2,028 matches
-
și în cel de al doilea caz). COMUNICARE Limbajul ca fenomen de comunicare presupune (în modelul lui R. Jakobson): 1. codul ca sistem specific de semne asociat unor reguli de combinare și interpretare; 2. canalul suportul fizic al transmiterii; 3. emițătorul ca sursă a mesajului; 4. receptorul sau destinatarul mesajului; 5. contextul și 6. mesajul. CONOTAȚIE (în raport cu denotație) Atitudine emoțională a locutorului față de semnele pe care le emite sau receptează (astfel cuvîntul tren poate sugera pentru un locutor atmosfera destinsă a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
-se în prim-plan obligativitatea sistemului relațional) și cel de cunoaștere în și pentru care textele și discursurile se instituie că semne. Metaforă cubului rubik discursiv ("materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările lineare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor și de a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului discurs...", după cum afirmă autoarea), care se constituie într-o osatura fundamentală a dialogului fațetelor (vizibil invizibil), susține ideea și necesitatea existenței unei stări de relaționare semiotica. Procesul devenirii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe valori experiențiale, relaționale și expresive. I. O analiză semiotica a discursului dincolo de cubul rubik discursiv Conturarea cubului (rubik) discursiv (Cmeciu C. 2005a: 39-43) s-a materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările liniare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor și de a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului "discurs", derivat din verbul discurrere "a fugi încoace și încolo"3. Acest proces de pendulare nu trebuie înțeles că o fugă haotică într-un spațiu mental nedelimitat. Obiectele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
celel alte trei citite pe verticală în toate sensurile) care urmează a fi supus permutărilor, noutatea acestei poezii constând atât în autonomizarea și permutarea sintagmelor poeti ce ( versurile) cât și în autonomizarea și permutarea poemelor ci tite pe verticală.” Că emițătorul (poetul) dă cititorilor posibilitatea, șansa sau iluzia că în loc de receptori devin sau rămân ei înșiși creatori, o demonstrează versurile care, obse rvaț i, nu au semne de punctuație, lăsându se la bunăvoința și iscusi nța receptorilor - deveniți creatori de poezie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unei persoane decât un discurs întreg. Cu unele mici excepții, comunicarea atitudinilor în cadrul comunităților virtuale religioase se realizează exclusiv prin textul scris, ceea ce înseamnă că o mare parte a acesteia se pierde pe parcursul traseului pe care îl urmează mesajul de la emițător la receptor. Cu toate acestea, conținuturile analizate în această etapă a cercetării oferă unele informații valoroase cu privire la modul în care se raportează membrii comunităților virtuale religioase la aceste forme de organizare socială. Deși referințele directe la atitudini sunt rare în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
selective, predominant scrise și audiovizuale; obligativitate: - imperative — caracter decizional, descendente, predominant scrise, finale, exogene și endogene, implică execuția; - nonimperative - caracter informațional, scrise și orale, interne și externe, endogene și exogene. Circuitul informațional este traiectul parcurs de date, informații, decizii, de la emițător la destinatar și este caracterizat prin: - forma traseului ( lineară, ondulatorie); - lungimea traseului în funcție de care se stabilește timpul și viteza de deplasare a datelor; „Fluxul informațional reprezintă ansamblul datelor, informațiilor, deciziilor referitoare la una sau mai multe activități specifice, transmise pe
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
management și la nivelul cărora comunicațiile sunt mai dificil de realizat. Funcționarea eficace a sistemului de comunicații în organizații este adesea influențată de apariția și manifestarea a numeroase bariere, circumscrise factorilor perturbatori. Cauzele care generează asemenea bariere sunt legate de emițător, de receptor, de mesaj, de canalul de comunicare, precum și de contextul în care se desfășoară procesul de comunicare. În opinia majorității specialiștilor, cele mai semnificative tipuri de bariere comunicaționale se refer ă la: - limbaj și modul de exprimare - folosirea necorespunzătoare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
stăpâni emoțiile; - aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru anumite persoane. - recepție a mesajelor - tendința de a auzi numai ceea ce ne-am obișnuit să auzim; - ignorarea informațiilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem; - evaluarea subiectivă de către receptor a sursei obiective (emițătorul) de transmitere a mesajului; - recepționarea, în moduri diferite, de către variatele persoane din cadrul organizației, a aceluiași mesaj. - contextuale comunicării - perceperea diferită a mesajelor în funcție de presiunile exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
este influențată de factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul (întrebări, precizări, informații) și să tină cont de mesajul reprimit (să asculte argumentele și să-și dezvolte comportamentul); − principiul percepției globale - corelarea comunicării verbale cu elementele comunicării non-verbale. Pentru orice manager, dezvoltarea comunicării trebuie să constituie
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
regulile ce trebuie respectate pentru comunicarea eficientă: − emitentul să-și clarifice ideile înainte de a le comunica; − pentru planificarea comunicării este necesară consultarea celor din jur; − inițiatorii comunicării să examineze adevăratul scop al comunicării și să nu se piardă în detalii; − emițătorul să ia în considerare ansamblul elementelor fizice și psihice ale contextului; − expeditorul să fie atent la nuanțe și la înțelesul de baza al mesajului; − emitentul să- și dezvolte capacitatea de empatie (să privească din punctul de vedere al celorlalți); − emitentul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
selective, predominant scrise și audiovizuale; obligativitate: - imperative — caracter decizional, descendente, predominant scrise, finale, exogene și endogene, implică execuția; - nonimperative - caracter informațional, scrise și orale, interne și externe, endogene și exogene. Circuitul informațional este traiectul parcurs de date, informații, decizii, de la emițător la destinatar și este caracterizat prin: - forma traseului ( lineară, ondulatorie); - lungimea traseului în funcție de care se stabilește timpul și viteza de deplasare a datelor; „Fluxul informațional reprezintă ansamblul datelor, informațiilor, deciziilor referitoare la una sau mai multe activități specifice, transmise pe
