1,135 matches
-
dacă aceasta din urmă viziune nu este complet eliminată. De aceea, Keohane reunește abordări hermeneutice critice în sociologia istorică sau în materialismul istoric (Cardoso 1977; Cox 1986 [1982]): epistemologii realiste științifice (MacLean 1981, 1988; Wendt 1987; Tooze 1988; Dessler 1989), epistemologii constructiviste (Onuf 1989) și poststructu-ralism (Der Derian și Shapiro 1989). Nu e momentul să ne oprim asupra acestor diferențe, dar în mod sigur e mai bine să le compari (așa cum a făcut Hoffmann 1991), decît să le distrugi. Logica internă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Keohane descrie empiricul. Keohane arată că reflectiviștilor le lipsește un program de cercetare empiric și că, pînă vor dezvolta unul, ei nu contează de fapt ca veritabili concurenți ai raționaliștilor (Keohane 1989 [1988]: 173). Acest raționament se bazează pe o epistemologie empiristă pentru a înțelege empiricul. Din moment ce există multe neînțelegeri asupra acestui lucru, ar fi bine să reamintim că nu cercetarea empirică ca atare a fost cea care a făcut diferența, ci ceea ce se înțelege prin aceasta. Perspectiva empirică ia lumea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o imagine corectă, așa cum sunt organizațiile) ceea ce există și o ajută la Îmbunătățirea funcționării lor, În ceea ce privește cultura organizațiilor domină o altă viziune (interpretativ-simbolică), diferită de prima. „Una dintre cele mai importante diferențe pe care le vom consemna se referă la epistemologia subiectivă adoptată de interpretativismul simbolic În comparație cu epistemologia obiectivă a perspectivei modernistă (...) folosirea unei abordări obiective Înseamnă că privim fenomenele care ne interesează din afară, așa cum un cercetător al naturii procedează atunci când adoptă rolul unui observator independent. Abordarea subiectivă a viziunii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
există și o ajută la Îmbunătățirea funcționării lor, În ceea ce privește cultura organizațiilor domină o altă viziune (interpretativ-simbolică), diferită de prima. „Una dintre cele mai importante diferențe pe care le vom consemna se referă la epistemologia subiectivă adoptată de interpretativismul simbolic În comparație cu epistemologia obiectivă a perspectivei modernistă (...) folosirea unei abordări obiective Înseamnă că privim fenomenele care ne interesează din afară, așa cum un cercetător al naturii procedează atunci când adoptă rolul unui observator independent. Abordarea subiectivă a viziunii interpretativ-simbolice implică prezentarea modului În care cei
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și construiesc lumea lor, care implică confruntarea cu Înțelesurile și interpretările lor, În loc de a impune Înțelesurile asupra lor. Aceasta este ceea ce antropologii se referă ca la o viziune naturală («nativăă), iar Înțelegerea ei necesită empatie, care este Încurajată de o epistemologie subiectivă”<footnote Hatch Mary Jo, Organization Theory, New York, Oxford University Press, 1993, p. 201 (* - sublinierea noastră). footnote>. Pentru teoriile „obiectiviste” (colectivist normative), interpretarea se face pe baza unor norme, standarde, constrângeri generale, existente În contextul social. Pentru T. Parsons (1902-1976
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
valoarea apare ca urmare a acțiunii exercitate de spiritul uman asupra universului entropic ce ne Înconjoară, organizându-l, dându-i o anume logică și coerență, acțiune care nu se poate materializa decât Într-o arie circumscrisă. Nu poți organiza infinitul ! Epistemologia Învățământului este și ea formată esențial din valori. Ar fi dificil să se imagineze, de exemplu, nerecunoașterea de către cineva a principiilor, teoriilor, conceptelor etc. ca valori ale gândirii umane. Valorile sunt induse În conștiința individului prin educație. Ele reflectă, de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
