KorAP: Find »[drukola/base=emigrant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...118 >

2,936 matches

Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599

Întotdeauna există neciopliți, fără îndoială, cărora le place să facă paradă din ignoranța lor, dar, în general, spaniolul acceptă cu dragă inimă pe oricine. Se spune că acest accept se datorează faptului că și noi am fost un popor de emigranți. Alții susțin că, de-a lungul istoriei sale, în ciuda Reconchistei și a expulzării evreilor, Spania a fost un teritoriu multicultural și multietnic. Aici au coabitat popoare foarte diferite, fără violență. Mă refer la populație, la viața cotidiană a străzii. Spania

INTERVIU CU FILOZOFUL MADRILEN HÉCTOR MARTINEZ SANZ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_filozoful_madrilen_hector_martinez_sanz.html [Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599]
Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876

a acelei lumi, care este extrem de prețioasă și mă definește”. „Poetă, prozatoare, ziaristă, autoare de piese de teatru și scenarii de film”, Carmen Firan se angajează în subiecte consistente despre literatură și cultură, dar și altele inedite, precum statutul de emigrant sau de profesor debutant. Cursul clasic al unui tânăr în profesie, înainte de optzeci și nouă: repartiție, navetă etc. mai putea fi depășit, datorită destinului individual al fiecăruia dintre noi. După Revoluție, destinul, cel puțin al doamnei Carmen Firan, a cunoscut

Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază by http://revistaderecenzii.ro/mircea-pospai-convorbiri-de-dupa-amiaza-2/ [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081

1988 a reușit să plece la una dintre fiicele sale căsătorită în Canada și a cerut azil politic. Deși Canada, țara sa de adopție, este o țară primitoare, un timp, nici aici nu i-a surâs liniștea, căci viața de emigrant nu se înscrie printre cele ușoare. Oricât de îndreptățită i-a fost plecarea din țară, oricât de mult ajutor a primit de la Guvernul Canadian, nu a fost scutit de dificultățile adaptării, de șocuri și de experințe negative cu oamenii. Dar

PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1463028119.html [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244

Stuttgart, capitala Baden-Württemberg, a fost gazda Festivalului Intercultural de vară în perioada 15-20 iulie 2014. În piață primăriei s-a susținut un program folcloric de către reprezentanții tuturor țărilor care au emigranți în Germania. Și de data aceasta, ca în fiecare an, spiritul românesc, cântecul, jocul și voia bună au fost cele mai apreciate pe scena Festivalului din Stuttgart. Pe langă Germania, țara gazdă, alături de România, au mai participat și reprezentanți din

FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 by http://uzp.org.ro/festivalul-intercultural-de-vara-si-hora-satului-romanesc-stuttgart-iulie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616

sub umbrar posteau singurătatea în ierburi viguroase ei argumentau mutări în ierburi bivoli alergau spre a lor soartă prin prerii cu bivoli prin păduri de taină ca să-ntâlnească adevăruri prin păduri De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Emigrantul cu cheie Nu ești la fel ca noi... E clar, nu ești la fel ca noi... Spuse funcționarul cu jilț cu inițiale aprobat de-o funcționară ofilită care, alături, adaugă cu-un surâs diafan: Mai sunt și alte detalii - Dreptatea

JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
un surâs diafan: Mai sunt și alte detalii - Dreptatea le stătea țeapănă pe birou; Avea creierul umflat de griji, de necazuri În zori, ochii-i jeleau după somn Abătuți, peste zare, i se aflau părinții, Copiii fără tată, soața bolnavă, Emigrantul însă ... nu era la fel ca și ei... Sta cu alți opt sau zece într-o încăpere Venetic îi era accentul când tăcea Când folosea cuvinte din dicționare Răspunde numai când ești întrebat, Taci din gură și nu vorbi fără

JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
curăța cartofi pisicile arhaice torceau firul vieții bătrâna și mai bătrână încerca să zărească pisicile copile care împleteau urmăriri cu vânători de fantasme ochii bătrânei încercau să prindă înțeles din epistolele ce soseau o dată la săptămână din ținuturi năucitoare unde emigranții nu-s bine veniți, unde proprietarii locuiesc cu maree De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Ploua cu nisip din nou pe alocuri cu piatră respirație de stâncă în gheața vâscoasă Oameni, despre care știa că erau, se

JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
Corola-blog/BlogPost/359723_a_361052

Acasa > Stihuri > Momente > TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Tristețea unui emigrant Ne-mprăștiem prin goala libertate crasă, Noi complicii ai unei vremi cu duh posomorât. Acriți și cinici ne-am îndepărtat de casă

TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Tristetea_unui_emigrant_stelian_platon_1340090215.html [Corola-blog/BlogPost/359723_a_361052]
Acasa > Stihuri > Momente > TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Tristețea unui emigrant Ne-mprăștiem prin goala libertate crasă, Noi complicii ai unei vremi cu duh posomorât. Acriți și cinici ne-am îndepărtat de casă, Am închis în casă vânt și am pus cheia de gât. Ne-am hotărât să fim și teribil

TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Tristetea_unui_emigrant_stelian_platon_1340090215.html [Corola-blog/BlogPost/359723_a_361052]
listele de sclavi. Purtăm în geamantane lacrima prin lume, Plecați din țara flască și ruinată de gângavi. Și cine poate ști câți mai mișunăm sub soare ? Un Bilderberg doar, ce-a plănuit să ne omoare. 10-06-12 Referință Bibliografică: TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 536, Anul II, 19 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele

TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Tristetea_unui_emigrant_stelian_platon_1340090215.html [Corola-blog/BlogPost/359723_a_361052]
Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780

Mitică Sinu evocă evenimente importante, a căror descriere dă impresia de viață, de bogăție spirituală, de vigoare și naturalețe. Un asemenea episod este Festivalul românesc de la Sala Odeon din Paris, din anul 1950. De Ziua Mamei, „un mare număr de emigranți români aflați la Paris..., învățați și foști oameni politici, români din toate sferele sociale, de toate categoriile și toate confesiunile religioase” participă cu emoție la o serbare, încercând în acest fel să își regăsească specificul național, să retrăiască o fărâmă

EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_corina_diamanta_lupu_1327650943.html [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
Corola-blog/BlogPost/340744_a_342073

la acea vreme ca studenți și pe Eugen Ștefănescu și Tiberiu Cunia, alți doi români, intelectuali elitiști cu care nea Mitică a avut o relație de prietenie deosebită. Parisul a fost pentru Sandu Ionescu, la fel ca și pentru alți emigranți români, locul în care a învățat, și spun asta nu numai din punctul de vedere al licențierii lui în silvicultură, ci prin prisma formării lui ca viitor om de afaceri: mintea-i mergea, harnic era, agilitatea nu-i lipsea, de

EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/340744_a_342073]
a cunoscut, de care s-a apropiat și pe care i-a apreciat, pe fiecare în parte, la justa valoare, fără să văd nici măcar un strop de invidie sau de ranchiună. 63 de ani de exil înseamnă mult pentru un emigrant: învățăminte trase din propriile întâmplări de viață, evaluarea fiecărui individ cu mare atenție și selectarea adevăraților prieteni, înseamnă să știi, să vrei și să poți să întinzi o mână de ajutor atunci când cel de lângă tine are nevoie și asta pentru

EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/340744_a_342073]
Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374

la gândul că Natali a fost totuși în patul lui. Ciocnirea dintre țar și poet nu putea nicidecum să aibă alt deznodământ, decât pieirea celuia din urmă. Istoria zice: în 1834 la curtea țarului s-a prezentat un tânăr ofițer, emigrant francez, pe nume Dantes, favorit al doamnelor; fost senator, care frecventa cercurile diplomatice de la Moscova și Petersburg. Cu trăsături fine, înalt, impunător, în uniformă regală, acesta deveni degrabă atracția balurilor din Petersburg și idolul visurilor mai multor doamne din înalta

RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1480575025.html [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332

EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - Un altfel de “pașoptiști” români în Franța, Canada și Statele Editura “Anthem”, Arizona, SUA octombrie 2011 Jurnalist de marcă, prozator, Octavian Curpașsemnează o carte deosebit de interesantă în care prezintă o părticică din istoria emigranților români, adevărate pagini de istorie încă nescrisă despre acele fapte care pun în lumină frumusețea trăsăturilor omenești cu care sunt înzestrați semenii noștri de origine română. Cartea este, în același timp, și un bun ghid al emigranților care au avut

ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
părticică din istoria emigranților români, adevărate pagini de istorie încă nescrisă despre acele fapte care pun în lumină frumusețea trăsăturilor omenești cu care sunt înzestrați semenii noștri de origine română. Cartea este, în același timp, și un bun ghid al emigranților care au avut tăria să ia viața pieptiș, să-și înfrunte destinul, urmând calea exilului. Întâmplarea i-a scos în cale jurnalistului Octavian Curpaș un om ieșit din tiparele obișnuite, un gânditor cu o mare experiență de viață, pe nea

ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
largă galerie de prieteni cu care și-a intersectat existența, toți oameni încercați de viață, la care se adaugă și pertinente completări și interpretări, așa cum au trecut prin mintea, sufletul și vârful peniței experimentate a autorului Octavian Curpaș, el însuși, emigrant. Acesta și-a construit cartea având la bază însemnări de reporter, lăsate să curgăîn rânduri pline de spontaneitate,încărcate de viață și de aceea, în mare parte, retrăirea întâmplărilor nu se face dupăun plan prestabilit, ci curge tumultos dupăjocul memoriei

ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
care se împletesc într-un ritm plin de viață jurnalismul, povestirea, însemnări scrise, scrisori, documente, rememorări și informații suplimentare precum cele ale autorului despre Gheorghe Tătărăscu, despre legionari, soarta lui Moța și Marin, despre școala de medicină clujeană, etc. Astfel, emigrantul Dumitru Sinu din Sebeșul de Sus, de prin Mărginimea Sibiului, a cărui viață tumultuoasă îmbină armonios realitatea, aventura și spiritul, este protagonistul unor scene de viață inedite. Ca să scape de urgia comunistă, a trecut clandestin granița României în 1948, ajungând

ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
un cunoscut, om simplu, nu ezita să-l poftească la masa lor, tratându-l omenește și făcându-l să se simtă la fel de important". Datorită experienței celor 63 de ani trăiți în exil, nea Mitică poate fi un bun ghid al emigranților zilelor noastre, chiar dacă astăzi problemele sunt de altă natură. Astfel, el atrage atenția celor care se pregătesc să plece în exil să nu se lase furați de visul unei vieți în care li se deschid toate porțile, crezând că au

ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
se pregătesc să plece în exil să nu se lase furați de visul unei vieți în care li se deschid toate porțile, crezând că au la îndemână toate posibilitățile, fără să facă nici cel mai mic efort. Autorul, Octavian Curpaș, emigrant și el, subliniază ideile lui nea Mitică, filtrate de propria-i experiență: Există la îndemână toate pârghiile care-ți oferă șansa să îți făurești o altfel de viață, să te dezvolți, să prosperi, să înveți, dar calea este lungă și

ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
pe ei!» Când toți ai noștri, din Long Beach, spuneau că, Cocuța e o c....ă, dumneata ne explicai că bunicu’, nenea Niculiță n-a utilizat acest cuvânt niciodată și zicea: «săraca, umblă pustiu...» Pentru că și eu mă număr printre emigranți, am putut privi cele relatate mai din interiorul lor, îi dau deplină dreptate autorului Octavian Curpaș care spune: „Oameni ca nea Mitică sunt legende vii, iar viața lor țese istoria și traiectoria societăților umane în care au poposit, s-au

ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
și traiectoria societăților umane în care au poposit, s-au integrat și asupra cărora și-au pus amprenta. Viața românilor din Occident este un amestec armonios de cultură și tradiții natale, cu cele ale țării adoptive”. Din motive subiective, ca emigrant, dar mai ales din motive obiective ca un cititor care reflectează asupra celor citite, apreciez în mod deosebit această carte pentru ineditul ei,căOctavian Curpaș știe săpunăîn valoare însemnătatea faptului aparent minor, care se scurge pe lângănoi aproape neluat în

ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465

temelor prezentate. În fiecare zi de dimineață până seara se formau grupuri și se purtau discuții interesante care completau de cele mai multe ori conferințele prezentate în fiecare seară. Scriitori, poeți și actori își prezentau lucrările și se făceau cunoscuți în rândul emigranților mai noi ori mai vechi și deseori aici se făceau lansări de carte. Prezenta editorilor de ziare din lumea liberă la acest eveniment le dădea prilejul conferențiarilor să se facă cunoscuți în întreaga emigrație. Pentru fiecare din cei care veneau

AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1442246032.html [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661

reviste științifice din lume). Cele mai notabile cărți literare: Limba română: a) teatru: „MetaIstorie" (trilogie), „Întâmplări cu Păcală" (trilogie pentru copii); b) roman: „NonRoman"; tradus de autor sub titlul „NonNovel" (2009), c) poezie : "Cântece de Mahala" (cântece țigănești și suburbane), "Emigrant la Infinit", „Distihuri Paradoxiste" ; Limba franceză, poezie : „Le Sens du Non-Sens", „Antichambres/ Antipoesies / Bizarreries", „Le Paradoxisme : un Nouveau Mouvement Litteraire" ; Limbaengleză: poezie: „Dark Snow", „NonPoetry", „Exist Împotriva Mea/ I Exist Against Myself" (bilingv: Română-Engleză) Și-a tradus poemele și trilogiile

ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Romanul_care_l_a_contrazis_pe_einstein_rodica_elena_lupu_1330160949.html [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698

vânătorii „dianice“ de prinți; însă- după cum ne încredințează vocea auctorială dinspre un personaj aproape „reflector“ / „catadioptru“, Elena Rosetti / Cuza, cunoscătoare de seamă a lumii din palatele de pe lângă vestita catedrală Notre Dame - doamna Leroi «avea renumele de mahalagioaică sadea» (ibid.). Tipologic, emigrantul împământenit / căpătuit în Valahime este cel ce ajnge strălucitul medic-șef al „armatei lui Cuza“, Carol Davilla, bine individualizat, chiar de la intrarea-i în „vizorul romanesc vasilemoldovanian“, dinspre personajul catadiopru, Elena Cuza, încă din capitolul al III-lea, În audiență

UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]