2,401 matches
-
ea cu adevărat? * Ce spunea a doua soră că vrea? * De ce avea nevoie ea cu adevărat? * Cum ar fi putut surorile să rezolve conflictul fără intervenția tatălui? Momente teoretice. Explicați elevilor că deseori în conflicte părțile se limitează doar la enunțarea pozițiilor lor, adică la ceea ce vor. De obicei este greu de rezolvat asemenea conflicte, deoarece nici una din părți, din mai multe motive (mândrie, necesitate), nu este dispusă să renunțe la poziția sa. În afară de aceasta, ca si în cazul de mai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
sa. În afară de aceasta, ca si în cazul de mai sus, nu întotdeauna este posibil de satisfăcut în același timp pozițiile ambelor părți. Multe din conflicte ar putea fi soluționate ușor, fără ca vreo parte să sufere sau să cedeze, dacă, în locul enunțării pozițiilor, s-ar merge la explorarea motivelor pentru care o parte vrea un lucru sau altul, cu alte cuvinte dacă s-ar stabili care este interesul fiecăruia. Rugați elevii ca fiecare să se gândească la un conflict în care au
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42. Inferența este mișcarea gândirii de la enunțarea unei judecăți la enunțarea altei judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la o judecată la alta decât
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42. Inferența este mișcarea gândirii de la enunțarea unei judecăți la enunțarea altei judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la o judecată la alta decât prin intermediul unei a treia
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42. Inferența este mișcarea gândirii de la enunțarea unei judecăți la enunțarea altei judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la o judecată la alta decât
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42. Inferența este mișcarea gândirii de la enunțarea unei judecăți la enunțarea altei judecăți. Când gândirea trece direct de la o judecată la alta, inferența este nemijlocită și se basează pe raporturile dintre judecăți și pe transformarea judecăților. Gând ea nu poate ajunge de la o judecată la alta decât prin intermediul unei a treia
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
fac decât să-i confere lui Blecher posibilitatea de a construi și reconstrui la nesfârșit viața. CAPITOLUL III PARATOPIE ÎN TEXTELE NARATIVE ALE LUI MAX BLECHER 3.1. Discursul narativ blecherian În cartea sa, Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, Dominique Maingueneau afirma că o ,,analiză temeinică a discursului literar nu trebuie să mențină disocierea primară dintre discursul literar și cel non-literar; dimpotrivă ea trebuie să se sprijine pe concepte și metode care sunt, în mare parte, valabile și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
discurs"158. Conform opiniei lui Maingueneau, discursul literar nu este un discurs izolat, acesta provenind ,,dintr-o zonă determinată a producțiilor verbale, cea a discursurilor constituente... discursuri care se prezintă drept discursuri de Origine, validate fiind de o scenă de enunțare care se autorizează de la sine putere"159. Ceea ce este deosebit de interesant rezidă în faptul că analiza unor discursuri diferite literar, fisofic, religios, grafic, etc., creează posibilitatea evidențierii acelor componente transferabile, comune acestor discursuri, care postulează ideea unei ,,societăți, tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
un fel, universul pe care se presupune că-l reprezintă. Un text poate reprezenta doar prezentându-se, proprietățile atribuite lumii reprezentate fiind de fapt chiar cele ce caracterizează discursul. Opera lasă să se întrevadă o întregă lume prin însăși materia enunțării sale; activitatea de instituire a acestei lumi coincide cu activitatea de creare a unui discurs indirect despre lumea în cauză 170. Din punct de vedere pragmatic, textul blecherian presupune un anumit ,,univers". Acest ,,univers" se naște din ,,enunțarea" sa. Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
însăși materia enunțării sale; activitatea de instituire a acestei lumi coincide cu activitatea de creare a unui discurs indirect despre lumea în cauză 170. Din punct de vedere pragmatic, textul blecherian presupune un anumit ,,univers". Acest ,,univers" se naște din ,,enunțarea" sa. Lumea lui Blecher are atributele bolii, ale disperării și suferinței. Prin aceste caracteristici evidente ale textului se instituie ceea ce Maingueneau numea ,,enunțare specifică". Paradoxul constă în faptul că, datorită acestei ,,enunțări specifice", Blecher va da nașterii nu ,,lumii", ci
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
