1,429 matches
-
II-lea a fost ales împărat. După moartea lui Mathias în martie 1619, începuseră pregătirile pentru alegerea noului împărat, la 20 iulie 1619. Cu trei protestanți din șapte Electori, era limpede că votul Boemiei era decisiv, în situația în care Electorii protestanți se puneau de acord asupra unui candidat străin de Casa de Habsburg. Pentru Frederic era esențial să câștige timp pentru a-și consolida poziția în Boemia și a crește probabilitatea alegerii sale ca împărat. Deși Ferdinand fusese încoronat rege
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a fost ales în unanimitate împărat în catedrala din Frankfurt, la 28 august 1619. Cu 11 zile mai înainte, Dieta Boemiei îl depusese pe Ferdinand și, la 26 august îl alesese pe Frederic ca rege al Boemiei. Acceptarea de către Frederic, electorul Palatin, a coroanei Boemiei nu a fost bine primită de principii protestanți. Acceptarea electoratului era ilegală, pentru că Frederic nu fusese încă depus din Electoratul său, iar stările privilegiate nu se pronunțaseră. Sprijinindu-se pe Liga Sfântă și pe vărul său
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
apărarea propriilor privilegii, având un cuvânt hotărâtor în consimțirea impozitelor. Ascensiunea politică a Casei de Hohenzollern în secolul al XV-lea, când regele Sigismund a învestit pe Frederich de Hohenzollern cu marca Brandenburgului (1411), iar mai târziu și ca principe elector, a modificat regimul stărilor din această provincie suverană. Lupta lui Frederich cu stările privilegiate este evidențiată și de efortul de a institui "pacea internă", prin care războaiele private ale nobilimii (Fehde) erau interzise, iar cavaleria era redusă la îndeplinirea obligațiilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu se puteau ridica fără consimțământul nobilimii. Puterea stărilor a crescut și datorită dreptului de alegere a regelui, ce aparținea Dietei. Comparând situația cu cea existentă în Imperiul german, unde actul electiv fiind despărțit de prerogativele Dietei era monopolul principilor electori, determinând creșterea puterii acestora, în Ungaria și Polonia competența în materie electivă a determinat un spor de putere în partea micii nobilimi, respectiv a șleahtei. Albert al II-lea (1437-1439) a fost nevoit să facă noi concesii nobilimii înaintea alegerii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
doar marii seniori, dar de la mijlocul secolului al XV-lea denumea nobilimea, care devenea un factor important al vieții politice. În 1453 se va stabili și pentru comitate regula de a acorda puteri limitate deputaților Dietei: ei trebuiau să informeze electorii asupra problemelor discutate, problemele de care nu fuseseră înștiințați și să-și justifice poziția în scris, la expirarea mandatului. Dacă ar fi votat contrar puterilor încredințate, comitatul putea să-i revoce, dar fără a putea contesta rezultatul votului. Decizia aparținea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stăpânirea: sistemul mixt ereditar-electiv și limitele impuse puterii domnitorului de obiceiul pământului, de privilegiile consacrate ale Bisericii și boierilor, ai căror reprezentanți apar alături de domn, cosemnatari ai unor tratate, acte de omagiu și privilegii, hrisoave de întărire, ori ca "mari electori" la fiecare schimbare de domnie. Domnitorul nu putea lua singur sau secondat numai de Sfat hotărârile pe care le considera necesare. Acel "și mai este ceva", prin care N. Djuvara 578 indica instituția Adunărilor de stări în Țările Române, exprimă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
216 362 Ibidem, p. 206. Otto Hintze, op. cit., p. 118. 363 La 20 martie 1619 împăratul Mathias a murit. Nemulțumiți de noul lor rege, cehii l-au depus pe Ferdinand al II-lea la 19 august, alegând în locul acestuia pe electorul palatin Frederic la V-lea (26 august), chiar dacă alegerea împăratului urma să aibă loc la Frankfurt în 28 august. Un rege protestant în fruntea Boemiei însemna că majoritatea electorilor Sfântului Imperiu erau protestanți: Brandenburg, Saxa, Palatinat și Boemia, împotriva celor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ferdinand al II-lea la 19 august, alegând în locul acestuia pe electorul palatin Frederic la V-lea (26 august), chiar dacă alegerea împăratului urma să aibă loc la Frankfurt în 28 august. Un rege protestant în fruntea Boemiei însemna că majoritatea electorilor Sfântului Imperiu erau protestanți: Brandenburg, Saxa, Palatinat și Boemia, împotriva celor trei principi episcopi din Colonia, Mainz și Treve, ceea ce însemna o răsturnare spectaculoasă. Gh. Bichicean, op. cit., p. 34. 364 A se vedea și P. Lendvai, op. cit., p. 130. 365
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a priori preferințele cheie ale grupurilor de interese în ceea ce privește globalizarea fi nanciară. În funcție de natura acestor opțiuni, as tfel de grupuri vor avea mo tive temeinice să facă lobby pe lângă politicie ni. Politicienii interesați, la rândul lor, cântăresc costurile și beneficiile elector ale ale diverselor politici adoptate și iau decizii pe baza acestora. Cum explică atunci această abordare tendința către globalizarea din anii ̕70? Susținătorii acestei abordări acceptă faptu l că progresul tehnologic reprezintă motorul globalizării financiare, însă ei se concentrează
