3,534 matches
-
din protoieria raionului Negrești (preotul iconom Constantin Radu, protoiereu, și preotul iconom Arghir Bașcamuș, secretar). La 19 martie 1958, protoieria raionului Negrești trimite preotului paroh Constantin Popescu o copie a ordinului episcopiei, cu nr. 1661 / 1958, prin care Permanența Consiliului Eparhial , semnată de vicarul episcopal, Arh. V. Bârdaș. Din adresa Episcopiei Romanului și Hușilor, remisă preotului paroh Constantin Popescu la 1 aprilie 1958, reiese dispoziția din 27 martie 1958 de menținere a unei hotărâri anterioare pentru contopirea parohiilor Bâcu și Frenciugi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lei și alte Încasări de 32.561 lei, totalul fiind de 84.335 lei, precum și 2065 euro. Tot În acest an s-a demolat magazia de lut din fața bisericii (nu avea autorizație de construcție) la recomandarea persoanelor specializate de la Centrul Eparhial, sectorul Monumente și Construcții Bisericești, a Pr. Protopop Vilie Doroșincă, de la Protopopiatul Iași II, și la cererea Primăriei comunei Drăgușeni. La biserica nouă s-au realizat: deschiderea automată a geamurilor de la turlă (sistem adus din Germania); achiziționarea varului pentru pictură
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
orice lucrător de rând. La toate oficierile ca și prezentarea la autorități va fi În uniformă completă. Îndeosebi se atrage atenția preoțior fruntași, unii fiind piatră de sminteală prin atitudinea și Îmbrăcămintea lor, cum s-au prezentat și la Adunarea Eparhială... Nici un preot nu poate pleca din parohie fără Învoire. Când vă duceți la oraș, veți trece pe la cancelaria protopopească și veți iscăli În condica de prezență. De neexecutare sunteți răspunzător Împreună cu Păr. Protoiereu respectiv. Cucernice părinte, Luați aminte la ceea ce
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
face să-i slăvim tot mai mult memoria.” * Prof. Ioan Zugravu zăbovește a ne informa că există la Cernăuți și un muzeu bisericesc al Mitropoliei Bucovinei. Că după Unirea cea Mare din 1918 conducerea acestui muzeu a avut-o consilierul eparhial preotul Dimitrie Dan, scriitor, istoric al Bucovinei și un frecvent om de presă în publicistica timpului. După moartea preotului Dan, muzeul bisericesc a fost mutat în toamna anului 1939 într-o altă clădire iar „cunoscutul profesor de artă I.D. Ștefănescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se compunea din toți mitropoliții, episcopii, eparhioți și episcopii locotenenți (arhiereii). Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Patriah al României, președintele Sfântului Sinod era D. Miron Cristea. Anuarul pe anii 1927 și 1931 purta mențiunea: „compus de dr.Constantin Șimotta, secretar la Consiliul Eparhial. Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937, realizat la Cernăuți de către Editura Consiliului eparhial ortodox al Bucovinei, Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți, cuprindea un material vast din care redăm cele ce urmează: 19. Stăneștii pe Siret de Jos și de Sus. (Prefectura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ungro-Vlahiei, Patriah al României, președintele Sfântului Sinod era D. Miron Cristea. Anuarul pe anii 1927 și 1931 purta mențiunea: „compus de dr.Constantin Șimotta, secretar la Consiliul Eparhial. Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937, realizat la Cernăuți de către Editura Consiliului eparhial ortodox al Bucovinei, Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți, cuprindea un material vast din care redăm cele ce urmează: 19. Stăneștii pe Siret de Jos și de Sus. (Prefectura Rădăuți, plasa Șiretului (Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Chiar și la Arhiepiscopia Cernăuților și Mitropolia Bucovinei și Hotinului urcase, prin voia Domnului, I.P.S. Visarion Puiu... * După ce în 1936, Credința a totalizat 128 de pagini, începând cu nr.3 din 1 martie 1937, Credința devine revistă lunară a Consiliului Eparhial din Cernăuți, în 12 pagini, treburile ei fiind conduse de consilierul Tarangul, iar ca secretar C. Tomescu, redacția și administrația revenind secției culturale a Consiliului Eparhial, înscriinduse pe ea numele de fondator al preotului N. Cotos. De la 1 aprilie, redactor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
