681 matches
-
denie, adunarea îndurerată a credincioșilor, veniți în număr mare cântă prohodul Domnului, apoi cu lumânările aprinse se ocolește de trei ori biserica și la intrarea în biserică trec pe sub Sfântul Epitaf și sărută crucea pe care este răstignit Mântuitorul. Sfântul Epitaf este dus apoi în Sfântul Altar. In această zi se înroșesc ouăle. Sâmbăta Mare este zi de reculegere și credincioșii se pregătesc să meargă la înviere. Noaptea la ora 12, toate bisericile sunt în beznă. Preoții invită la altar pe credincioși
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
compania formației vocal instrumentale Mesagerii Domnului, care vor susține un minirecital, întru propășirea noastră, a tuturor. Pentru început, melodia Sunt o oaie credincioasă. Și nu uitați: zâmbesc-din-nou coadă de maimuță suflet vindecat punct ro. Fiți Lumină, dragii mei. Fiți Lumină. Epitaf Sala era arhiplină. Marele Tenor avea să cânte din nou, după treizeci de ani de pauză vocală. Publicul venise mai mult din curiozitate. Marele Tenor fusese de mult uitat. Bătrânii care își mai aminteau de el credeau că a murit
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
sau 18, Ovidius a murit, fiind înmormântat la Tomis, un alt mister, iar prezența sa pe aceste meleaguri a fost eternizată prin înfrățirea orașului Constanța cu orașul natal al poetului Sulmona, în cele două orașe existând statui identice ale poetului. Epitaful de pe statuia din vechiul Tomis reprezintă propriile versuri trimise din exil soției sale: „Sub astă piatră zace Ovidiu Cântărețul iubirilor gingașe, răpus deal său talent O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată Te roagă pentru dânsul: să
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
se află un cerc ce simbolizează roata vieții. Acest concept al destinului este unul din fundamentele religiei strămoșești, fiind prezentat imagistic pe mai multe tăblițe unde îngerul păzitor îi arată muritorului roata vieții sau caierul cum se scrie pe tăblița epitaf a marelui get Boero Bisto. Mitra cabirul cu cununa de raze pe cap apare pentru prima dată pe medalionul turnat la moartea lui Commodus în anul 192, împăratul roman adoptînd religia geților drept religia oficială a lui, artătînd și latura
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Buruian?, op. cît., p.7). �n 2001, potrivit unui indicator sintetic agregat (din 20 indicatori economico-sociali), Rom�nia se află pe locul 23 din 24 de ??ri europene. Ar trebui, �n aceste condi?îi, s? ne revin? �n memorie un epitaf scris de R. Kipling pentru cei mor?i pe c�mpul de b?ț?lie: Spune?i celor vii c? noi am murit fiindc? p?rin?îi no?tri ne-au min?it!�. �M�ntuirea na?iei� nu se �realizeaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Într-o scurtă plimbare prin parc, i le aprind la căpătai. O liniște profundă, punctata din timp În timp de țipatul nostalgic al unei păsări, străjuiește colțul acesta de lume, unde uitarea se Înfrățește cu dureroasă aducere aminte. Mormântul și epitaful pe care l-am citat aparțin unui foarte tânăr poet, Alexandru Malin Tăcu, decedat În condiții suspecte pe 22 decembrie 1986, la vârsta de 17 ani. Alexandru Malin Tăcu s-a născut la Onești, la 19 noiembrie 1969, Într-o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Vase, din metal alb, donator necunoscut, 1945; trei acopereminte pentru Sfintele Vase, din pluș, donator necunoscut, 1945; icoană din lemn, donator necunoscut, 1881; sobă din fontă, stare mediocră, donator necunoscut, 1943; două cădelnițe, din metal alb, donator necunoscut, 1954; Sfântul Epitaf, pânză pictată, stare rea, donator necunoscut, 1901; veșminte preoțești din mătase, stare mediocră, donator necunoscut, 1944; cărțile de slujbă pe care le regăsim la subcapitolul dedicat bibliotecii; două cruci pentru procesiuni, din lemn pictat, donator necunoscut, 1934; un analog, din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cruce din plumb nichelat (1947), sfeșnice din aramă (1951), Sfântul potir, din metal alb (1967), Disc, din metal alb (1951), cruce pentru procesiuni (1922), 11 candele din metal alb (1969), icoană din lemn, stil rusesc, cadelniță din metal alb (1964), epitaf, pânză pictată (1965), două epitafe, pânză pictată, degradate, două rânduri de veșminte din mătase (1971); 12 Minee, legate În pânză (1922), Evhologhion (1922), Tipic (1911), Triod (1921), Penticostar (1934), cruce pentru procesiuni, analog, din lemn de tei (1955), strană pentru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sub motiv că coclește. În a doua parohie slujba de la Catavasii. Preotul lipise lumânarea aprinsă de Sf. Evanghelie și rezemat de Sfânta Masă stătea de vorbă cu un credincios În completă inconștiență de unde se află și ce săvârșea. Pe Sf. Epitaf de pe Sf. Masă Înșirate lumânări; În Sf. Potir nimic din aceleași motive omenești ... (cocleală); În schimb Sf. Vase erau Între bani, lumânări, prescuri etc. Credincioși puțini. La cârciuma deschisă Însă erau mult mai mulți și jucau popici. În a treia