conștiința individului prin educație. Ele reflectă, de regulă, o datină, o tradiție, adică o relație pioasă cu trecutul. Fidelitatea față de cutumele comunității reprezintă o valoare de conduită. Dar nu mereu și nu În toate cazurile.. Mai mult chiar, toate componentele epistemologiei Învățământului reprezintă valorile fundamentale ale instrucției și educației și se plasează la valorile teoretice. Compatibilizarea structurală și de conținut a Învățământului românesc cu cel din Uniunea Europeană. Spațiul European de Învățământ Superior cuprinde 45 de țări care participă la Procesul Bologna
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
observat sunt decisive. Nu se poate obține o cunoaștere În sine, neutră și bazată numai pe măsurători detașate de observator. Măsurătorile nu sunt criterii În sine, cu ele evidențiază interacțiunea dintre subiectul cercetător și fenomenele fizice studiate. Rezultatele oferite de epistemologia științifică fundamentată pe fizica cuantică nu au relevanță decât prin cineva care este purtătorul unui for de interacțiune și interpretare personal, dimensiune practic echivalentă cu noțiunea de conștiință. În afara conștiinței cercetarea nu are relevanță. Rezultă deci că una dintre implicațiile
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
primii ani de dezvoltare, cele mai multe tehnici și abilități specifice NLP au fost dezvoltate prin observarea atentă a patternurilor (strategiilor) de excelență ale unor experți din diverse domenii de activitate, precum psihoterapie, afaceri, hipnoză, drept și Învățământ. NLP Înglobează sistematic: 1. epistemologie - un sistem de cunoaștere și valori. 2. metodologie - procese și proceduri pentru aplicarea cunoștințelor, valorilor și principiilor. 3. tehnologie - unelte care facilitează punerea În aplicare a cunoștințelor și principiilor. Iată cum descriu nlp iștii, NLP-ul: Programarea neuro lingvistică (NLP
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ai denumirii și anume: Programare Cum ordonam acțiunile noastre pentru a ne atinge scopurile; Neuro Mintea și cum gândim; Lingvistică Cum utilizăm limbajul și cum ne afectează acesta. NLP este o știință a comportamentului uman cu următoarele aspecte: 1. ca epistemologie ea deține un sistem de cunoștințe și valori; 2. ca metodologie oferă procese și proceduri pentru aplicarea cunoștințelor și a valorilor; 3. ca tehnologie oferă tehnici de aplicare a cunoștințelor și a valorilor. Axiomele NLP. Sunt presupoziții care stau la
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ale unor mari personalități preocupate de NLP: NLP se ocupă cu studiul experienței subiective.“ John Grinder; NLP este o strategie de Învățare accelerată care se referă la detectarea și utilizarea modelelor din lumea Înconjurătoare.“ John Grinder; „NLP este de fapt epistemologia reîntoarcerii la ceea ce am pierdut - o stare de grație.“ John Grinder; „NLP este orice are funcționalitate.“ Robert Dilt; „NLP este o atitudine și o metodologie care lasă În urmă un șir de tehnici.“ Richard Bandler; „NLP este influența limbajului asupra
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nostru fizic și poate că, În unitatea lui, el este Înrădăcinat și În cosmosul profund, cel din care se nasc universuri, spații și timpi. Totul poate fi regândit despre om și lume". Teoria cuantică este una din marile provocări ale epistemologiei secolului XX. Perspectiva deschisă de rezultatele științei cuantice va depăși separarea subiect-obiect În actul cercetării, existența În paradigma mecanicistă dominată de filosofia carteziană. Totodată se va afirma ordinea interioară a universului existentă la nivelul microfizicii. Ordinea nu mai este Înțeleasă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cât mai completă și cât mai obiectivă posibil în scopul de a crea în jurul persoanei suferinde de schizofrenie o relație de parteneriat. - Pare recomandabilă introducerea în sistemul de învățământ și formare a participanților la actul terapeutic o veritabilă reflexie asupra epistemologiei și comunicării interdisciplinare. - Spitalizarea completă prezintă numeroase inconveniente - alienarea pacientului reprezentând doar o parte din ele. Se adaugă efectele iatrogenizării, cronicizarea prin pasivitate favorizarea atitudinilor regresive etc.. - Este extrem de necesară dezvoltarea structurilor de asistență inserate în comunitate, instituții alternative la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acest "pragmatic turn" ce caracterizează evoluția actuală a științelor limbajului oferă repere pentru o abordare mai complexă și riguroasă a practicii științifice, pentru o fundare interdisciplinară a acestei practici, pentru joncțiunea fecundă limbaj/gîndire/acțiune. 