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pe proiecte rațional întocmite, dar la noi, odată cu sfidarea raționalismului etico-politic, s-a întors spatele rațiunii și judecății omului care așteaptă ca țara să fie cât de cât gospodărită, și nu jefuită sălbatic. Conducătorii aleși "democratic" de către tot mai puținii electori prezenți la urne prin ademeneli comandă emigrarea șomerilor și nu reconstrucția țării distrusă cu atâta "inocență". Cu vagi rudimente de cunoaștere, unii dintre ei consideră că din 1989 istoria Europei de Est trebuie să repete climatul Vestului sălbatic american din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
reprezentată, și în același timp se înregistrau oscilații majore pe scara preferințelor. PDSR a scăzut și apoi a crescut în forță, în timp ce Convenția a avut o evoluție inversă. După un start foarte bun, CDR a sfârșit prin a-și dezamăgi electorii, a căror percepție despre sărăcia rampantă a marcat eșecul politicii economice a guvernării. Această situație a dus la un procent destul de mare de votanți nehotărâți, care nu aveau suficientă încredere în socialiști din cauze rezultatelor lor din guvernarea precedentă, dar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în topul preferințelor datorită prestanței și prestației liderului său, care îi asigură platforma stabilă de alegători și, de asemenea, grație profilului său cameleonic de "partid de criză" care îi permite să se adapteze la orice situație și să speculeze nemulțumirile electorilor. Mergând chiar mai departe, am putea numi partidul unul "paria", în sensul său primar de "de neatins", mai întâi pentru că partidele mainstream se feresc de o alianță cu el de teama de a nu fi marginalizate de Uniunea Europeană, din cauza etichetei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai vechi (asociațiile cultural-patriotice) nu va căuta cumva o apropiere de PRM; aceste supoziții însă vor fi testate după ce Partidul Naționalist va deveni o realitate. Concluzii Întrebarea de început asupra modalităților prin care extrema dreaptă se menține în atenția publicului elector și-a găsit răspunsul sub formula liderilor populari/populiști. Pe lângă înclinația spre autoritarism și tradiționalism a unei părți a alegătorilor, partidele de extremă dreaptă și-au creat o carieră politică o dată cu liderii lor proeminenți, fapt care confirmă înclinația spre autoritarism
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Aspecte generale În general, alegerile locale sunt mai puțin explorate. Prin urmare, bazele de date și metodele de analiză sunt "primitive" în comparație cu cele disponibile pentru alegerile legislative. În pofida importanței alegerilor locale pentru democrație, se știe foarte puțin despre structura comportamentelor electorilor și despre cum se cristalizează decizia de vot în orașe, suburbii etc. (Marschall et al. 2011). Din această cauză, majoritatea cercetărilor împrumută de obicei instrumentarul teoretic și metodologic utilizat în analiza alegerilor generale. Totuși, faptul că cele două tipuri de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
teritoriale (perspectiva siegfriediană), fie de factorii socio-demografici, precum clasa, religia, etnia, vârsta, mediul de rezidență etc. (Școala din Columbia), fie de atașamentul partizan care se formează în decursul a mai multe generații (Școala din Michigan), în concepția teoreticienilor alegerii raționale, electorul, definit ca homo oeconomicus, este capabil să își cunoască propriile interese imediate și să evalueze în funcție de acestea diferitele oferte electorale. Acest lucru este cu atât mai evident cu cât numărul de condiții favorabile creșterii interesului pentru politică în general, pentru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în ceea ce privește pragul electoral, cât și mărimea și numărul circumscripțiilor electorale ori tipul de listă (închise, deschise sau semi-deschise)12. Așa cum observa Navarro, "în absența unui sistem partizan transnațional, cele 27 sisteme de partide naționale nu asigură legătura indispensabilă între alegerea electorului și comportamentul membrilor Parlamentului European", ceea ce ridică întrebări cu privire la reprezentativitatea socială și politică a legislativului bruxellez 13. 2.2. Statutul deputaților europeni Deși chestiunea unui statut unic al deputaților europeni a fost ridicată încă de la primul scrutin cu sufragiu universal
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în 2006, și la 7, în 200839. Totuși trebuie să subliniem faptul că natura competențelor Parlamentului European și a modului său de funcționare nu permite cu adevărat importul problematicilor locale în sânul hemiciclului. Aleșii au astfel puține lucruri de oferit electorilor lor, "pork-barrel politics" fiind practic imposibil de recreat la nivel european. Este, de altfel dificil pentru reprezentanți să meargă în mod regulat în circumscripția lor electorală din cauza agendei încărcate, Parlamentul European fiind în sesiune permanenetă și organizând 12 sesiuni de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
