1,130 matches
-
pentru că își revenise după o serioasă boală mentală, și-a conceput piesa centrală a bibliotecii sale în formă de elipsă, ca o comemorare a noii sale sănătăți. Într-o conversație cu filosoful Ernst Cassirer, el i-a explicat acestuia că elipsa reprezintă un punct de cotitură în gândirea umană. Pentru Platon, a spus el, cercul a fost simbolul perfecțiunii, figura creatoare a conceptelor universului. În realitate, totuși . Solemnitatea acestui simbolism nu a reușit să aibă ecou în pictura apuseană din cauza folosirii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
creatoare a conceptelor universului. În realitate, totuși . Solemnitatea acestui simbolism nu a reușit să aibă ecou în pictura apuseană din cauza folosirii superficiale la care a fost supus formatul eliptic. De altfel, dualitatea celor doi centri compoziționali apare clar numai în elipsa orizontală. În cea verticală, simetria este dominată de diferența ierarhică dintre sus și jos. Dar într-un oval orizontal, de pildă, Boucher utilizează corect cele două focare atunci când îl înfățișează pe Enea prezentat de Venus celorlalți zei. Cele două grupuri
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
femeilor, precum și prin jocul mâinilor, capul, încununat de bolta superioară, deține centrul superior destul de ferm. Dimpotrivă, un grup de persoane poate ocupa capătul inferior al unui oval vertical, ca și cum ar fi adunat într-un coș, în jurul focarului de jos al elipsei, în timp ce vârful este inundat de lumină, de spațiul gol al unui interior sau de norii însuflețiți probabil de o pereche de îngerași plutitori. În cele din urmă, ne aflăm aici în fața unei asonanțe față de rotunjimea prin care formatul ramei influențează
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
direcția vectorială a axei centrale și forma bisericii se dobândește atunci când planul este eliptic, ca, de exemplu, la San Carlo alle Quattro Fontane a lui Borromini (figura 135a), și, prin urmare, fortifică traiectoria liniară de la intrare la altar. Totuși, atunci când elipsa se află perpendicular pe axa sagitală a clădirii, ca în Sant’Andrea al Quirinale a lui Bernini (figura 135b), ea se contrapune axei de simetrie a planului, sporind astfel centricitatea întregului. Cuprinderea integrală a spațiului Atât timp cât ne limităm la perspectiva
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
masă, sau o coloană, sau o linie divizoare urmează funcția axei centrale vecine sau când componentele unui model dat oscilează în jurul unui punct undeva în afara centrului geometric. DEVIERE - Formele sau direcțiile sunt deseori concepute ca abateri de la o normă. Anumite elipse apar ca deviații de la cerc. Liniile curbe pot fi concepute ca tinzând spre sau îndepărtându-se de baza de referință. Devierea este o sursă principală a dinamicii vizuale (q.v.). DINAMICĂ - Tensiunea orientată percepută în obiectele vizuale. Susținătorii dinamicii sunt
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
B: <R pe mine mă dezgustă> (IVLRA: 59-60) ↓ scriu EU. că mie nu mi-e că trebuie să scriu eu! (IVLRA: 119). În enunțurile eliptice, folosirea formelor pronominale accentuate se justifică discursiv prin trăsătura intrinsecă [+ focalizat] a constituentului conservat în urma elipselor: A: eu nu am plecat cu ăla pentru că mi s-a părut cam rablă. B: mie nu↓ (IVLRA: 88) "vă doare ceva?" "n:u. DA' pă tine↓" " NIci pă mine" (IVLRA: 48). 3.4. Dativul posesiv și acuzativul posesiv O
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
autor în cadrul tezei. 4.4.3.1. Modele Chua specifice materialelor caracterizate prin pierderi în exces reduse. în literatura de specialitate, [56], se recurge frecvent la înlocuirea convențională a ciclului de histerezis prin curba fundamentală de magnetizare și așa numita "elipsă de pierderi" ăreprezentată în Figura 4.17). Se observă că o astfel de curbă aproximează suficient de exact caracteristica fundamentală de magnetizare. 2° Deplasând apoi segmentul aa/ astfel încât punctul A/ să coincidă cu A, se obține o pereche de puncte
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
astfel de curbă aproximează suficient de exact caracteristica fundamentală de magnetizare. 2° Deplasând apoi segmentul aa/ astfel încât punctul A/ să coincidă cu A, se obține o pereche de puncte a1 și a2 care, atunci când A/ parcurge curba MOM/, descriu o elipsă. unde Bm și Hc sunt inducția magnetică maximă în material si, respectiv, intensitatea câmpului magnetic coercitiv. Rezultă de aici că elipsa B2ăH) permite aproximarea pierderilor prin histerezis în materialul magnetic. In aceste condiții: în care signă∂B/∂ t) este funcția
