638 matches
-
și Dora Litman, introd. Mircea Martin, postfață Paul Daniel, București, 1978 (în colaborare cu Paul Daniel), Poezii, I-II, pref. Dumitru Micu, București, 1983; Epigramiști români de azi, București, 1979 (în colaborare cu Mircea Trifu, Dumitru Munteanu și Giuseppe Navarra); Epigramiști cu sau fără voia lor, București, 1983 (în colaborare cu Giuseppe Navarra); Râdeți, copii!, București, 1985 (în colaborare cu Patița Silvestru); Antologia epigramei politice, București, 1994; Al. O. Teodoreanu, Politice și apulitice, București, 1996; Bucureștii în epigrama românească, București, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
dueluri, șarje și comentarii epigramatice), pref. George Corbu, Ploiești, 2001 (în colaborare cu Valerian Lică); Versuri pestrițe pentru grădinițe, București, 2001; Cei trei magnifici: Cincinat, Ion și Mircea Pavelescu, Râmnicu Sărat, 2002 (în colaborare cu George Corbu și Mihai Sălcuțan); Epigramiști români contemporani (1970-2001), Ploiești, 2002 (în colaborare cu George Corbu și Valerian Lică). Traduceri: Agnija L. Barto, Jucării, București, 1983 (în colaborare cu C. Ionescu). Repere bibliografice: Piru, Varia, II, 222; Laurențiu Ulici, Epigrame școlare, RL, 1975, 23; Simion Bărbulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
George Corbu și Valerian Lică). Traduceri: Agnija L. Barto, Jucării, București, 1983 (în colaborare cu C. Ionescu). Repere bibliografice: Piru, Varia, II, 222; Laurențiu Ulici, Epigrame școlare, RL, 1975, 23; Simion Bărbulescu, „Pauze cu aplauze”, CNT, 1982, 34; Șerban Cioculescu, „Epigramiști cu sau fără voia lor”, „Urzica”, 1984, 705; Alexandru Adam, Invitație la... râs, O, 1987, 26; Emil Șain, „Umor pe ogor”, O, 1987, 47; Cândroveanu, Lit. rom., 225-227; Tudor Cristea, „Căluțul de ciocolată”, ARG, 1989, 6; Eugenia Nistor, „Căluțul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
lovită de un cutremur, un escroc a găsit imediat o modalitate de a face rost de bani mulți de pe urma dezastrului: a vândut pastilele despre care susținea că îi protejează pe oameni împotriva cutremurelor. În 10 noiembrie 1940, cunoscutul scriitor și epigramist Păstorel Teodoreanu urma să se mute într-o garsonieră din blocul Carlton din București, pe care o și arvunise cu o zi înainte. Participând la un chiolhan bahic, a amânat cu o zi să se mute și a scăpat astfel
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
, George (22.IV.1893, Sinăuții de Jos, azi Mihăileni, j. Botoșani - 1.II.1962, Câmpulung Moldovenesc), poet, epigramist și prozator. Este fiul Veronicăi și al lui Alexandru Voevidca, învățător și folclorist muzical. A făcut școala la Siret, Suceava și la Cernăuți, aici absolvind liceul în 1912, Facultatea de Litere și Filosofie în 1918 și pe cea de Teologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
VR, 1920, 5; Alexandru Busuioceanu, „Sonete”, „Dacia”, 1920, 8 iunie; Loghin, Ist. lit. Bucov., 242-244; Traian Chelariu, „Cântece pentru Lu”, GBV, 1936, 4 836; m.o.[Marcel Olinescu], „Cântece pentru Lu”, „Hotarul”, 1936, 7-8; Perpessicius, Opere, VII, 288-289; Petru Iroaie, Epigramistul Voevidca, FF, 1937, 5-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 135; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852, Ist. lit. (1982), 938; Alexandru C. Ionescu, Poezia lirică română contemporană, București, 1941, 203-212; George Drumur, George Voevidca, primul poet bucovinean, „Bucovina”, 1942, 349; George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
română contemporană, București, 1941, 203-212; George Drumur, George Voevidca, primul poet bucovinean, „Bucovina”, 1942, 349; George Voevodica, în Antologie rădăuțeană, îngr. și pref. E. Ar. Zaharia, Cernăuți, 1943, 136-137; Ciopraga, Lit. rom., 261; Ist. teatr. Rom., II, 61; Grațian Jucan, Epigramistul George Voevidca, CRC, 1976, 5; Iordan Datcu, Autobiografia unui poet, CRC, 1979, 48; Lucia Olaru Nenati, Centenarul unui poet, „Caiete botoșănene”, 1993, 10-12; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1995, 71-74; Rachieru, Poeți Bucovina, 524-529; Lucia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
