1,905 matches
-
es retorikai alakzatok A lirai munem fobb mufajai. Az epikai munem fobb mufajai. Narracios eljarasok ÎI. Lirai mufajok: A dal. A dal mufaja Petofi Sandor, Ady Endre, Jozsef Attila, Kanyadi Sandor kolteszeteben. Az epigramma. Janus Pannonius, Vorosmarty Mihaly epigrammai. Az elegia. Berzsenyi Daniel, Toth Arpad, Dsida Jeno elegiai. Az oda. Berzsenyi Daniel, Vorosmarty Mihaly, Jozsef Attila odăi. A himnusz. Kolcsey Ferenc: Hymnus. Kotott versformak: a szonett. A szonett mufaja Juhasz Gyula/Toth Arpad/Babits Mihaly/Jozsef Attila kolteszeteben. Kovetelmeny: szerzonkent legalabb
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205195_a_206524]
-
alakzatok A lirai munem fobb mufajai. Az epikai munem fobb mufajai Narracios eljarasok ÎI. Lirai mufajok: A dal. A dal mufaja (pl. pEtofi Sandor, Ady Endre, Jozsef Attila, Kanyadi Sandor dalai) Az epigramma. (pl. Janus Pannonius, Vorosmarty Mihaly epigrammai) Az elegia (pl. Berzsenyi Daniel, Toth Arpad, Dsida Jeno elegiai) Az oda. (pl. Berzsenyi Daniel, Vorosmarty Mihaly, Jozsef Attila odăi) A himnusz (Kolcsey Ferenc: Hymnus) Kotott versformak: a szonett. A szonett mufaja (pl. Juhasz Gyula/Toth Arpad/Babits Mihaly/Jozsef Attila lszonettjei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205195_a_206524]
-
familii descoperă corpurile neînsuflețite și află de la Lorenzo tot ce s-a întamplat. În final, cele două familii se împacă ajungând la concluzia că ura lor a dus la moartea lui Romeo și a Julietei. Piesa se termină cu o elegie pentru îndrăgostiți: Pentru că nu a fost niciodată o poveste de mai mult vai/Decât cea Julietei și al ei Romeo."
Romeo și Julieta () [Corola-website/Science/306224_a_307553]
-
-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891). În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, "Mal giocondo" (Veselul întristat). În Germania traduce în italiană "Elegiile romane" ale lui Goethe și compune "Elegiile renane". În 1892 se întoarce în Italia și din 1893 se stabilește la Roma, an în care scrie primul roman, "L'esclusa" (Exclusa) ce va fi tipărit abia în 1908.În 1894 publică
Luigi Pirandello () [Corola-website/Science/298978_a_300307]
-
susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891). În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, "Mal giocondo" (Veselul întristat). În Germania traduce în italiană "Elegiile romane" ale lui Goethe și compune "Elegiile renane". În 1892 se întoarce în Italia și din 1893 se stabilește la Roma, an în care scrie primul roman, "L'esclusa" (Exclusa) ce va fi tipărit abia în 1908.În 1894 publică primul volum de nuvele "Amori senza amore
Luigi Pirandello () [Corola-website/Science/298978_a_300307]
-
revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: "Măști de priveghi" (1968), "Arborele vieții" (1971), "Petrecere cu iarbă" (1973), "Elegii" (1973), "65 poeme" (1978), "Kilometrul unu în cer" (1988), "Himera nisipurilor", "Roata lumii", "Euri posibile", "Zidul martor", jurnal ținut în secret între 1970 și 1990 (1994), "Aurolac" (1997) Prezentă în: "Streiflicht - Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik" (81 rumänische Autoren), - "Lumina
Florența Albu () [Corola-website/Science/315407_a_316736]
-
Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus); - să identifice modelele antice ale unor genuri și specii; - să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: ● discursul/oratio (Cicero); ● minitratatul moral (Cicero); ● analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); ● epopeea (Vergilius); ● satiră (Horatius); ● elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); ● oda*) (Horatius); ● poemul mitologic (Ovidius); ● românul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru artă discursului și a portretului (Cicero, Ț. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în românul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
supusă deseori unor critici severe a absolvit cursuri postuniversitare de teoria sistemelor pentru comandanți de brigadă și comandanți de divizie aliați stau unul lânga altul și se ajută ca să dea șah mat celeilalte echipe în poezie abordează toate speciile ode elegii sonete imnuri fabule meditații balade aceasta necesită instalarea de pe discul compact și prezența unei chei de activare pentru a funcționa ca versiunea completă teoria alegerii raționale nu poate explica apariția normelor sociale în special cele de tipul altruism reciprocitate încredere
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
orală din generație în generație. Odată ce creștinismul a fost introdus, povestitorii au început să introducă motive creștine în povestirile vechi eroice. Legate de povestirile eroice sunt o serie de poezii mai scurte din „Cartea Exeter”, care au fost descrise ca elegii sau "wisdom poems" („învățături poetice”). Ele sunt lirice și la fel ca și poezia lui Boethius, descriu destinul vieții. Poezia "Ruina" este sumbră și deprimantă, ea descriind impresille decăderii unui oraș de altădată din Britania romană (după ce romanii s-au