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
cu A, se obține o pereche de puncte a1 și a2 care, atunci când A/ parcurge curba MOM/, descriu o elipsă. unde Bm și Hc sunt inducția magnetică maximă în material si, respectiv, intensitatea câmpului magnetic coercitiv. Rezultă de aici că elipsa B2ăH) permite aproximarea pierderilor prin histerezis în materialul magnetic. In aceste condiții: în care signă∂B/∂ t) este funcția signum aplicată derivatei parțiale a inducției magnetice în raport cu timpul, introdusă ca multiplicator pentru a face o diferență între ramurile ascendentă și
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
HdB. Notând cu WV energia specifică pe unitatea de volum și utilizând ecuația ăIV.51 ) se poate scrie expresia: Reanalizând modelul propus, formularea analitică utilizată pentru descrierea ciclului static permite să se exprime pierderile statice ca fiind proporționale cu aria elipsei de pierderi având axele de lungime 2Bm și 2Hc, arie care este piBmHc. Se poate scrie atunci: Această expresie conduce la posibilitatea evaluării câmpului coercitiv corespunzător ciclului static sub forma: Pentru a ilustra valabilitatea acestei expresii de aproximare a câmpului
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
statice, exprimată prin (IV.58), valoarea raportului H0 / Hc. In cazul în care acest raport este supraunitar erorile relative generate sunt în general sub 3%. Astfel dacă în cazul câmpurilor intense ciclul raportat de histerezis se deosebește din ce în ce mai mult de elipsa de modelare, în cazul câmpurilor slabe, unde ciclul de histerezis îndeplinește condițiile de formă, eroarea de aproximare mare se justifică prin faptul că în procesul de identificare a coeficientului și exponentului lui Steinmetz (η și n) s-au folosit date
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
nesiguri. Concizia este a treia calitate a unui articol științific. Substantive, adverbe, adjective și expresii fără valoare (decurge de la sine căă, este oportun să semnalăm că... ) trebuie suprimate, ca și datele marginale. Dar trebuie să evitam și excesul de concizie: elipsa dăunează clarității. 2. Titlul Anunță conținutul articolului cu maximum de precizie și de concizie. Este primul element de atragere a cititorului. Redactarea sa, făcuta după terminarea articolului, cere multa atenție. Titlul trebuie sa fie scurt (10 până la 15 cuvinte) și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în secvența pe care o propun și în care pe lângă instrumentele brush, pen și funcția ce calculează poziția X pe imagine a fiecărui comparator relativ la poziția sa în tabloul de comparatori, utilizez și o procedură de desenare a unei elipse ce are ca parametri x1,y1,x2,y2, adică dreptunghiul ale cărui laturi sunt tangente la aceasta:
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
caseta de instrumente, faceți click pe instrumentul Creion. în caseta Culori, faceți click pe culoarea pe care doriți să o utilizați. Pentru a desena, glisați indicatorul peste zona de desenare. Desenarea unei forme Unele instrumente, cum ar fi Dreptunghiul și Elipsa, vă permit să adăugați forme la desen. Tehnica este aceeași, indiferent de forma aleasă. De exemplu, se poate utiliza instrumentul Poligon pentru a desena un poligon, o formă care poate avea orice număr de laturi. În caseta de instrumente, faceți
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
etc. Alegerea sortimentului de plante se va face în funcție de scop, epoca înfloritului, înălțimea plantelor, felul și culoarea florilor, aromele, rezistența la umbrire, la diferitele noxe, etc. Rondurile se vor proiecta nu numai sub formă rotundă ci și sub formă de elipsă, pătrat, dreptunghi, hexagon, etc. La amenajare se pot utiliza plante floricole anuale, bienale sau perene. Se pot proiecta ronduri centrale amplasate la intersecția aleilor, ronduri laterale sau în interiorul parterelor. Rondurile vor cuprinde: alei false sub formă de desen pe care
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
câteva zile înainte. * Comportarea neobișnuită a apei înainte sau în timpul cutremurelor: dispariția apei în fântâni sau schimbarea culorii acesteia, ivirea unor emanații rău mirositoare. în prezent, unii cercetători științifici consideră că seismele pot fi provocate și de realinierea planetelor, modificarea elipsei (mișcării) Lunii în jurul pământului (cu circa 1,2 1,5m), datorită experiențelor nucleare făcute în S.U.A., Rusia etc. Așa s-ar și explica anomaliile atmosferice care au loc pe glob, prin “căderea” “fasciculelor focarelor solare” în alte regiuni ale globului