începând cu nr.3 din 1 martie 1937, Credința devine revistă lunară a Consiliului Eparhial din Cernăuți, în 12 pagini, treburile ei fiind conduse de consilierul Tarangul, iar ca secretar C. Tomescu, redacția și administrația revenind secției culturale a Consiliului Eparhial, înscriinduse pe ea numele de fondator al preotului N. Cotos. De la 1 aprilie, redactor al revistei este părintele Gh. Antonovici; Tipografia la Mitropolitul Silvestru. De la 1 iulie 1937, Credința devine bilunară, în 1937 totalizând 236 pagini iar în 1938 alte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să-i scaperi!”... Viața merge înainte. În 1939, 332 pagini, în 1940 alte 240 de pagini.. * Credința, foaie de zidire sufletească a Mitropoliei Bucovinei de sud, anul XVI, numărul 1, ianuarie 1947, cu apariție lunară, în redacția și administrarea Consiliului Eparhial Suceava, redactor Pr. C. Antonescu, își relua activitatea cu articolul intitulat „ Cum putem dobândi pacea?” Cel ce întreba, oferea și răspunsul: „singura cale care duce către pace - spunea C. Antonescu - pacea mult dorită este credința în Dumnezeu și dragostea către
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numărul 20 o circulară privind prezentarea la viza livretelor militare a cantorilor, iar în nr.21 altă circulară prin care se arată că preotul și cântărețul bisericesc trebuie să aibă un stat de serviciu la protoerie și altul la consiliul eparhial și ce acte cuprindea - dintre care nu lipsea declarația asupra averii și foaia de jurământ. * Foaia poporului Foaia poporului, organul românilor din Bucovina, a apărut la Cernăuți în perioada 1909-1914. * Foița Centralei însoțirii economice române din Bucovina Foița Centralei însoțirii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scientifique d'éducation physique par Dr. M. Boigey (Payot). Le tragique destin de Nicolas II et de sa famille par Pierre Gilliard (Payot 1923). 11 Fevr. Coperta cărții lui Goga. Guy de Pentalis La vie de Frantz Liszt. Profesorii școlii eparhiale normale române unite din Oradea n-au fost trecuți în buget. Boccea, basma, bașibalâc, tonga. Văleanu (nenea Gogu) răspunde unui deputat, care cerea bilete jumătate pentru soțiile parlamentarilor. "Puteam să vă dau și gratuite, dar am vrut să vă protejez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
P.S. Episcop Ioachim Mareș, în perioada 1999-2004, a fost reconstituit acest așezământ în proporție de 60%. Contribuții importante la consolidarea, restaurarea și dotarea acestui edificiu și-au adus instituții și personalități cunoscute atât pe plan național, cât și local: Centrul Eparhial Huși, Secretariatul de Stat pentru Culte, familia Adriean Videanu, P. S. Ioachim Mareș, familia pr. Ioan Pricop, familia Marinel Burduja, familia Adrian Porumboiu, ASIROM. Așezământul a fost sfințit la 29 iunie 2004 de un sobor de arhierei, preoți și diaconi, condus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1937). Între 1940-1944 a urmat cursurile Facultății de Teologie a Universității din București. În 1945 a obținut licența în Teologie cu calificativul Magna cum laude. Paralel, a îndeplinit diferite funcții în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor și diacon la Patriarhie. Transferat la Centrul eparhial Iași (1 martie 1945) a fost hirotonit ieromonah (25 martie 1945) și hirotesit arhimandrit, în 1946. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filologie din Iași (1945-1947). La Catedrala Mitropolitană din Iași a fost preot slujitor (1945), apoi mare eclesiarh
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
sat în care tatăl ei, Vasile Balan era preot rămas din perioada guvernării românești a Sudului Basarabiei reocupată de ruși după Războiul de Independență din 1877-1878. Școala primară a urmat-o în satul Congaz, județul Cohul, apoi a continuat Școala Eparhială de Fete din Chișinău (1882-1890ă. După absolvire, devine învățătoare, funcționând în mai multe sate din sudul și centrul Basarabiei: s. Văleni, s. Roșu, s. Zărnești, jud. Cohul, s. Rezeni, jud. Chișinău (1904-1916ă. Aceste frecvente transferări se datorau faptului că preotul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
medic militar, apoi funcționează ca medic la Spitalul de la Costingeni din apropierea Chișinăului. Este membru fondator al Partidului Național Moldovenesc și fondează Liga Culturală a Femeilor din Basarabia. A fost aleasă deputată în Sfatul Țării, iar după Unire devine directoarea Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău (1918-1938). La ocuparea Basarabiei de către Sovietici în 1940, Elena Alistar locuiește la Iași o scurtă perioadă, apoi se stabilește la Pucioasa, jud. Dâmbovița, unde a murit în 1955. Este înhumată la cimitirul Bellu din București, în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
descrie, în principal, năzuințele Basarabiei de a se desprinde de ocupantul sovietic, acestea fiind o cronică fidelă a unei epoci din istoria zbuciumată a Basarabiei. Amintirea ei a rămas mereu vie în sufletele zecilor de promoții de eleve de la Școala Eparhială. Au trecut peste 60 ani de la primul refugiu al basarabenilor și astăzi încă, în fiecare an, la 21 noiembrie, de hramul capelei Școlii Eparhiale din București, la biserica Precupeții Noi, se mai adună din fostele eleve de la Chișinău, evocând istoria