pe baza documentelor puse la dispoziție cu generozitate de profesorul de la Buftea. Sărbătorirea a tot fost amânată, până s-a argumentat că data e... depășită. Motiv de Întristare pentru Virgil Tempeanu, atât de legat de Fălticenii tinerețelor sale. Poet și epigramist, Geo Nichita a publicat unele creații ale sale În reviste literare, dar prea puține pentru a rămâne un nume consacrat În posteritate. 510 Realizat În toate cele patru anotimpuri la Fălticeni, filmul tehnicolor „Ulița Rădășenilor” s-a bucurat de o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Radio. Preferam o vodcă, am și motive, dar nu și bani și, oricum, dată fiind vecinătatea, dugheana nu oferă așa ceva. De fapt realizatorul e Aurel Brumă, care m’a convocat chipurile ca „expert“ dar, ca să nu se dezmintă, și un epigramist, George Petrone. Răcit cobză, țin Într’o mână batista, iar cealaltă aproape de butonul care „taie“ microfonul de mi vine să strănut. Noroc că muzică e berechet, iar În aceste momente becul roșu e stins... Hapciu! N’am În față decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu picioare de tip labe de leu din secolul al XVII-lea, un fost grefier la Procuratură, pensionat pe motiv de delirium tremens înainte de termen, îi învață pe petenți să scrie cererile. Ca de pildă: „Subsemnatul (nume, pseudonim), poet (prozator, epigramist) cu (fără) talent, născut (făcut) la data (țara, religia), strada, județul, etajul etc., doresc (solicit, cerșesc, reclam) etc. etc. suma de, puncte puncte, se taie cu un x ce nu corespunde“. E simplu, numai că lumea nu mai știe să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și Evul Mediu timpuriu. Referitor la vechimea acestui stereotip mental, voi da doar câteva exemple. Aluzii privind mirosul specific al evreilor se găsesc consemnate la sfârșitul secolului I e.n., la epigramistul latin Marțial. Poetul latin Venance Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un text datat circa 1220 redă o răspândită legendă europeană, intitulată Evreica devenită catolică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tudor Măinescu, București, 1966; Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, pref. Victor Crăciun, București, 1972. Repere bibliografice: I.C. Bacalbașa, „Saul”, LUP, 1894, 2190; E.D.F. [E.D. Fagure], Păreri și impresii, ADV, 1906, 6 040; Gh. Dumbravă, Un epigramist: Cincinat Pavelescu, VLT, 1907, 38; C.A. [G. Ibrăileanu], „Poezii”, VR, 1911, 8; Ilarie Chendi, Cincinat Pavelescu, LU, 1911, 15-17; Vianu, Opere, III, 43-44; Aderca, Contribuții, I, 143-155; Lovinescu, Scrieri, II, 148-153, 419-421, VI, 109-111; Perpessicius, Opere, II, 186-189; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
și uitată”), stihurile luând frecvent turnura unor romanțe. O caracteristică a versurilor din Zări albastre o constituie prezența unor modele poetice, recursul, cu un rezultat șters, la maniera lui Maurice Maeterlinck, José Maria de Hérédia, Jean Moréas, Albert Samain. Ca epigramist, P.-P. se situează printre pionierii genului la noi. Deși de mici dimensiuni, cele patru volume de epigrame, apărute între 1913 și 1942, i-au întreținut notorietatea printre contemporani. A mai îngrijit Antologia poeților olteni (1929), bogată în referințe asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
putea apărea și în revista 594 Dv. „Zori Noi”, bineînțeles cele pe care le considerați reușite. S-ar putea găsi, cred, un „colțișor” în apreciata dvs. revistă, epigrama fiind un gen destul de apreciat de cititori. De curând, un grup de epigramiști au scos un volum („Litera”) care a publicat 5 catrene ale amicului meu595. 594 De fapt ziarul „Zori noi”, organ al P.C.R. - județul Suceava și al Consiliului Popular Județean. 595 Redau cele 5 catrene de Ionel Geană, pentru redacția ziarului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de carte și nu rareori beneficiază și Ginta Latină care i-a consacrat un stand de cărți sub genericul "Vasile Barbu sub cerul patimilor Valahe". Ionel Stoiț a adus la Iași mesaje de la Beghieți și Novi Sad afirmându-se ca epigramist după cum se arată într-o dedicație de pe un volum măgulind pe moldoveni: Și Banatul și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la „Viața românească”, „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Universul literar”, „Bilete de papagal”, „Curentul literar”, „Universul”, „Veac nou”. Versurile din O picătură de parfum... îl plasează pe M. pe orbita poeziei ocazionale, fără pretenții, de factură liric-umoristică și epigramistă, în descendența lui Cincinat Pavelescu, G. Topîrceanu, dar și, într-o măsură, a lui I. Minulescu sau G. Bacovia în registru minor. El este un poet citadin al peisajului provincial, cu măruntele sale personaje și moravuri. Melodios, facil, transparent, diafan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
cei doi reflectă nu numai prietenia dintre ei, ci și starea de bine, între ei permițându-se amabilitățile care se folosesc în asemenea împrejurări. Pe volumul oferit poetului Cincinat îi scria dedicația: , la care Voiculescu îi răspundea: (C. Păunescu, „Voiculescu epigramist”, în Argeș nr. 3,1980). Cum din 1927 Voiculescu are afinități pentru Gândirea lui Nichifor Crainic, fără însă a-l fi inspirat în realizarea Poemelor, entuziasmul ideologilor și teoreticienilor de aici exprima o bucurie nejustificată, poetul nu și-a asumat
