1,343 matches
-
70 de ani împliniți merită o discuție, mai ales cînd poetul și criticul cu care alegi să stai de vorbă poartă tinerețea, pînă tîrziu, ca pe superba încăpățînare de-a putea spune orice. Așa l-am găsit, într-un interviu epistolar, pe Gheorghe Grigurcu: cu mare ținere de minte, atunci - nu rareori...- cînd prezentul dă trecutului tribut, cu și mai mare băgare de seamă la ce se tot întîmplă acum, aici, în viața neliniștită a breslei. N-aș putea, fapt fiind
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
vai!, postumă) este un scurt, dar captivant Jurnal de tânăr scriitor, urmărit de o boală necruțătoare și refugiat în comuna natală, de unde scrie, până aproape de finish, mesaje prietenilor săi. E de presupus că alte și alte pagini, din genul prozastic, epistolar sau publicistic, vor alcătui sumarul unor volume viitoare. Prozator, antropolog, sociolog, autor captivat de vocea străzii și de istoria la firul ierbii, comentator avizat de fotbal, Sorin Stoica este în continuare o carte deschisă. Nu mi-am propus să fac
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
limba a lui Moliere. Iată ce scria despre el în „Le Magasin Litteraire” din Paris, cu numai un an înaintea trecerii lui în eternitate: „Emil Cioran este unul dintre marii scriitori-filozofi francezi. Păstrând cu România sa natală legături emoționale și epistolare, el a devenit francez prin propria lui voința, fiind numit de unii un adevărat «aristocrat al îndoielii». A devenit un analist lucid și agresiv, un critic feroce al contemporanilor săi. În același timp, dacă în miezul operelor sale se gaseste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și cercetătorul istoric, memorialistul și jurnalistul, a împlinit 90 de ani. Dar să mă refer numai la volumul de Corespondență, așa cum îmi propusesem. Nicolae Rotund, în prefață, îl raportează la o tradiție angajantă a literaturii noastre și amintește de schimbul epistolar clasic dintre Ion Ghica și Vasile Alecsandri. Se mai referă la corespondența Duiliu Zamfirescu - Titu Maiorescu și mai putea să o facă, mai apropiată de noi, la aceea dintre M. Blecher și Geo Bogza. Este vorba în carte de scrisori
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
ororile moderne de proastă calitate”. Eugen Drăguțescu, alt partener de corespondență, este și el urmărit de imaginea lui Ceaușescu, îngrozit de pofta de distrugere a dictatorului ateu, comparabil cu Hitler, pornit împotriva bisericilor vechi. Preocupările partenerilor lui Chihaia de dialog epistolar sunt dintre cele mai variate, unele mari, altele mărunte. Alexandru George, pesimist ca de obicei în legătură cu soarta cărților și, în general, a literaturii, consideră că aceasta e „o zădărnicie căreia din nefericire nu am curajul suprem de a-i pune
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
România literară, Premiul de debut pentru proza al Uniunii Scriitorilor din Republică Moldova) și Un an în Paradis (Editură Cartea Românească, București, 2005), tradus în italiană în 2009 și în germană în 2011. A editat volumele: Alexandru Busuioceanu. Un roman epistolar al exilului românesc (corespondență 1942-1961, 2 vol., 2003-2004); Poezia românească din exil (antologie, prefață, note, 2006); Golgota românească. Mărturiile bucovinenilor deportați în Siberia (2009); Epurarea cărților în România. Documente (1944-1964) (2010); Instituția cenzurii comuniste în România, 1949-1977 (2 vol., în
Un confesor al ființelor neajutorate, premiat de Radio România Cultural by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/40215_a_41540]
-
este și perioada 1911-1912, când Romulus Cioflec face parte din redacția ziarului Românul, publicație arhicunoscută condusă de Vasile Lucaciu, Al. Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, unde colaborează cu note de călătorie, însemnări și cronici teatrale. În calitate de redactor întreține un interesant dialog epistolar cu unii dintre confrații săi, pe care îi invită să colaboreze la ziarul Românul, în pagina supraintitulată Litere. Arte. Științe. Revelatoare sunt epistolele expediate lui A.C. Cuza, Ion Ciocârlan, Petre Locusteanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu și E. Lovinescu privitoare la
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
laitmotiv este: cum se poate ca răul spiritual să dea naștere unui om al cărui simț moral a fost șters pînă la inexistență? La prima vedere, volumul e alcătuit dintr-un șir de scrisori, numai că scrisorile ies din tiparul epistolar și trec în zona eseului istorico-filosofic, după regula că nu poți înțelege un caz individual fără să-l așezi în contextul din care s-a ivit. Cazul Chețan trebuia așezat în matca patologiei epocii. De aceea, firul epic al volumului
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