politice europene nu sunt adevărate partide politice: sunt formate, în principal, din structuri partizane naționale și nu din indivizi; nu sunt legate în mod direct de vreo funcție legislativă sau executivă; au o structură organizațională slabă și nici nu au electori. Partidele politice europene nu îndeplinesc, deci, nici funcția de mediere, nici cea de guvernare, ce erau în mod clasic atribuite partidelor 67. Acestea se limitează la a fi un loc de întâlnire între responsabili politici naționali sau europeni ce aparțin
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Anatolia", a se consulta de asemenea Boyka Stefanova "The 2007 Elections in Bulgaria and Romania", op. cit., p. 568. 81 "Избори без предизборна кампания", Сега, 11.5.2007, ("Alegeri fără campanie electorală", Sega), op.cit, prezentarea rezultatelor unui sondaj asupra cunoștințelor electorilor despre Europa 82 "Ромският глас достигнал 50 лв", Сега, 3.5.2007, ( " Un vot de țigan costă de acum 50 leva", Sega), www.segabg.com/online/new/articlenew.asp?sid= 20070517000 40000302 83 "85 хил. в Кърджали отрязани от евровота
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
până la 17 noembrie, explicând tehnica votului și necesitatea de a participa la vot”. Gândindu-ne din partea cărui partid umblau activiștii evrei din casă în casă, ca în noaptea de Anul nou, am tras și concluzia corectă că aceștia mai explicau electorilor și cu cine TREBUIE să voteze! Exact ca și în cazul activiștilor comuniști români, evreii din CDE nu și-au văzut de treabă nici chiar în ziua alegerilor, 19 noiembrie. Iată ce am mai găsit în raport: „La 19 Noembrie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
33] Marius PETCU este președintele CNSLR-FRĂȚIA și finul lui Miron Mitrea. Confederația a semnat un acord cu PSD în 2003. Presa centrală a relatat atunci că înțelegerea sindicaliștilor cu partidul social-democrat urmarea atragerea de către PSD a unui mare număr de electori prin intermediul propagandei sindicale, iar liderii CNSLR aveau de câștigat locuri eligibile de consilieri pe listele PSD și promiteau că nu ies in stradă, în următorii patru ani. [CASE#171 ZIARE:Ev Zilei Variable:DOCUMENT Paragraph:35] Existența baronilor sindicali, "dansatori pe
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
rn umor tipic sadovenian. Recitiți Baltagulși... Legenda sociogonică din incipit... ades „rostită” de Nechifor Lipan... Tot așa și cu „povestea” firelor de praf și... iluzia frumuseții... spre praful nimicniciei... sau înspre acela din sufletul politicienilor... aruncat în ochii bieților nătângi electori. După cum bine știm, fabula rămâne generatoare de subiecte de reflecție. și-uite-așa, domnul Andrei Cornea continuă povestea cu... Greierele și Furnica... văzându-i împreună, în plină iarnă, El - rebegit de frig și cântând, Ea - flămândă, dar jucând. și uite-așa, de la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dar luminoase în perspectiva unei sosiri presupuse într-o lume liberă și prosperă. Bine angajată deci, cu o nouă Constituție în 1991, care înlătură definitiv statul-partid și confirmă pluralismul sistemului politic, România trăiește experiența inedită a unui calendar electoral respectat. Electorii se exprimă încă din mai 1990, apoi, începând cu 1992, o dată la patru ani: potrivit articolului III din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legislativă a țării. Acesta este format din Camera Deputaților și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
parlamentare și un candidat unic pentru alegerea de președinte, chiar dacă PNL, în mod surprinzător, se retrage din CDR imediat după alegerile locale; o aripă disidentă constituie imediat PNL-CD, care rămâne fidelă construcției comune. În iunie 1992, un consiliu de Mari Electori ai tuturor organizațiilor membre ale CDR dezbate toate posibilele candidaturi se înscriseseră în competiție Emil Constantinescu (Alianța Civică), Sergiu Cunescu (PSDR), Nicolae Manolescu (PAC), Ion Rațiu (PNȚCD), Nicu Stăncescu (PUD) și îl desemnează drept candidat unic al Convenției pe Emil
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
creat prin scindarea Alianței Civice, reprezenta nu numai un motiv de neîncredere din partea AC, ci și un risc pentru celelalte partide, care erau astfel aduse să se opună candidaturii sale pentru președinția țării. În competiția din iunie 1992, majoritatea Marilor Electori ai CDR l-a desemnat, după dezbateri intense, pe Emil Constantinescu. Dar o anumită formă, latentă sau patentă, de neîncredere din partea celor care puteau părea la prima vedere aliații săi naturali, intelectualii, avea să rămână activă, ca și neîncrederea militanților
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]