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare Epistemologie a simțului comun, pod între natură și cultură (cf. ultimul congres internațional al IASS International Association for Semiotic Studies din 1997 a fost simptomatic intitulat Semiotics bridging nature and culture), semiotica este din numeroase rațiuni o disciplină a epistemei contemporane
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lor proprie pentru a nu mai fi decît elementele unui discurs semiologic a cărui regulă este imanența compoziției interne" (L. Millet & M. Varin d'Ainvelle, 1972: 126). Ipoteza fondatoare a demersului structuralist este "primatul operației cu tot ceea ce comportă în epistemologia matematicii sau fizicii, în psihologia inteligenței și în relațiile sociale" (J. Piaget, 1970:124). Pornind chiar de la etimologia cuvîntului (struere = a construi), structura ne trimite la ideea de edificiu bazat pe organicitatea părților. Conceptul de sistem al limbii cu toate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cogito-ului de tip cartezian aceea de dimensiune euforizantă, utopică, acronică pulsiunea de imaginar și reverie, prin care afectivul fuzionează cu persuasivul și informativul. Pentru că epistema secolului nostru este dominată de complementaritatea codurilor și simbolurilor (principiu formulat de Niels Bohr pentru epistemologia fizicii, dar validat și de celelalte domenii ale cunoașterii), ne propunem să discutăm "noua alianță" imagine/ limbaj, conținut/relație de comunicare și semiotică/științele comunicării. Într-adevăr, cunoașterea multiplelor limbaje (de la cel al sunetelor la codul tipografic, de la simbolistica culorii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Paris, PUF Oehler, Klaus, 1985 "Compendiu al semioticii lui Peirce" in S. Marcus (ed) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Paillart, Isabelle (ed.) 1993 Les territoires de la communication, Presses Universitaires de Grenoble Pârvu, Ilie, 1984 Introducere în epistemologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică Pavel, Toma, 1993 Mirajul lingvistic, București, Ed. Univers Peirce, Charles Sanders, 1935-1966 Collected Papers of. C.S. Peirce, eds Charles Hartshorne, Paul Weiss, Arthur Burks, Cambridge, Harvard, Univ. Press Peirce, Charles Sanders, 1990 Semnificație și acțiune
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Cartea Românească) Morin, Edgar, 1973 Le paradigme perdu. La nature humaine, Paris, Seuil Nouss, Alexis, 1994 La Modernité, Paris, PUF Pârvu, Ilie(ed), 1981 Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, București, Editura Științifică și Enciclopedică Pârvu, Ilie, 1984 Introducere în epistemologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică Popper, Karl, 1981 Logica cercetării, București, Editura Științifică și Enciclopedică Postmodernismul-deschideri filosofice (antologie îngrijită de Aurel Codoban), 1995, Cluj-Napoca, Dacia Prigogine, Ilya, Stengers, Isabelle, 1984 Noua Alianță, București, Editura Politică Sebeok, Thomas, 1994 An Introduction
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cunoaștere) Noțiune introdusă de Michel Foucault în Les mots et les choses pentru a desemna axiomele ireductibile ale unei epoci determinate. Epistema privește condițiile de posibilitate ale cunoașterii în ansamblu pentru epoca respectivă și nu pentru o disciplină anume. Obiectul epistemologiei va fi în opinia lui Foucault identificarea și descrierea episte-melor succesive. EXPRESIE (opus lui conținut) Teoria lui Hjelmslev numește expresie ceea ce Saussure denumește semnificant. Planul expresiei este în relație de presupoziție reciprocă cu planul conținutului; distincția între aceste două planuri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