și obsesii, o anumită atmosferă, o sursă de umor”), „chirurgia” pe care o aplică cenzura acestui volum are un efect până-ntr-atât de inhibant că prozatorul va îndrăzni să apară cu o nouă carte abia în 2000 - vezi romanul epistolar Inocența șarpelui. Cornel Moraru va diseca atent, la reeditarea lor integrală (Papagalii mei adorați, 2004), prozele interzise, întrezărind semnele unei vocații a tragicului, punctul lor de fugă fiind moartea, sinuciderea, lumea în cădere, agonia. Oprite de la rostirea publică, ele se
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
dicționar de personaje. Într-o prefață amplă, redactată în stilul hâtru-neconvențional al lui Niculae Gheran, editorul dezvăluie raportul dintre aceste Intime și mai vechiul volum de corespondență, care nu cuprindea nici măcar o treime din scrisorile puse pe masa cititorului azi. Epistolarul „la lumina lămpii” e reluat, acum, „la lumina zilei”, adică cu toate documentele la vedere. De fapt, citind scrisorile lui Rebreanu îți dai seama destul de repede că vechiul titlu era cum nu se poate mai inadecvat materiei sale epistolare. Regimul
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
azi. Epistolarul „la lumina lămpii” e reluat, acum, „la lumina zilei”, adică cu toate documentele la vedere. De fapt, citind scrisorile lui Rebreanu îți dai seama destul de repede că vechiul titlu era cum nu se poate mai inadecvat materiei sale epistolare. Regimul scrisului, de nu chiar al vieții scriitorului, e partajat în două compartimente distincte. Dacă noaptea e dedicată ficțiunii, ziua aparține în întregime realității, cu toate ale ei, oricât de nesemnificative. Astfel încât corespondența lui Rebreanu e scrisă, aș spune, întotdeauna
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
din poziția, deloc comodă în acest caz, de pater familias . Lipsește, apoi, atât preocuparea pentru radiografierea aspectelor politice ale epocii (cât de cât acceptabilă, dacă ținem cont de caracterul conjugal al scrisorilor), cât și surprinderea societății (literare). Personajele centrale ale epistolarului Fanny-Liviu Rebreanu sunt, oricât de crud ar părea, slujnicele sau vreo rudă agasantă, precum și - rar - familia Delavrancea sau Maniu. Printre singurele reflectări ale marilor scriitori interbelici în schimbul epistolar se pot reține câteva constatări neutre și seci: „Aseară, până la 12, m-
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
caracterul conjugal al scrisorilor), cât și surprinderea societății (literare). Personajele centrale ale epistolarului Fanny-Liviu Rebreanu sunt, oricât de crud ar părea, slujnicele sau vreo rudă agasantă, precum și - rar - familia Delavrancea sau Maniu. Printre singurele reflectări ale marilor scriitori interbelici în schimbul epistolar se pot reține câteva constatări neutre și seci: „Aseară, până la 12, m-a pisat aici Camil Petrescu”, scrie Rebreanu în vara lui 1924, pe vremea când muncea chinuitor la Adam și Eva. Întâlnirea lui Fanny pe litoral cu Hortensia Papadat-Bengescu
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
vara lui 1924, pe vremea când muncea chinuitor la Adam și Eva. Întâlnirea lui Fanny pe litoral cu Hortensia Papadat-Bengescu o lasă rece pe actriță: „Suntem extrem de politicoase una față de cealaltă, încolo nici un fel de prietenie”. Abundă, în schimb, în epistolar, bilanțuri economice și cheltuieli zilnice cât se poate de amănunțite, prelungite mult după ce familia iese din penuria de dinainte de apariția lui Ion. Soții înregistrează cu exactitate fiecare fluctuație din bugetul familiei, contabilizând chiar și micile câștiguri de zi cu zi
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
a mă pune cu totul la punct, dar absolut cu toate lucrurile mi-ar trebui vreo 2500 fr. Este mult, Liviul meu bun, dar o dată m-am încurcat și eu în atâtea toalete și lux”. În același timp, reiese din epistolar, scriitorul rămas în București ezită să-și cumpere lemne, fapt care o nemulțumește și o scandalizează pe Fanny. Impotența materială a soțului nu se asortează cu luxul jumătății pariziene a familiei - și „dă prost” în societate: „Cu lemnele văd că
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
cariera mea și mai ales e visul și ambiția mea. Să mai scoată pe Duțulescu, pe Dantura, pe Gustina. Ah! Mai ales pe asta, tare se mai crede față de mine”. Din păcate, acesta e registrul central în care se desfășoară epistolarul Fanny-Rebreanu. Însuși modestul și profesionistul editor al scriitorului își iese în destule rânduri din atribuții, ba chiar din pepeni, sancționând, în note, ipocrizia femeii. Astfel încât Niculae Gheran devine, în această carte, un personaj extrem de viu, venit să ia apărarea scriitorului
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
simpli cititori: „Reacția de indignare a scriitorului față de Florica (Rița), sora lui, a fost și va fi alimentată sistematic de soție, care nu va pierde o dată prilejul de a învenina atmosfera dintre frați”. Cea mai frustrantă, însă, în acest schimb epistolar, e absența discuțiilor despre marile romane ale lui Rebreanu, aflate în curs de elaborare în paralel cu scrisorile. Trimiterile la Ion, Pădurea spânzuraților, Adam și Eva sau Răscoala sunt cu totul exterioare, când nu de tot inconsistente. Nu știu dacă
