2,866 matches
-
Dor de emigrant” în care, cu o sinceritate dezarmantă, autorul își așterne gândurile și sentimentele față de țara de unde a plecat. Poezia este scrisă în ritm de doină de alean. Remarcabilă ideea: „Doru-i rupt din demnitate/ Dor pentru eternitate” (Dor de emigrant). Comparativ însă cu volumele precedente, în acest cel mai recent volum al său, tonul lui Virgil Ciucă este mai blând, mai plin de înțelegere și îngăduință, mai nostalgic și cu mult mai înțelept. Ceea ce nu poate fi decât salutar. Altfel
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VIS DE EMIGRANT Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1623 din 11 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cățeluș cu păru’ creț Și-a lăsat al lui coteț, Puse coada pe spinare Și plecă în lumea mare, Cu o diplomă, măi frate ! (Că
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
revin din nou la el, Năpârlit și singurel, Se visa, cu nostalgie, (Că plătea acum chirie) Tolănit la umbra deasă Sub bătrânul dud de-acasă, Tot lingându-se de zor, Pe lăbuțe și cosor ! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Vis de emigrant / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1623, Anul V, 11 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
clipa următoare, se pregăteau să se prăvale peste mașină și peste șosea. Ne-am clarificat buimăceala consultând mai atent harta zonei. Ne aflam în Chinese Camp unde, cu un veac jumate în urmă a fost locul de colonizare al primilor emigranți chinezi în California, spațiu primit de la guvernul federal și pe care ei au căutat să-l gestioneze cât mai bine „neutralizându-l și achiziționându-l în exclusivitate”, obligându-l la un protecționism conservator tradițional, pentru păstrarea nealterată a ființei lor
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
urmări contravenționale sau altfel decât în notă de complezență interetnică, o să-i pregătesc o „dizertație”, un fel de contrareplică, de fapt nici nu știu dacă este chiar așa: un incident întâmplat tot cam pe-acolo și tot cu un român emigrant, ăsta nu-mi mai aduc aminte ce și cum însă cineva, vorbind de „rezolvarea” lui povestea că acolo există în anumite situații un comunism mai mare ca la noi (care-a stat peste grumazul nostru jumate de secol). Țin să
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
se derulaseră sub ochiul lui ager și fuseseră analizate în detaliu, de mintea-i ascuțită. Povestea lui Dan Isăcescu nu este una obișnuită, și la fel ca multe alte întâmplări îndrăznețe și riscante prin care au trecut atâția și-atâția emigranți români în anii ce-au urmat instaurării dictaturii comuniste, are specificitatea și picanteriile ei ... Compartiment „de lux” spre Occident - curaj și inventivitate! În jurul anului 1948, numărul românilor care părăseau ilegal România dominată de comuniști era din ce în ce mai mare; ceea ce se întâmpla
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
a făcut necazurile mai ușor de trecut și totodată, bucuriile vieții să fie savurate la maxim... De la „cloșar” - la inginer! Chiar dacă vântul libertății i-a purtat în barca vieții spre mult râvnitul Vest, n-a fost ușor pentru niciunul dintre emigranții români în vremurile acelea. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la „integrare” nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
trecut și totodată, bucuriile vieții să fie savurate la maxim... De la „cloșar” - la inginer! Chiar dacă vântul libertății i-a purtat în barca vieții spre mult râvnitul Vest, n-a fost ușor pentru niciunul dintre emigranții români în vremurile acelea. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la „integrare” nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea lui ca cetățean al unei țări
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
râvnitul Vest, n-a fost ușor pentru niciunul dintre emigranții români în vremurile acelea. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la „integrare” nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea lui ca cetățean al unei țări din Vest. „Cum în America e bine cunoscut termenul de „homeless” echivalent într-un fel cu „oamenii străzii” din România noastră, „cloșarii” viețuiau în Parisul
