613 matches
-
emoționate. Codruț 2 august 2006 Dragă prietene, Pentru a fi sincer, sunt destul de emoționat în fața acestei ultime „cartoline“ - după cum ne place să numim aceste biete bucățele de hârtie / carton, pe care le-am tot schimbat între noi. Rodul neliniștilor și enervărilor noastre, a ceea ce eu aș putea numi generic le mal d’être în această țară, la care totuși țin atât de mult, pe care o iubesc cu o ură grea, după cum spunea Cioran, celebrul proprietar de mansardă din rue de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
prea curând. Așadar, mă enervez, deci exist. P.S. Tocmai a început să urle sub geamul meu o alarmă. Fără nici un motiv aparte. Cu prietenie, Mirel 3 august 2006 Devenim repetitivi, așa mi-ai spus. Și ai dreptate însă, adaug eu, enervările repetitive au și ele scopul/rolul lor, acela de a ne arăta constanța carențelor pe care le implică o viață obișnuită într-o țară atât de haotică, precum este Valahia. Enervările ne scurtează viața la fel de bine (dacă nu sunt chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mi-ai spus. Și ai dreptate însă, adaug eu, enervările repetitive au și ele scopul/rolul lor, acela de a ne arăta constanța carențelor pe care le implică o viață obișnuită într-o țară atât de haotică, precum este Valahia. Enervările ne scurtează viața la fel de bine (dacă nu sunt chiar mai eficiente) precum poluarea imensă, alcoolul sau tutunul. Ne afectează psihic. Ne sapă încet, dar sigur. Noi ne dăm seama de efectul lor pervers, ceilalți mai puțin. De ce am scris atâtea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ne scurtează viața la fel de bine (dacă nu sunt chiar mai eficiente) precum poluarea imensă, alcoolul sau tutunul. Ne afectează psihic. Ne sapă încet, dar sigur. Noi ne dăm seama de efectul lor pervers, ceilalți mai puțin. De ce am scris atâtea „enervări“, de-a lungul a 8-9 luni? Eu unul am făcut-o pentru a mă elibera chiar și foarte puțin de povara care mă apasă trăind într-un sistem atât de imperfect. Sunt conștient că aceste enervări nu propun mari probleme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
De ce am scris atâtea „enervări“, de-a lungul a 8-9 luni? Eu unul am făcut-o pentru a mă elibera chiar și foarte puțin de povara care mă apasă trăind într-un sistem atât de imperfect. Sunt conștient că aceste enervări nu propun mari probleme existențiale, nu fac o filosofie a vieții, nu dezbat doct teme de istorie, literatură, politologie. Nici nu ne-am dorit asta. Cred că forța acestor enervări constă tocmai în „populismul“ lor, adică în faptul că mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
într-un sistem atât de imperfect. Sunt conștient că aceste enervări nu propun mari probleme existențiale, nu fac o filosofie a vieții, nu dezbat doct teme de istorie, literatură, politologie. Nici nu ne-am dorit asta. Cred că forța acestor enervări constă tocmai în „populismul“ lor, adică în faptul că mulți dintre cei care, să sperăm, ne vor citi se vor regăsi într-o anumită măsură în ele. Experiențele noastre sunt banale, însă de remarcat este faptul că după un an
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un veșnic nemulțumit (și ar trebui să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest dar otrăvit!). Atât timp cât schimbarea măruntă nu va fi vizibilă la nivel micro și mai ales în felul românilor de a se comporta cu ceilalți români, concetățenii lor, ENERVAREA va continua să fie o modalitate de a fi liber. A bientôt! Codruț INTRUSUL de Christian Crăciun Nu mă simt foarte confortabil, intervenind în acest dialog care curge atât de firesc încât se dispensează fără regrete de o a treia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
au întors „în țărișoară“, unde fiecare zi este „un lung prilej pentru durere“, în ciocnirea cu realitățile. Iată un traseu existențial deja clasic și care se cerea exprimat. Este vorba în aceste pagini de ceva mai mult decât de „simple“ enervări față de zgomotul stradal sau mirosurile din autobuz, de multe ori sunt de-a dreptul exasperări. Principala calitate, rară calitate, a coautorilor este bunul-simț, în sensul lui Alexandru Paleologu. Nu s-au săturat de România, deși ea îi contrariază abundent, n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
istoric“ ș.a.m.d. E bine? Cred în această modestie, deși oameni ca Mirel sau Codruț vor trebui cândva să ofere și soluțiile practice la degringolada morală actuală. Desigur, fiecare dintre noi își poate face propria listă cu pricini de enervare. Asta nu e suficient, deși poate fi o defulare sanitară. Tabloul ce ni se înfățișează este exact și cutremurător. O „fiziologie“ a tranziției, a tipurilor ei reprezentative, o geografie morală a spațiului public, spațiu în care trebuie să ai nervii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