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
în vitejie de dragul vitejiei. "The Seafarer" („Marinarul”) este povestea unei despărțiri melancolice de cei de acasă pe mare, acolo unde singura speranță de reîntâlnire este raiul ceresc. Alte poezii de acest fel includ "Wulf" și "Eadwacer", "The Wife's Lament" („Elegia nevestei”), "The Husband's Message" („Mesajul soțului”). Regele Alfred a scris o învățătură poetică despre domnia sa, bazată în larg pe filosofia neoplatonică a lui Boethius (pe care Alfred o numea "The Lays of Boethius"- „Elegiile lui Boethius”). Toate titlurile de
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
Eadwacer", "The Wife's Lament" („Elegia nevestei”), "The Husband's Message" („Mesajul soțului”). Regele Alfred a scris o învățătură poetică despre domnia sa, bazată în larg pe filosofia neoplatonică a lui Boethius (pe care Alfred o numea "The Lays of Boethius"- „Elegiile lui Boethius”). Toate titlurile de mai sus sunt de o dată mai recentă, deoarece poeții anglo-saxoni nu foloseau titluri. Multe poezii anglo-saxone sunt reproduceri a unor texte filosofice ale clasicismului târziu. Cea mai lungă este o traducere a lucrării lui Boethius
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
domeniului și a noului castel de la Vaux a patronului său; opera nu a mai fost însă tipărită deoarece Fouquet a fost arestat din ordinul lui Ludovic al XIV-lea la 5 septembrie 1661. Totuși, în martie 1662 este tipărită clandestin elegia "Elégie aux Nymphes de Vaux", o parte din "Le Songe de Vaux". A fost un act de curaj din partea lui La Fontaine să-și exprime în acest mod sentimentele de gratitudine față de protectorul său Fouquet, în situația în care acesta
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
„” subîntitulată "Închinată lui Dedal, întemeietorul vestitului neam de artiști ai dedalilor" este prima poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Academicianul Eugen Simion afirma despre „” în 1978, Pentru Ion Pop (1980), autorul primei monografii a operei stănesciene, „Elegia întâia (...) reactualizează o «schemă» mitică universală, aceea a eului cosmic...”. Exegetul consideră util să menționeze că „Simbolistica centrului, a
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
Închinată lui Dedal, întemeietorul vestitului neam de artiști ai dedalilor" este prima poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Academicianul Eugen Simion afirma despre „” în 1978, Pentru Ion Pop (1980), autorul primei monografii a operei stănesciene, „Elegia întâia (...) reactualizează o «schemă» mitică universală, aceea a eului cosmic...”. Exegetul consideră util să menționeze că „Simbolistica centrului, a punctului și a sferei a reprezentat încă din vechime divinitatea creatoare a lumii. Punctul care se mișcă în haosul originar, definițiile
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
poemului, Ștefania Mincu ("Momentul Nichita Stănescu", în vol. "Nichita Stănescu: Poezii", Ed. Albatros, București, 1987) exploatează tema condiției artistului, a creatorului („Dedal construiește Labirintul interior al cuvântului”, p. 52), astfel încât ajunge la concluzia că „nedeterminarea acelui El cu care debutează elegia dispare: știm acum că se referă la cuvânt” (p. 53). În opinia criticului, Elegia întâia este o încercare din partea poetului de a da „un model constructiv al propriului mod de a se raporta pe sine la cuvânt și lume” (p.
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
1987) exploatează tema condiției artistului, a creatorului („Dedal construiește Labirintul interior al cuvântului”, p. 52), astfel încât ajunge la concluzia că „nedeterminarea acelui El cu care debutează elegia dispare: știm acum că se referă la cuvânt” (p. 53). În opinia criticului, Elegia întâia este o încercare din partea poetului de a da „un model constructiv al propriului mod de a se raporta pe sine la cuvânt și lume” (p. 60). Ștefan Augustin Doinaș (1980) se întoarce la tema increatului și la atributele ce
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
la tema increatului și la atributele ce îi conferă un „comportament mitic”. Căci „increatul e potențialitate plină, posibilitate pură, complet lipsită de propria sa definiție, deoarece - ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări.” Doinaș plusează atunci când afirmă că Elegia întâi este nu numai un poem despre increat, ci „chiar un exemplu de increat” (Poezia și poetica lui Nichita Stănescu, din Lectura poeziei, Ed. Cartea Românească, 1980, p. 193 - 202, cf. "Nichita Stănescu interpretat de...", Ed. Eminescu, București, 1983, p.