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
amănunte, a fost cel legat de o tânără franțuzoaică de origine română, pe nume Nadine. Această tânără lucra împreună cu mama ei la un hotel și locuiau tot acolo. Nadine era o fată frumoasă și era privită cu admirație de către românii emigranți din Paris. În grupul de prieteni în care se învârtea și nea Mitică, existau trei pretendenți care îi făceau curte asiduu lui Nadine, în scopul căsătoriei: căpitanul Epuran, ajuns inginer, doctorul Miclea și doctorul Aerichide - un grec născut în România
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
Acasa > Impact > Istorie > PRIMII ȚIGANI EMIGRANȚI ȘI LIMBA ROMÂNĂ - O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Limba romilor din România păstrează dovada eforturilor primilor emigranți romi de a învăța limba română
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
Acasa > Impact > Istorie > PRIMII ȚIGANI EMIGRANȚI ȘI LIMBA ROMÂNĂ - O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Limba romilor din România păstrează dovada eforturilor primilor emigranți romi de a învăța limba română științific. Deși pare deplasat, limba romani chiar o poate demonstra. Astfel, calchierea conjugării verbului „a desface”, urmează fidel limba română. În locul indianului „pâtrau”-„eu desfac”, primii romi au calchiat fidel românescul „eu desfac”, copiind
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
care cu timpul și-au pierdut polisemantismul, romii păstrând doar unul sau două sensuri din cele trei hinduse, așa cu vedem din pățania mea cu nea Gheorghiță Ciobotariu, marele meu prieten și învățător în limba romani. Referință Bibliografică: Primii țigani emigranți și limba română - o mică incursiune în istoria romilor / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
de mai bine de douăzeci în Occident, unde ați avut prilejul să observați cum evoluează diaspora românească. Dacă până în anul 1989 acestă diaspora era formată, cu precădere, din refugiați politici, deci o diaspora politică, după acest an marea masă a emigranților a fost formată din proletari și intelectuali care își căutau o viață materială mai bună. În cele ce urmează, aș dori să abordăm problema identității religioase, a culrurii românești și a înțelegerii ecumenismului, într-o diaspora radical schimbată după anul
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
cu el în relatările anterioare. În luna noiembrie 1952, în sala parohiei Saint Vincent- Ferrier se desfășura prima adunare generală a Asociației Române din Canada (ARC), creată în scopuri cu precădere culturale și de conservare a identității etnice a românilor emigranți din acea parte a lumii; printre membrii fondatori ai acestei asociații se afla și Nichita Tomescu, alături de nume de marcă ale diasporei românești din Canada, ca: Alexandru Fonta, Miron Georgescu, George Stanciu, Petre Sultana ( prietenul care i l-a prezentat
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
dorește să participe în continuare cu vasta sa experiență la depășirea marasmului din sistemul de învățământ actual din România. Pentru că un tineret cu o slabă pregătire profesională n-are șanse într-o Europă unită. În al treilea rând, milioanele de emigranți, care vor să trăiască într-un spațiu de civilizație occidentală în care acquis-ul comunitar este de la sine înțeles (nu ca în România unde nici nu e înțeles, nici nu e transpus în practică) se bucura de sprijinul Bisericii romano-catolice prin
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului „Istoria nu este acumularea evenimentelor de orice fel care s-au întâmplat în trecut. Este știința societăților umane” spunea istoricul francez Fustel de Coulanges. Amintirile lui Dumitru Sinu sunt o părticică din istoria emigranților români, o istorie încă nescrisă. Oameni ca nea Mitică sunt legende vii, iar viața lor țese istoria și traiectoria societăților umane în care au poposit, s-au integrat și asupra cărora și-au pus amprenta. Viața românilor din occident este
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