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
sa, blăjeanca Olimpia Alexandrina Șuteu. Scrisorile de dragoste ale poeților (scriitorilor) prezintă întot- deauna un dublu interes: biografic și sufletesc, la care ar trebui să adăugăm și literar, căci multe astfel de scrisori sunt autentice pagini de literatură. Așa citim epistolarul erotic al lui Eminescu, Goga, Blaga, Marin Preda, ca să-i enumerăm numai pe câțiva scriitori ale căror scrisori de dragoste s-au publicat în ultimii ani, și nu putem decât să regretăm că această specie literară a căzut în desuetudine
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
ani, și nu putem decât să regretăm că această specie literară a căzut în desuetudine, concurată de știutele, modernele, dar incolorele, lipsitele de afectivitate mijloace de comunicare. Cartea lui Ion Brad se poate citi în primul rând, ca un roman epistolar de dragoste, înfățișând o perioadă de opt ani, ani de zbucium, 1947-1955, cum îi numește și prietenul său Dumitru Micu în cunoscutul său roman autobiografic, Timpuri zbuciumate , Editura Vestala I.O., București, 2001. Povestea lor de dragoste începe în Blaj
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
Ea i se va adresa cu „Dragă Ion”, sau, mai rar Dragă Ionule” (probabil de aici a preluat și Mircea Zaciu această formulă de adresare preferată în multele sale epistole adresate poetului). În primii doi ani, 1948-1950, este un monolog epistolar pentru că avem numai scrisorile poetului, care se simte la începutul vieții universitare, trist și singur, într-un Cluj străin. O informează despre schim- barea căminului (într-o vreme căminul studenților filologi este la Someșeni), și, suportând greu viața zgomotoasă de
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
Primele scrisori din Cluj, așa cum era de așteptat de la un absolvent de liceu blăjean, cuprind citate și ecouri biblice, o tristețe exagerată de poet care a citit biografii de scriitori celebri și nefericiți. Uneori, câte un autoblestem, pare ecou din epistolarul eminescian:„Și m-au săgetat iarăși gânduri pornite de la marginea sicriului. Pe lângă citate biblice încep să apară în scrisori tot mai multe fragmente din lirica unor poeți îndrăgiți: Eminescu (cel mai frecvent citat), Arghezi, Blaga, Emil Giurgiuca și un poet
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
ales ca tălmăcitor al lui Esenin), Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu și alții. Istoria „Almanahului literar”, a „Stelei” clujene și, în general, viața literară clujeană în primul deceniu după al Doilea Război Mondial nu poate fi reconstituită fără aceste mărturii epistolare ale lui Ion Brad, ce cuprind și portrete memorabile ale colegilor de redacție ( Iosif Pervain, George Munteanu, Cornel Regman, Victor Felea, Aurel Gurghianu, A.E.Baconsky) și savuroase pagini de anecdotică literară. 1. Ion Brad, De dragoste, în ani de
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
la Academie, ca și în paginile periodicelor interbelice, în legătură cu diversele grupări de avangardă care, până la instaurarea comunismului, au agitat viața noastră literară și au contribuit la împrospă tarea gândirii literare și artistice românești. Volumul pe care îl comentez aici, intitulat Epistolar avangardist, merge însă și mai departe, întrucât este vorba de o masivă corespondență inedită adresată lui Geo Bogza. Dimensiunile în sine sunt impresionante - 278 de epistole -, dar încă și mai valoros este conținutul. Căci expeditorii epistolelor sunt Victor Brauner, Colomba
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
puse la dispoziția publicului și a cercetătorilor. Publicarea unor inedite este câteodată blocată chiar în absența unor moștenitori vizibili ai drepturilor de autor, de teama unor eventuale pretenții. Simplul fapt că editoarea a reușit nu numai să identifice acest corpus epistolar în Biblioteca Academiei, dar să îl și publice, constituie, în zilele noastre, o reușită care se cere salutată. Cu atât mai mult cu cât o consecință neașteptată, dar foarte probabilă, a acestui demers ar putea fi deschiderea câtorva dintre arhivele
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
fi unele jurnale, despre care știm că există, însă pe care nu le-au văzut încă nici cercetătorii. Totul, spre mai profunda cunoaștere a acestei Atlantide care este încă, să recunoaștem, avangarda noastră interbelică. Meritul documentar al textelor reunite în Epistolar avangardist este incontestabil și depășește valoarea literară a unei corespondențe, care nu este întotdeauna scrisă cu fața către posteritate. Și care, în consecință, uneori are un caracter literar evident, asumat de expeditor, iar alteori e doar un text utilitar, fără
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]