe de cumpărători (prezentată în figura 20) poate fi pusă în evidență prin două grafice (figura 21) care prezintă separat situația existentă pe fiecare piață. Trebuie subliniat că monopolul delimitează cele două (sau mai multe) piețe ale unui bun în funcție de elasticitatea cererii. Desigur, costul marginal al bunului este același, indiferent de piață. În ambele situații starea de echilibru (E) se realizează la producția și prețul unde Vmg = Cmg: Qa și pa pe piața cu cerere elastică și Qb și pb pe
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de comercializare etc.) și indirect (prin reacțiile pe care le are la acțiunile concurenților). „Considerând stabilitatea prețurilor ca o fortăreață care trebuie păstrată neschimbată un timp cât mai îndelungat, firma oligopolistă are la îndemână alte arme eficace care pot asigura elasticitatea necesară politicii economice și comerciale. Asemenea arme ca schimbarea calității, înnoirea produselor, modificarea ambalajelor, reclama comercială, manevrarea creditelor sunt folosite de firmele oligopoliste în lupta lor cu rivalii, fără a conduce la conflicte, așa cum ar putea provoca acțiunea de scădere
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
unei fantasme a discursului 69. Dacă „plăcerea lecturii” se dezvăluie lent, prin acumulare de senzații, de experiențe, Într-o complicitate crescândă cu autorul, plăcerea comprimării, a redactării fragmentare se descătușează instantaneu. Ea Înseamnă și trecerea unei probe de virtuozitate, de elasticitate a gândirii și a scrierii - un document al dexterității autorului. În ciuda mizei mari a oricărui jurnal - Însăși viața celui care scrie -, unitățile sale de transpunere sunt mai apropiate de instrumentele farmaceutice. Ele intră În logica acestui tip de discurs, care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
zi dintr-o infuzie (cu 1-2 lingurițe la o cană sau cu 2-3 linguri de plantă la o cană), din care se soarbe câte o lingură la fiecare două ore. Corylus avellana (alun). Mugurii de alun au acțiune antiscleroasă restabilind elasticitatea țesutului pulmonar afectat. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe de muguri la o cană. În cadrul tratamentului general trebuie să urmărim și influențarea SNV. În astm este o parasimpaticotonie, ce este favorizată și de alcaloză
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
se pun într-un pahar de 250 g cu apă rece și se lasă la macerat șapte ore. Se bea 2-3 cești pe zi. 2.4. EMFIZEMUL PULMONAR Sunt boli cronice determinate de dilatarea alveolelor, iar frecvent și de pierderea elasticității țesutului pulmonar. Cauze variate pot duce la apariția emfizemului: bronșite cronice, bronșectazii, scleroze pulmonare, pneumoconioze etc. Vârsta poate să joace un rol important boala întâlnindu se mai ales la oamenii de vârsta a III a. Ceaiuri: Tussilago farfara (podbal). Se
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
uscată, mușchii gambelor se atrofiază. Cu vremea apar ulcerații sau gangrene, la început sub forma unei pete cianotice la vârful degetelor, ce ulterior ulcerează ajungând la distrugerea completă a țesuturilor. Ceaiuri: Fructus cynosbati (măceș). Datorită vitaminei C și P, menține elasticitatea și permeabilitatea vaselor capilare, ca infuzie sau decoct din două linguri la o jumătate de litru de apă, ce se bea într-o zi. Hippophaë rhamnoides (cătina albă). Fructele conțin cantități apreciabile de vitamina C, B1 și B2. Se bea
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
publicate cu precădere opere istorice, teologice și spirituale de înaltă ținută cultural-educativă. Prin această operă, autorul ne introduce în istoria creștinismului antic, invitându-ne să luăm în considerație toate aspectele cu care acesta s-a confruntat în primele patru secole. Elasticitatea dezbaterii discursului ne deschide perspectiva unei abordări unice și profunde, plină de sens, rafinament și dinamicitate. Stilul expunerii este curgător, plin de noutăți și de comentarii de specialitate, abordând cu multă facilitate, pe înțelesul tuturor, subiecte istorico-teologice, alternate de o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cedat în fața persecuției. S-a născut astfel problema acestor lapsi, readmiterea sau mai puțin a celor apostați în comunitatea creștină, problemă pe care Ciprian din Cartagina (210-258) și Dionisie din Alexandria (190-265) au știut să o rezolve cu o anumită elasticitate, spre deosebire de mișcările eretice, precum novaționismul, care s-au menținut intransigenți față de toți dezertorii credinței creștine. Concomitent presiunii goților pe limesul dunărean, ciuma decima populația imperiului, iar de apariția acestor catastrofe erau inculpați creștinii care, sub principatul lui Trebonianus Gallus (251-253
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
imperial, nu însemna că prestarea serviciului militar ar fi fost opusă eticii creștine. Încă de la începuturile secolului III, Biserica elaborase câteva legi în vederea îndrumării disponibilității credincioșilor, ca de exemplu Tradiția Apostolică atribuită lui Hipolit (170-235), pregătită să utilizeze o anumită elasticitate în problemele specifice moralei creștine. Aplicațiile mesajului evanghelic erau determinate de situațiile distincte și de perioadele istorice în care mentalitatea generală era expusă fără încetare, unei influențe socio-culturale precise. În acest caz, credem că nu este exagerat dacă întâlnim printre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
că, potrivit legislației romane, fiii veteranilor aveau obligația să intre în armată, din care nu se putea ieși înainte de timpul prevăzut și nici substitui în teorie, e foarte adevărat că ierarhia ecleziastică a trebuit să-i trateze cu o anumită elasticitate, ținând totuși cont de principiile moralei creștine, pe cei care se arătau dornici de a se converti la creștinism. Din acest motiv, este foarte probabil că Biserica nu a dat dispoziții precise și univoce cu privire la chestiunea militară, lăsând o anumită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]