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
petrecut trei ani în Danemarca. În 1754, s-a căsătorit cu "Margarete Moller", fiica unui negustor din Hamburg, dar ea a murit patru ani mai târziu. Treizeci de ani mai târziu, amintirea ei nu i se ștersese și îi dedica elegii. Abia la vârsta de 67 de ani, Klopstock s-a recăsătorit cu o hamburgheză, "Johanna Elisabeth von Winthem". De la 1759 la 1762, "Friedrich Gottlieb Klopstock" a trăit la Quedlinburg, Braunschweig și la Halberstadt, apoi la Copenhaga, unde a rămas până în
Friedrich Gottlieb Klopstock () [Corola-website/Science/314938_a_316267]
-
strada Mântuleasa...” sunt „trei perfecțiuni”; el își exprima tot acolo mirarea că nuvela „Adio!...” a fost publicată în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în 1969 de Editura pentru literatură din București, afirmând că ar fi vorba de „o elegie legionară” ce a trecut de cenzură. Gradul ridicat de teoretizare al nuvelei a atras și unele critici. Astfel, filologul Mihai Gheorghiu afirma că nuvela nu reușește să-și dizolve teza metafizică în substanța epică și intelectuală a prozei. Nuvela „Adio
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
În colecția „Poeți contemporani“ a Editurii clujene „Dacia“, a apărut, în 2011, volumul de versuri al lui Ion Pachia-Tatomirescu, „Elegii din Era Arheopterix“. Mărturisesc că abia acum mă familiarizez cu personalitatea complexă a scriitorului (deși, sporadic, îl citisem de multă vreme): poet, eseist, prozator, dacolog, monografist, autor de dicționar esteticoliterar, lingvistic, religios și de teoria comunicației etc. Dar, înainte de toate
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
doar prilej de „rescriere“ parodică, precum se-ntâmplă la postmoderniști. Altminteri, o dimensiune centrală a operei sale este arheitatea daco-pelasgă, arheitate care răzbate masiv, dar cu abilitate și rafinament stilistic, încă din titlul volumului de la care au pornit aceste note: Elegii din Era Arheopterix. întâlnirea „paradoxistă“ este între arheitate și prezenteitate, la modul holonic. Deopotrivă, textele sunt și nu sunt „elegii“, integrând diverse forme lirice, de la imn la satiră, calitatea lor principală fiind energia transfigurată a verbului. De fapt, întreaga operă
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
arheitate care răzbate masiv, dar cu abilitate și rafinament stilistic, încă din titlul volumului de la care au pornit aceste note: Elegii din Era Arheopterix. întâlnirea „paradoxistă“ este între arheitate și prezenteitate, la modul holonic. Deopotrivă, textele sunt și nu sunt „elegii“, integrând diverse forme lirice, de la imn la satiră, calitatea lor principală fiind energia transfigurată a verbului. De fapt, întreaga operă poate fi considerată un imn închinat verbului, cum se prefigurează în Ars poetica, din prima parte. Ciclul se deschide cu
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
receptat / pe-acest segment temporal / de oră-suliță - / domnule Petre Pandrea...“ (Nu îngădui decât Poemul...). Desigur, nouă atitudine de Mandarin Valah. După acest preludiu metapoetic, Ion Pachia-Tatomirescu își construiește, mai departe, cartea pe o simetrie septenară, holonică: urmează cinci cicluri de elegii ale elementelor primordiale (Elegiile elementului Aer, Elegiile elementului Apă, Elegiile elementului Foc, Elegiile elementului Lemn, Elegiile elementului Pământ), pentru ca a șaptea secvență să fie împlinită în „clipa suspendată“ a Erei Arheopterix, care dă și titlul volumului. Altfel spus, întregul ființei-ca-ființare
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
temporal / de oră-suliță - / domnule Petre Pandrea...“ (Nu îngădui decât Poemul...). Desigur, nouă atitudine de Mandarin Valah. După acest preludiu metapoetic, Ion Pachia-Tatomirescu își construiește, mai departe, cartea pe o simetrie septenară, holonică: urmează cinci cicluri de elegii ale elementelor primordiale (Elegiile elementului Aer, Elegiile elementului Apă, Elegiile elementului Foc, Elegiile elementului Lemn, Elegiile elementului Pământ), pentru ca a șaptea secvență să fie împlinită în „clipa suspendată“ a Erei Arheopterix, care dă și titlul volumului. Altfel spus, întregul ființei-ca-ființare într-o „ele gie
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
domnule Petre Pandrea...“ (Nu îngădui decât Poemul...). Desigur, nouă atitudine de Mandarin Valah. După acest preludiu metapoetic, Ion Pachia-Tatomirescu își construiește, mai departe, cartea pe o simetrie septenară, holonică: urmează cinci cicluri de elegii ale elementelor primordiale (Elegiile elementului Aer, Elegiile elementului Apă, Elegiile elementului Foc, Elegiile elementului Lemn, Elegiile elementului Pământ), pentru ca a șaptea secvență să fie împlinită în „clipa suspendată“ a Erei Arheopterix, care dă și titlul volumului. Altfel spus, întregul ființei-ca-ființare într-o „ele gie“ a elegiilor, căreia
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]