170. Din punct de vedere pragmatic, textul blecherian presupune un anumit ,,univers". Acest ,,univers" se naște din ,,enunțarea" sa. Lumea lui Blecher are atributele bolii, ale disperării și suferinței. Prin aceste caracteristici evidente ale textului se instituie ceea ce Maingueneau numea ,,enunțare specifică". Paradoxul constă în faptul că, datorită acestei ,,enunțări specifice", Blecher va da nașterii nu ,,lumii", ci ,,lumilor" care-l ,,legitimează". Critica literară a analizat amănunțit universul operei blecheriene, asociat de foarte multe ori vieții autorului. Interesant de observat este
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
un anumit ,,univers". Acest ,,univers" se naște din ,,enunțarea" sa. Lumea lui Blecher are atributele bolii, ale disperării și suferinței. Prin aceste caracteristici evidente ale textului se instituie ceea ce Maingueneau numea ,,enunțare specifică". Paradoxul constă în faptul că, datorită acestei ,,enunțări specifice", Blecher va da nașterii nu ,,lumii", ci ,,lumilor" care-l ,,legitimează". Critica literară a analizat amănunțit universul operei blecheriene, asociat de foarte multe ori vieții autorului. Interesant de observat este tocmai multidimensionalitate ,,lumii" lui Blecher care se naște dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
autorului. Interesant de observat este tocmai multidimensionalitate ,,lumii" lui Blecher care se naște dintr-un univers real unidimensional, aparent fără nicio provocare de ordin literar. Perspectiva transdisciplinară permite analiza ,,lumilor" textului, a tuturor ,,nivelurilor de realitate" care sunt create în urma enunțării lui. Specificul operei lui Blecher devine, din perspectivă transdisciplinară, nu lumea sanatoriului pe care o descrie în detaliu, cu bolnavii, dramele, poveștile triste de iubire, ci ,,lumile'' care se nasc din aceasta, halucinațiile și viziunile fantastice ale unui suflet captiv
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
el trăiește într-o lume absurdă, dar această lume absurdă este chiar cea instituită de operă 171. O situație similară se poate observa în romanele persoanei I ale lui Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată și Vizuina luminată. Eul subiect al enunțării devine el în lumile pe care le creează. Imaginile nu se suprapun, de multe ori fiindu-ne prezentat un el lipsit de umanitate, trăind într-o lume absurdă, asemenea personajului lui Camus, la o altă dimensiune însă. Ilustrative în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în sine". Din perspectivă inter-/ și pluridisciplinară pași necesari oricărei abordări transdisciplinare, putem constata că ,,legitimarea performativă"172 a textului blecherian se produce și prin existența în text a unor idei pe care scriitorul le accentuează tocmai pentru a sublinia ,,enunțarea" însăși a textului său. Aceste idei, pasaje, devin conținuturi integrate care ajută la interpretarea ,,deschisă" a textului blecherian. Astfel, concepția eminesciană asupra femeii ,,femiea icoană/ statuie", perspectiva bacoviană și heideggeriană asupra morții, lipsa afectului și cunoașterea lumii prin senzații atât
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
identității captive, nivelurile textului blecherian configurează o poetică a spațiului și timpului deosebit de sugestivă pentru interpretarea din perspectivă transdisciplinară a operei scriitorului. 3.3. Construcții paratopice în textele narative ale lui Max Blecher În Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, Dominique Maingueneau identifica trei tipuri de paratopii: ,,paratopia de identitate", ,,paratopia spațială" și ,,parato pia temporală". ,,Paratopia de identitate", rescrisă metaforic în termenii lui Maingueneau ,,grupul meu nu e grupul meu"175 poate fi identificată în Întâmplări în irealitatea imediată
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
decât eu. Tot în Discursul literar, Dominique Maingueneau evidenția rolul izotopiei estetice relația dintre un anumit personaj și autorul care l-a creat exprimă, de fapt, necesitatea ca ,,opera să-și reflecte în universul pe care îl construiește condițiile propriei enunțări"205. Astfel, ,,ambreierea paratopică" este definită de Maingueneau ca fiind acea situație în care ne aflăm ,,în prezența unor elemente de ordini variate, care provin în același timp din lumea reprezentată de operă și din situația prin care se impune
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