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ce ne-a sprijinit și însoțit existența noastră. Înainte ca timpul să arunce zăbranicul peste ce încă mai este viu în memorie, încredințez aceste pagini văzutului și nevăzutului cititor. VIAȚA ȘI CĂRȚILE EI PRACSIU, Teodor I, critic și istoric literar, epigramist. S-a născut la 2 iunie, 1946 în orașul Râmnicu Vâlcea într-o familie în care tatăl (1916 1985) era ofițer de geniu, iar mama (1923 1998) era casnică. Școala de 7 ani, așa cum se numea atunci, a fost urmată
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
desfășoare T. Pracsiu în spațiul umorului. Nelipsit din juriile cunoscutului Festival al Umorului de la Vaslui, de la diferite manifestări cu cartea, cunoscutul critic este îndrumătorul unui cenaclu de prestigiu, cel al Umoriștilor vasluieni care poartă numele lui Valentin Silvestru. El însuși epigramist de talent, nelipsit din antologii, realizează o adevărată performanță publicând câte o culegere de literatură umoristică la cel puțin doi ani odată, așa încât, de la înființare și până în prezent, Cenaclul Umoriștilor a editat sub directa lui îndrumare șase asemenea culegeri: „Plecat
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
către critica elevată, dublată de un rafinat simț al umorului îi fac apariția de o0 savoare intelectuală particulară ce incită, de regulă, auditoriul atunci când expune public. Această calitate se resimte și în talentul său umoristic plasându-l astfel în rândul epigramiștilor de elită din spațiul cultural vasluian unde conduce cenaclul de profil. Cu aceeași dăruire a umorului de calitate reușește performanța întocmirii a nu mai puțin de 6 culegeri de literatură umoristică succedând fiecărei ediții a Festivalului umorului Constantin Tănase. Dincolo de
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
lui Cronos”, „Transparențe critice”, „Oglinzi paralele”, „Ridendo”, „Plecat-am nouă din Vaslui”) lucrări care vin să completeze un gol în biblioteci, al criticii teatrale, al eseului și cronicii spectacolului de teatru, al portretelor unor oameni de teatru. Pe lângă aceasta, ca epigramist și sub îndrumarea domniei sale s-au editat culegeri de literatură umoristică. În cadrul activității desfășurate la I.S.J.Vaslui, printre atribuțiile de serviciu s-a aflat și coordonarea activității bibliotecilor școlare, o sarcină de care domnul profesor s-a ocupat cu multă
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
1903 1976), poet, traducător. CALESTRU, Vasile (n. 1942), istoric; CARPIS, Victor (1903-1973), muzicolog, dirijor și animator al vieții cultural muzicale din Giurgiu; CĂRARE CARP, Mihai, profesor doctor, decan al Facultății de Medicină Veterinară din Iași, autor. CEHAN, Aurel (n, 1950), epigramist, volume publicate; CELARU, Anton, pe numele său adevărat Iosif Faerstein (1919-2010), eseist, traducător din idiș, autor, membru al Uniunii Scriitorilor. CERNĂTESCU, Radu (1894-1958), chimist, savant. Membru corespondent al Academiei Române din 1948, este numit președinte al Filialei din Iași a Academiei Române
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
chirurg, conferențiar universitar la Facultatea de medicină din Iași. CHIPER-DINOGRANCEA, Gheorghe (1911-1977), avocat și scriitor; CHIRIAC, Valentin, medic, conferențiar la catedră de fiziologiee a Universității „Al. I. Cuza” Iași; CIULEI, Aurel (n. 1931), prozator, istoric literar, muzeograf. COBAN, Vasile (1905-1990), epigramist; CODREANU, Lină (n. 25 noiembrie 1949), autoare; CODREANU, Theodor (n. 1945), scriitor, reputat eminescolog; CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre (1892-1977), academician, istoric și om politic. COSTĂCHESCU, Ștefan (n. 1916-1995), procuror general, președintele Tribunalului Militar Suprem; COZMEI, Mihai (n. 1931-), fiu de cântăreț bisericesc
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
David și Mitică Ionescu, a fost inițierea și publicarea revistei școlare a liceului intitulată „Zorile” la care participau și elevi din celelalte școli secundare din oraș, stimulați și cultivați de elevul Harnagea. Unul dintre elevii stimulați a fost și viitorul epigramist Vasile Coban, elev sărac și modest din Șchiopeni. Casa părinților săi era deschisă colegilor care veneau ori de ori aveau vreo lecție mai dificilă, să-l consulte și să-i ajute. Adeseori, aici, se adunau prietenii intimi pentru a face
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
tuturor, a citit: Când voi muri, măi fraților, Să mă-ngropați cu fața-n jos, Să mă sărute fiecare, C-am fost un mare păcătos!" Dar, când încă nu se stinsese rumoarea produsă de ivirea pe lume a unui nou epigramist și încă atât de spiritual, iar Posteucă nu prididea cu strânsul mâinilor celor care-l felicitau, Păstorel a cerut din nou să fie ascultat: "Posteucă vrea să se-ngroape Când va muri, cu fața-n jos, Ca să arate omenirii Tot
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]