o identificare a mecanismelor corporale implicate în relația de comunicare interpersonală. Pe de o parte, considerată drept un fenomen paralingvistic, gestica însoțește permanent enunțarea, marcînd existența unor categorii abstracte care îmbracă forma unor caracterizări diferite (afirmare, negare, îndoială, siguranță, respingere, enervare etc.) și care pot să modifice parametrii comunicării intersubiective. Pe de altă parte, ea a fost percepută ca sistem de semne, însă cercetările în acest sens nu au reușit să contureze și să structureze un sistem bine închegat de gesturi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cârcotaș. Zău, șade omul la birou, nu face nimic, încasează o groază de bani și se mai și plânge“. A încercat eroul nostru să-și croiască singur soarta, însă birocrația nemiloasă nu l-a lăsat. „Burokratismus! țipa neamțul, renunțând de enervare la limba rusă pe care o vorbea greu“, fără să înțeleagă că individualismul și mai ales ruperea de colectiv se pedepsesc cu interdicția la ceea ce are omul mai nobil, adică la muncă. Bilețelul lui Stalin Apropo, Stalin a scris, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
numeroase leucocite. Crizele dureroase se intensifică după regimuri alimentare dezechilibrate, cu consum excesiv de grăsimi animale, sosuri cu rântași care dau vapori toxici, tocături, mezeluri, creier, ficat prăjit, multe ouă, tutun, cafea și alcool. Mai pot interveni stările de stres, supărări, enervări și oboseală. Un rol important Îl au carențele vitaminice precum și bolile metabolice rezultate din blocarea enzimelor implicate În metabolismul lipidic, glucidic, proteic sau a unor elemente minerale (Fe, Cu). Afecțiunea poate progresa prin complicații grave: colecistită gangrenoasă, angiocolite acute și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Simptomele gastritei acute sunt: -mucoasa gastrică se umflă, devine congestionată. de culoare roșie, uneori erodată superficial pe zone mici; -dureri pe tractul esofagian și În epigastru, continue sau cu intermitențe, mai violente la toxiinfecțiile alimentare, după mese copioase și după enervări; - arsuri urmate de grețuri, vărsături matinale (chiar cu sânge), constipație sau diaree, balonări, eructații, regurgitări, gust neplăcut În gură, lipsa poftei de mâncare, uneori cu repulsie pentru orice produs alimentar; -migrene, amețeli, chiar vertij, cefalee, sete intensă, febră, frisoane, piele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zonei petrolifere române. Unele date obținute din mediile inamice au arătat că „o modificare pronunțată” se va întâmpla în jurul datei de 1 august 1942. Sinteza ultimelor evenimente petrecute în România a dat impresia, la Berlin, că există „o stare de enervare”, care trebuie să fie înlăturată, iar agenților de informații români li s-a recomandat să fie „cât mai activi”, fără să se lase influențați „de anumite cercuri” politice, economice sau de altă natură. Ultima conferință comună a specialiștilor din cele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
O idee genială Călin Pascu era un fervent participant la toate acțiunile Clubului Ecologic înființat la inițiativa primarului. Punea suflet în tot ce făcea și se enerva rău pe cei care își băteau joc de mama natură. În tot timpul enervării sale trăgea cu ochiul la mimica primarului, omul care de fapt conducea clubul. Nu trebuie să mai tolerăm, dom' primar, ca niște nesimțiți să arunce gunoiul lîngă container. Aveți dreptate, este o lipsă crasă de civilizație, aprob cele spuse. Totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Monica. La mai mare! Despre mânie Diferența esențială dintre Est și Vest este, cred, diferența dintre mânie și calm, dintre tensiune și destindere. E vorba de atmosfera în care respirăm, de climatul sufletesc al vieții zilnice. Există și în Occident enervări, insatisfacții, răsteli și chiar atacuri de furie. Uneori, când riscul unei generale placidități este iminent, oamenii par să-și inventeze motive de iritare, sau să le îngroașe artificial pe cele deja existente. În genere însă, strada, magazinele, instituțiile, mijloacele de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Și să strigăm Pâine la podgoreni." În Spania, Miguel de Cervantes (1547-1616) situează acțiunea din Don Quijote de la Mancha (o întinsă regiune viticolă!) într-o tavernă pe care "Cavalerul Tristei Figuri" a luat-o drept un castel, străpungând astfel, spre marea enervare a hangiului, burdufurile umplute cu vin. O adevărată satiră, dar și o scenă populară, scăldată în tradiția picarescă (de la picaro, "aventurier") spaniolă. În Anglia, William Shakespeare (1564-1616) pune în scenă în tragediile sale bețivi, ba chiar personaje burlești, cu fețe