postmoderni, anume cel de "gândire slabă". Ceea ce atestă "un mod de reflecție tipic postmodern", care se opune direct metafizicii ("gândirea tare", universală, atemporală, intolerantă față de tot ceea ce o contrazice). Mergînd mai departe, ajungem la o altă diferență fundamentală, cea dintre epistemologie și hermeneutică, promovată, printre alții, de Richard Rorty, susținătorul ideii că "dacă se dovedește că tezele anistorice ale epistemologiei nu au fundamente reale și deci nu pot fi susținute, epistemologia însăși nu mai are de ales și trebuie să devină
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
gândirea tare", universală, atemporală, intolerantă față de tot ceea ce o contrazice). Mergînd mai departe, ajungem la o altă diferență fundamentală, cea dintre epistemologie și hermeneutică, promovată, printre alții, de Richard Rorty, susținătorul ideii că "dacă se dovedește că tezele anistorice ale epistemologiei nu au fundamente reale și deci nu pot fi susținute, epistemologia însăși nu mai are de ales și trebuie să devină o formă de hermeneutică". Pentru că a acționat anterior (prin fenomenele uneori chiar de idolatrie masivă declanșate de operele unui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai departe, ajungem la o altă diferență fundamentală, cea dintre epistemologie și hermeneutică, promovată, printre alții, de Richard Rorty, susținătorul ideii că "dacă se dovedește că tezele anistorice ale epistemologiei nu au fundamente reale și deci nu pot fi susținute, epistemologia însăși nu mai are de ales și trebuie să devină o formă de hermeneutică". Pentru că a acționat anterior (prin fenomenele uneori chiar de idolatrie masivă declanșate de operele unui Heidegger ori Nietzsche), dar și în paralel cu postmodernismul literar, nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", publicat în 2009, la aceeași editură. El propune o schimbare de optică în abordarea științei educației (pedagogia), o modificare a interpretării sale clasice încă pozitiviste, acum prin prisma conceptelor reconsiderate recent în epistemologia științei paradigmă și știință normală, potrivit fundamentalei contribuții a lui Th. Kuhn (în Structura revoluțiilor științifice, 1962, 1970). Dar pedagogia are și un puternic caracter practic, prin domeniul său de studiu educația, când conceperea și realizarea ei, pe criterii de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conducere, prin leadership). 1.2. De ce schimbări la nivel de paradigme? În SUA, este remarcată amplificarea unei mișcări în ultimii ani, care vehiculează ca slogan "Imperativul educației: conturarea noilor sale paradigme", mai ales după orientarea cercetării pedagogice către schimbările din epistemologia științei, prin definirea rolului paradigmelor (Th. Kuhn). Motivarea o regăsim în corelarea cu nevoia reformării educației, după dinamica modificărilor în viața social-economică, în afirmarea rolului cunoașterii și al științei, în reconceperea formării resursei umane, în schimbarea modului de concepere și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
distinge de microparadigme. În același timp, sunt evidențiate aici cel puțin patru caracteristici ale acestei categorii intermediare: ele sunt cele care explică natura realității educative, ca ansamblu de fapte, acțiuni (ontologie), arată cum are loc cunoașterea competentă a acestei realități (epistemologie), sugerează cum este receptată, explicată, înțeleasă cunoașterea acesteia (metodologie) și prezintă cum este descrisă această cunoaștere (simbolistica, limbajul, discursul). Fiind dificil de îndeplinit concomitent cele patru caracteristici, iar cercetarea pedagogică neacordându-le încă o atenție explicită suficientă, macroparadigmele educative nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]