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
2008. RN BRAHILOGIE. Definită ca procedeu retoric (figură sintactică) prin care se omite într-o comunicare o secvență deductibilă contextual, are diferite manifestări în funcție de tipul de discurs și de scopul lui. În cazul discursului dialogic, de exemplu, se poate produce elipsa unor enunțuri emise de interlocutori: Nu voi veni la conferință! - Nici eu! Ca atare, în vreme ce în mod obișnuit acest procedeu se utilizează în spațiul aceleiași fraze (aceluiași enunț), în cazul discursului se produce dincolo de acest spațiu, brahilogia constituind o figure
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Nu voi veni la conferință! - Nici eu! Ca atare, în vreme ce în mod obișnuit acest procedeu se utilizează în spațiul aceleiași fraze (aceluiași enunț), în cazul discursului se produce dincolo de acest spațiu, brahilogia constituind o figure de compoziție a discursului. V. elipsă, oralitate, parataxă. DUBOIS 1973; DSL 2001; BUSSMANN 2008. RN C CADRU. În mod obișnuit, prin cadru se înțelege contextul lingvistic imediat și, de aceea, se folosește uneori cu semnificația "cotext" sau "trăsătură contextuală", dacă vizează o unitate lingvistică. Într-un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din punctul de vedere al nivelurilor discursive. Nivelurile sau registrele limbii sînt cele legate de diferențierea socială (limbă standard vs. limbă populară vs. argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică; b) incluziunea (de tip generic, bazată pe termeni cu extensiune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică; b) incluziunea (de tip generic, bazată pe termeni cu extensiune foarte largă, de genul: fapt, fenomen, obiect, lucru, idee, acțiune etc., și de tip hiperonimic, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicare și cele corespunzătoare efectelor produse de instanța de interpretare. La aceasta se adaugă faptul că efectele vizate și efectele produse sînt ecoul forței ilocutorii și perlocutorii a actelor de vorbire. V. act, destinatar emițător, locutor. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ELIPSĂ. Din perspectivă retorică și stilistică, elipsa este considerată o figură de construcție generată de intenția de redare artistică a unei stări afective, constînd în reducerea sau omisiunea unei secvențe discursive. O versiune particulară a elipsei retorice o constituie asindetul, definit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de instanța de interpretare. La aceasta se adaugă faptul că efectele vizate și efectele produse sînt ecoul forței ilocutorii și perlocutorii a actelor de vorbire. V. act, destinatar emițător, locutor. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ELIPSĂ. Din perspectivă retorică și stilistică, elipsa este considerată o figură de construcție generată de intenția de redare artistică a unei stări afective, constînd în reducerea sau omisiunea unei secvențe discursive. O versiune particulară a elipsei retorice o constituie asindetul, definit ca o construcție sintactică cu funcție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locutor. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ELIPSĂ. Din perspectivă retorică și stilistică, elipsa este considerată o figură de construcție generată de intenția de redare artistică a unei stări afective, constînd în reducerea sau omisiunea unei secvențe discursive. O versiune particulară a elipsei retorice o constituie asindetul, definit ca o construcție sintactică cu funcție stilistică și caracterizată prin omisiunea elementelor de relație (conjuncții, de regulă) între segmentele unui enunț (Ai carte, ai parte; Dai, n-ai; etc.) Ca fenomen sintactic, specific codului oral
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
retorice o constituie asindetul, definit ca o construcție sintactică cu funcție stilistică și caracterizată prin omisiunea elementelor de relație (conjuncții, de regulă) între segmentele unui enunț (Ai carte, ai parte; Dai, n-ai; etc.) Ca fenomen sintactic, specific codului oral, elipsa se manifestă prin absența (in)voluntară a unor componente dintr-o construcție, în general, recuperabile semantic (subînțelese), ca efect al principiului economiei în actul de comunicare lingvistică. Contextul verbal și cel nonverbal contribuie și favorizează reconstituirea relativă ori absolută a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]