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
management și la nivelul cărora comunicațiile sunt mai dificil de realizat. Funcționarea eficace a sistemului de comunicații în organizații este adesea influențată de apariția și manifestarea a numeroase bariere, circumscrise factorilor perturbatori. Cauzele care generează asemenea bariere sunt legate de emițător, de receptor, de mesaj, de canalul de comunicare, precum și de contextul în care se desfășoară procesul de comunicare. În opinia majorității specialiștilor, cele mai semnificative tipuri de bariere comunicaționale se refer ă la: - limbaj și modul de exprimare - folosirea necorespunzătoare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
stăpâni emoțiile; - aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru anumite persoane. - recepție a mesajelor - tendința de a auzi numai ceea ce ne-am obișnuit să auzim; - ignorarea informațiilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem; - evaluarea subiectivă de către receptor a sursei obiective (emițătorul) de transmitere a mesajului; - recepționarea, în moduri diferite, de către variatele persoane din cadrul organizației, a aceluiași mesaj. - contextuale comunicării - perceperea diferită a mesajelor în funcție de presiunile exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
este influențată de factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul (întrebări, precizări, informații) și să tină cont de mesajul reprimit (să asculte argumentele și să-și dezvolte comportamentul); − principiul percepției globale - corelarea comunicării verbale cu elementele comunicării non-verbale. Pentru orice manager, dezvoltarea comunicării trebuie să constituie
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
regulile ce trebuie respectate pentru comunicarea eficientă: − emitentul să-și clarifice ideile înainte de a le comunica; − pentru planificarea comunicării este necesară consultarea celor din jur; − inițiatorii comunicării să examineze adevăratul scop al comunicării și să nu se piardă în detalii; − emițătorul să ia în considerare ansamblul elementelor fizice și psihice ale contextului; − expeditorul să fie atent la nuanțe și la înțelesul de baza al mesajului; − emitentul să- și dezvolte capacitatea de empatie (să privească din punctul de vedere al celorlalți); − emitentul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
sau scrisă (literatura cultă). Toate aceste forme de comunicare sunt însă dublu determinate de factori intrinseci/structurali și de factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în opera literară, a personajului narator de tip mesa ger, ori situația actorului - emițător al replicilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în opera literară, a personajului narator de tip mesa ger, ori situația actorului - emițător al replicilor dramatice a căror sursă este autorul dramatic). În situația comunicării uzuale/instrumentale (nonartistice), emițătorul joacă rolul principal, atât ca locutor în cursul unui dialog/monolog oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în opera literară, a personajului narator de tip mesa ger, ori situația actorului - emițător al replicilor dramatice a căror sursă este autorul dramatic). În situația comunicării uzuale/instrumentale (nonartistice), emițătorul joacă rolul principal, atât ca locutor în cursul unui dialog/monolog oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005 sub egida Academiei Române
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ori situația actorului - emițător al replicilor dramatice a căror sursă este autorul dramatic). În situația comunicării uzuale/instrumentale (nonartistice), emițătorul joacă rolul principal, atât ca locutor în cursul unui dialog/monolog oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005 sub egida Academiei Române, a fost elaborat de un colectiv de lingviști de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“ din București). În cazul textelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005 sub egida Academiei Române, a fost elaborat de un colectiv de lingviști de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“ din București). În cazul textelor legislative și al altor documente oficiale, emițătorul nu este o persoană fizică, ci o persoană juridică - instituția abilitată să emită legi, ordine, regulamente, metodologii, prevederi, rapoarte, analize statistice oficiale etc. De exemplu, emițătorul Legii edu cației naționale nr. 1/2011 este Parlamentul României. În cazul comunicării artistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Iordan - Al. Rosetti“ din București). În cazul textelor legislative și al altor documente oficiale, emițătorul nu este o persoană fizică, ci o persoană juridică - instituția abilitată să emită legi, ordine, regulamente, metodologii, prevederi, rapoarte, analize statistice oficiale etc. De exemplu, emițătorul Legii edu cației naționale nr. 1/2011 este Parlamentul României. În cazul comunicării artistice, identificarea emițătorului are în vedere poziționarea în raport cu textul operei literare, astfel încât se diferențiază: - emițătorul real, extratextual - autorul; - emițătorul ficțional, intratextual: naratorul, emițător al seriei de evenimente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
legi, ordine, regulamente, metodologii, prevederi, rapoarte, analize statistice oficiale etc. De exemplu, emițătorul Legii edu cației naționale nr. 1/2011 este Parlamentul României. În cazul comunicării artistice, identificarea emițătorului are în vedere poziționarea în raport cu textul operei literare, astfel încât se diferențiază: - emițătorul real, extratextual - autorul; - emițătorul ficțional, intratextual: naratorul, emițător al seriei de evenimente, „vocea“ care narează, subiect al enun țării (Julia Kristeva)/personajul, actant al întâmplărilor narate, dar și emițător al unor replici formulate în stil direct; atât naratorul, cât și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prevederi, rapoarte, analize statistice oficiale etc. De exemplu, emițătorul Legii edu cației naționale nr. 1/2011 este Parlamentul României. În cazul comunicării artistice, identificarea emițătorului are în vedere poziționarea în raport cu textul operei literare, astfel încât se diferențiază: - emițătorul real, extratextual - autorul; - emițătorul ficțional, intratextual: naratorul, emițător al seriei de evenimente, „vocea“ care narează, subiect al enun țării (Julia Kristeva)/personajul, actant al întâmplărilor narate, dar și emițător al unor replici formulate în stil direct; atât naratorul, cât și personajele (sau personajul narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]