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Basarabiei. Amintirea ei a rămas mereu vie în sufletele zecilor de promoții de eleve de la Școala Eparhială. Au trecut peste 60 ani de la primul refugiu al basarabenilor și astăzi încă, în fiecare an, la 21 noiembrie, de hramul capelei Școlii Eparhiale din București, la biserica Precupeții Noi, se mai adună din fostele eleve de la Chișinău, evocând istoria Basarabiei și omagiind pe luptătoarea și distinsa directoare Dr. Elena Alistar. Scrierile lăsate înfățișează, în modul cel mai veridic, una din cele mai impresionante
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
toate planurile au căzut. Am absolvit totuși cursurile post universitare la Seminarul Pedagogic de pe lângă Facultatea de Teologie. Am obținut titlul de profesor pentru religie și pentru limba română. Episcopul Emilian Antal, locotenent de Mitropolit m-a folosit la reorganizarea Bibliotecii Eparhiale care se afla în lăzile în care fusese adusă de la Cernăuți. Atunci am avut primul contact cu „Getica” lui Vasile Pârvan. Până la desființarea Facultății de Teologie, în anul 1948 am locuit în clădirea Internatului Teologic, unde un antreu de la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu „Getica” lui Vasile Pârvan. Până la desființarea Facultății de Teologie, în anul 1948 am locuit în clădirea Internatului Teologic, unde un antreu de la intrare a fost făcut cameră de locuit pentru subsemnatul și soția, prin blocarea unei uși. SECRETAR EPARHIAL În timpul în care se desființa Facultatea, am fost numit secretar eparhial, dar un vechi funcționar al cancelariei, frate cu părintele Vladimir Pușcaru, venit din Maramureș cu Prea Sfințitul Sebastian, a cerut să i se dea lui „această cinste” care i
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
anul 1948 am locuit în clădirea Internatului Teologic, unde un antreu de la intrare a fost făcut cameră de locuit pentru subsemnatul și soția, prin blocarea unei uși. SECRETAR EPARHIAL În timpul în care se desființa Facultatea, am fost numit secretar eparhial, dar un vechi funcționar al cancelariei, frate cu părintele Vladimir Pușcaru, venit din Maramureș cu Prea Sfințitul Sebastian, a cerut să i se dea lui „această cinste” care i s-a și acordat. Am fost unul dintre redactorii Mitropoliei pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
i s-a și acordat. Am fost unul dintre redactorii Mitropoliei pentru revistele „Credința” și „Cuvântul adevărului”, și dactilograf șef la cancelarie. A fost un timp, în care am fost aruncat cu putere cât mai jos. Am fost numit misionar eparhial , am avut oarecare activitate prin satele contaminate de sectari, dar activitatea misionară n-a fost pe placul „orânduirii comuniste” și s-a desființat. Am trecut ca profesor la Școala de Cântăreți Bisericești , care funcționa în incinta Mănăstirii Dragomirna. După un
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
au fost silite să divorțeze de soții lor, prezumtivi dușmani ai comunismului, pentru a fi tolerate în învățământ. Tocmai în acest timp am cerut, și am fost hirotonit preot și duhovnic pentru a activa cu mai mult folos ca misionar eparhial. Fapt este că până la urmă soția mea a divorțat, iar eu crezând că ea nu vrea să fie preoteasă, am demisionat din cler, pentru a salva familia, care acum era compusă din trei persoane. Se născuse fiica Cristina Doina la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să spere. Mai Întâi s-au Înfiripat reuniunile foștilor elevi și profesori ai școlilor aflate sub ocupație. Întâlnirile la Început au avut loc la București, ulterior și În alte localități. Începând cu anul 1950 elevele și cadrele didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În alte localități. Începând cu anul 1950 elevele și cadrele didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mare - Pr. Loghin Țurcanu (jud. Bălți). Casa pr. Sava devenise sală de concerte. Aici, zeci de ani, vocile basarabenilor și pianul care a aparținut compozitorului Alex Cristea reuneau foști coriști de la Catedrala mitropolitană din Chișinău, de la Seminarul Teologic și Școala Eparhială. În anul 1971 foștii elevi ai liceului „Ion Creangă” l-au omagiat la Casa Universitarilor pe bătrânul profesor Nicolae Grosu membru marcant În Sfatul Țării. Cuvintele sale adresate atunci pentru ultima oară au sunat ca un testament către generațiile viitoare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]