geografia, orașele, satele, evenimentele importante și este în permanentă legătură cu țara, se informează despre tot și despre toate. Nu a prea cunoscut domnia sa experiența comunismului și mereu îmi spune că trăiește cu nostalgia vremurilor când „era bine”... Pentru majoritatea emigranților români patria strămoșilor va rămâne mereu vie în memoria lor. Așa a fost și cu nea Mitică. Timpul a diluat relele, iar motivele pentru care a fost nevoit să părăsească România s-au estompat ... Așa este făcut omul, să uite
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
a diluat relele, iar motivele pentru care a fost nevoit să părăsească România s-au estompat ... Așa este făcut omul, să uite de rele și să își aducă aminte cu drag de perioadele frumoase ale vieții. Trecutul reprezintă pentru fiecare emigrant tinerețea, o Românie pe care și-a construit-o în suflet - puțin utopică, puțin idilică ... specifică oamenilor cu două „patrii”. Cu toate acestea, am remarcat la nea Mitică o imagine realistă asupra României zilelor noastre. Prietenul meu și-a iubit
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
și lumea de acasă. Deși este o femeie energică și curajoasă, Angela încă mai are nevoie de un univers al ei, în care se retrage pentru a evada din realitatea cotidiană și a uita de decepțiile și greutățile vieții de emigrant. “Acest an și jumătate de America” Ajunsă în America, Angela se schimbă psihologic, comportamental și vestimentar. “Trupul i se schimbase și el în acest an și jumătate de America, căuta parcă să se adapteze unei noi caracteristici antropologice. Chiar și
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
cu ochii noștri ce au însemnat acele „revoluții”: țările au fost distruse, iar milioane de oameni emigrează spre Europa. Despre responsabilii acestei situații (SUA, NATO) nu se vorbește nimic în România, ci doar despre necesitatea de a-i ajuta pe emigranți. UE a stabilit „cota” (numărul) celor care trebuie primiți (și întreținuți) de români, care nu au nicio vină că „alții” au pus în scenă „primăvara arabă”. Cred că și recentele atentate teroriste din Franța sunt tot o consecință a „primăverii
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
numai el, Batman, o va salva, redându-i măreția! Și partea cu ce se va întâmpla în cele 50 de state ale SUA sună al naibii de cunoscut. Promisunile sunt uriașe. Normal, pe măsura nației! E vorba de 316,2 milioane de emigranți, la care se adaugă 2,7 milioane de urmași ai celor 60.000.000 de autohtoni câți erau la debarcarea lui Columb! Cum s-au comportat imigranții, de-a lungul timpului, cu băștinașii ameridieni se știe prea bine, chiar dacă Hollywood-ul
TABLETA DE WEEKEND (185): DONALD de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368771_a_370100]
-
condiții îmi rămân trei speranțe: 1) Timpul va aduce o îmbunătățire în rândul electoratului: cei bătrâni din mediul rural se vor împuțina, deasemenea se va reduce numărul pensionarilor de la oraș proveniți din mediile mai puțin educate, o bună parte din emigranții de vârstă mijlocie se vor întoarce în țara cu o nouă atitudine, electoratul țigănesc se va împuțina și el prin emigrație, tot mai mulți tineri vor înțelege că la alegeri este hotărâtă soarta lor șamd. 2) UE, apărând interesele investitorilor
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
financiară de Centru; fuga celor calificați; precariat fără clasa de mijloc etc. Clanocratia (după gen. Aurel Rogojan) de la Periferie va fi depășită numai cu timpul de supravegherea de la Centru a sistemului de drept, a bugetului de stat, de regionalizare, de emigranți luminați etc. Problema e că în nici o țară orientală nu s-au obținut rezultate notabile pe această cale. Va reuși UE/NATO în România, Grecia? La români numai dictatura de dezvoltare, de inspirație ortodoxă, despotică, teoretizata de Mihail Manoilescu, a
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
1988 a reușit să plece la una dintre fiicele sale căsătorită în Canada și a cerut azil politic. Deși Canada, țara sa de adopție, este o țară primitoare, un timp, nici aici nu i-a surâs liniștea, căci viața de emigrant nu se înscrie printre cele ușoare. Oricât de îndreptățită i-a fost plecarea din țară, oricât de mult ajutor a primit de la Guvernul Canadian, nu a fost scutit de dificultățile adaptării, de șocuri și de experințe negative cu oamenii. Dar
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]