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sociologia memoriei, geopolitică, antropologia mediilor virtuale. Mem bru al Asociației Franceze de științe Sociale ale Religiei, Paris. La Editura Polirom a mai publicat Biserica Ortodoxă Română, stat și societate în anii ’30 (2007; o sinteză a lucrării de doctorat) și Enervări sau despre bucuria de a trăi în România (în colaborare, 2007). Ultima carte publicată: Religia în fapt. Studii, schițe și momente, Editura EIKON, Cluj, seria „Theologia Socialis”, 2011. Cuvânt înainte Alegerea subiectului Orice carte are în spate o poveste. Cea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de până acum. Înconjurat de cei patru polițai, dintre care doi mă țin de braț trăgând de triceps, o manieră de reținere dureroasă și sigură. Sunt purtat (expus este cuvântul mai bun) ca un răufăcător către Dacia Solenza. Se dorește enervarea mea și intimidarea psihologică, dar deocamdată nu sunt jignit. Unul dintre polițai este rrom, tânăr, râde alb cu toții dinții. La rândul meu, zâmbesc și eu, ba chiar încep să râd de-a binelea. Râd nervos și speriat, dar râd. Ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și numele oficiale ale familiei lui ajung ținta bătăii de joc. Baza speculațiilor asupra naționalității lui Iorga a fost neintenționat pusă de C. Sion. În lucrarea sa Arhondologia Moldovei, Sion, un boier nemulțumit și primul pamfletar român, și-a exprimat enervarea pentru faptul că vornicul Drăghici se ridicase din rîndurile boierilor mărunți, devenind o înaltă oficialitate și sfetnicul domnitorului Sturdza. Vornicul era un reprezentant cinstit și clar văzător al autorității. În Arhondologia Moldovei, Sion îi atribuie neamului Drăghici (și multor alți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mine că mă voi lăsa captat de atâta interes. Am avut intenția să scriu despre Clement. Oare doresc într-adevăr să-mi descriu copilăria? Azi nu am înotat. După-masă m-am dus la treptele turnului, gata să plonjez, dar, spre enervarea mea, am descoperit că funia pe care am legat-o de balustradă s-a deznodat, nu știu cum, și a fost luată de valuri. Nu mă pricep la noduri. Oricum, s-ar putea ca și funia să fie prea groasă ca să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
un scaun și o masă sus în turn, și am pornit-o peste crestele stâncilor cu măsuța pliantă pe care o mutasem din camera interioară în salon. Curând însă, măsuța s-a dovedit absurd de grea și am constatat cu enervare că suprafețele netede și povârnite ale stâncilor erau aproape cu neputință de urcat, atâta timp cât țineam masa într-o mână. La un moment dat, am lăsat măsuța să alunece într-o râpă. Va trebui să găsesc un drum mai simplu până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
proiectau pe stâncile mari, sferice, ale golfului, reliefându-le, în parte întunecate, în parte sclipind aurii. Fațada prelungă, frumoasă, a hotelului Raven se decupa distinct, cu toate detaliile-i arhitectonice, în strania strălucire a zilei. Tocmai începusem să uit de enervarea cu măsuța când am observat un bărbat care atunci cotise dinspre golf, înaintând pe drum, în direcția Capului Shruff. Era îmbrăcat într-un costum elegant, cu o pălărie din fetru moale, și arăta, în sălbăticia decorului înconjurător, discordant, ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Am urmărit un dans de crevete și înaintarea lentă a unui melc de mare, verde transparent, și am văzut din nou viermele lung, roșu, încolăcit, care-mi amintea, într-un fel, de monstrul meu marin. După aceea, am remarcat, cu enervare, câțiva turiști, probabil de la hotelul Raven, care se opriseră pur și simplu pe terenul meu și inspectau turnul. Am intrat în casă, cu umerii usturător arși și cu o migrenă de-mi crăpa capul. Era limpede că, foarte curând, va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spus că e mai probabil să fie Rosina. Am luat-o înapoi pe drum și, așa cum m-am așteptat, i-am văzut oribila mașinuță roșie, ascunsă pe după stânca proeminentă, în același loc ca și data trecută. M-a cuprins asemenea enervare, încât am izbit cu piciorul într-una din roți. În mod cert, acum n-o puteam suporta pe Rosina. Indescriptibila ei prezență în casa mea era un sacrilegiu. Priveliștea chipului ei impertinent mi-ar fi stârnit o furie dincolo de orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]