învăța moartea pentru a trăi mai bine", în Nicolescu, Basarab, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008. Liiceanu Gabriel, Despre seducție, București, Editura Humanitas, 2013. Maingueneau, Dominique, Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, traducere de Nicoleta Loredana Moroșan, prefață de Mihaela Mîrțu, Iași, Editura Institutul European, 2007. Maingueneau, Dominique, Pragmatică pentru discursul literar. Enuțarea literară, traducere de Rlauca-Nicoleta Balațchi, prefață de Alexandra Cuniță, Iași, Institulul European, 2007. Marino, Adrian, Dicționar de idei literare
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
M. Blecher: Inimi cicatrizate" în op. cit., p. 239. 155 Ibidem, p. 241. 156 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 27. 157 Ibidem. 158 Dominique Maingueneau, ,,Discursul literar ca discurs constituent" în Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, traducere de Nicoleta Loredana Moroșan, prefață de Mihaela Mîrțu, Iași, Editura Institutul European, 2007, p. 64. 159 Ibidem. 160 Ibidem. 161 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed. cit., p. 1. 162 Dominique Maingueneau, op. cit., p. 67. 163 Max
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
tabla ?materiale prelucrateă. Dați exemple de corpuri cu viață.plantele, animalele și omulă. Spuneți grupele de animale.pești, mamifere, păsări, reptile, amfibieni-vertebrate și insecte, moluște-nevertebrateă. Ce grupe de animale am studiat ?mamifere și păsăriDați exemple d mamifere și păsări. III Enunțarea obiectivelor operaționale Astăzi la științe ale naturii vom desfășura o activitate atât în limba româncât și în limba englez, în care vom învăța despre o nougrupde animale, grupa peștilor. Sub forma unui joc de rol, doi elevi vor descrie corpul
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
jandarmi. S-a deschis o anchetă pentru cercetarea cauzelor."404 Acest "pliu" intertextual provoacă toate divergențele de receptare și toate supradeterminările semantice posibile. Camil Petrescu se servește de instrumentul narativ respectiv pentru a crea o "duplicitate enunțiativă", o difracție a enunțării în tot atâtea locuri câte personaje au fost implicate în actul narării. Din punctul de vedere al crezului estetic, acesta este mai mult decât respectat: maximă sinceritate/ autenticitate și o pluralitate enunțiativă într-o formă expresivă atât de pronunțată, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
plan european (Italia, Germania, Franța 1), eficiența constrângerilor de natură penală. Se afirmă chiar că, până când nu sunt incluse și clauze care prevăd sancțiuni penale pentru nerespectarea legislației speciale, nici un proiect legislativ nu este, de regulă, luat în serios. Simpla enunțare a obligației de a acorda îngrijiri medicale de o calitate superioară, cu observarea progreselor științifice în specialitatea respectivă și, de asemenea, cu un plus de atenție pentru pacient, nu a fost de natură să ducă la vreo ameliorare a practicii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dispersă este în echilibru sau are un ritm de depunere neglijabil ne spune dex online. ddd Să mi se permită acest neologism pentru a-l contra(s)pune "oralizării". eee Citez în text în excelenta traducere a doamnei Livia Cotorcea enunțarea premiselor "limbajului transrațional" de către puțin cunoscutul autor rus (mort de foame cu statutul de cetățean sovietic). Vezi Introducere în opera lui Velimir Hlebnikov, Editura Istros/Muzeul Brăilei, 1997, p. 263. fff Este vorba de "pipe". Am ascuns-o la subsol
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
metodelor euristice: a. crearea unei motivații, a dorinței de a urmări un proces biologic, de a experimenta, de a verifica și explica procesele respective; b. punerea de probleme care să stimuleze dorința de cunoaștere, dezacordul dintre cunoscut și necunoscut; c. enunțarea de ipoteze, în funcție de care se organizează desfășurarea experimentului; d. organizarea de observații în timpul desfășurării experimentului; e. discutarea procedeelor utilizate pentru a conștientiza drumul urmat în dezvăluirea adevărului; f. prelucrarea procedeelor utilizate , a datelor, formularea concluziilor; g. verificarea rezultatelor și aplicarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
rezultatului final și evaluarea acestuia pe baza confruntării și comparării diferitelor variante. Formele de utilizare a problematizării în predarea științelor agronomice sunt variate. Vom da, mai întâi, un exemplu de problematizare în lanț, în explicarea fenomenului de creștere a plantelor. Enunțarea situației problemă: De ce atunci când sămânța încolțește, rădăcina se ascunde în pământ, fugind parcă de lumină, iar colțul (tulpina) se avântă în aer, parcă în întâmpinarea luminii? În căutarea cauzelor acestui fenomen, elevii pot formula ipoteze ca: direcția creșterii s-ar
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]