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
un grilaj, pus de o societate a naturaliștilor. Mergem să admirăm pe cel mai gros copac al lumii. Dar uriașul mamut care a Înfruntat veacurile și furtunile, e culcat la pământ, dormind somnul de veci. Naturaliștii i-au pus un epitaf, prin care ne roagă să nu-i tulburăm somnul. Un altul e botezat „General Grand”, eroul din războiul civil și președinte al țării. Cel prin care trece tunelul e botezat „Wawona”. Drumul printre sequoia e de 60-70 km. Spre seară
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Țiganiadei lui Ion Budai Deleanu, scrisă în 1928 de M. Pricopie. Se publică folclor dobrogean, studii despre poetul latin Ovidiu: Carol Blum, Cauzele renegării poetului roman P. Ovidius Naso la Tomis (1928), Șt. Bezdechi, Din elegiile lui P. Ovidiu Naso (Epitaful lui Ovidiu, Dor de țară, Atacurile barbarilor, Originea numelui Tomis, Iarna la Tomis ș.a.), Gr. Sălceanu traduce din Baudelaire (Omul și moartea), din Verlaine și din Victor Hugo (Napoleon), M. Pricopie traduce din Horațiu, Eichendorff și Victor Hugo. Colaborează și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
amour. (boheme). Lumea este o mașină în care se fabrică marea suferință omenească. La responsabilité des révolutions incombe à ceux qui les rendent nécessaires, et non pas a ceux qui les font. Pe toate monumentele e scris: naționalitate, egalitate. Sunt epitafuri pe morminte. Naționalitatea, egalitatea, dorm dedesupt. Il faut oser en tout genre; la difficulté est d'oser avec sagesse. Fontenelle. Oser; là est tout le secret de la victoire dans la politique comme dans la guerre, en littérature comme en amour
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și colțun. 1956 EPITAF* (Găsit între hârtiile rămase de la un vechi poet ieșean) Costică Arsenescule, În viață tu umblași Cu caii nărăvași Cu caii de cotigă La noi la Călărași. Decât o viață crâncenă Cum nu s-a pomenit Mai bine-un glonț de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cucoana Aura. Apropos de motanul acesteia cu care cucoana Aura se mândrește, lița Sofia: La noi, nevestele fac și cresc pui de om". Istorisirea lui Mujic cu "legea" ce se discută în parlament ca "bărbații să aibă două neveste". EPITAF* Drag drumeț Eu am fost Cântăreț Pe-acest pământ Luam rost De la vânt Și splendoare De la soare Fost-am fost Și nu mai sunt. ADDENDA (1907-1944) [RAPORT CĂTRE SPIRU HARET]* Confidențial Unii învățători din județul Suceava, în vremea răscoalei țărănești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a acestora, o moștenire artistică unică, pe care ne-a lăsat-o Ștefan cel Mare, “un tezaur de neprețuită valoare și interes istoric”, cum îl caracteriza V. Vătășianu. Este vorba de lucrări cu caracter religios, cum sunt acoperământele de mormânt, epitafele, epitrahilele, vălurile liturgice, dverele și oralele. De obicei, compoziția epitafelor reprezintă Punerea în mormânt a lui Iisus. Corpul neînsuflețit al Mântuitorului este așezat pe piatra roșie de Efes, iar în jurul lui se află Maica Domnului, Maria Magdalena, apostolii, Nicodim și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
S-au păstrat din vremea lui Ștefan cel Mare cinci văluri liturgice, unul din 1481 și două din 1493, dintre care două sunt la Putna, unul la Sucevița, altul la Athos și unul la Muzeul Național de Artă. Din patru epitafuri numai unul este la Putna, dar cele cinci dvere se află la Putna. S-au mai păstrat zece epitrahile, care au cusute pe ele trei personaje în jurul răscroielii gâtului și mai multe personaje pe cele două fâșii care coboară. Nouă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Lista obiectelor Muzeului de Antichități din București, evacuate la Moscova 1.Tezaurul de la Pietroasa (jud. Buzău). 2.Tezaurul de la Turnul Măgurele. 3.Rhytonul de argint aurit de la Poroina (jud. Mehedinți). 4.4 (patru) planșe cu bijuterii barbare, de aur. 5.Epitaf de la Mănăstirea Cozia (1396). 6.„ „ „ Dobrovăț (1506). 7.„ „ „ Slatina (1556). 8.„ „ „ Bistrița (1601). 9.„ „ „ Preda Buzescu, mare ban al Craiovei. 10. Aer din anul 1613. 11. Epitaf din anul 1683 (Șerban Vodă Cantacuzino). 12. Covor de Genua, de la M-rea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Poroina (jud. Mehedinți). 4.4 (patru) planșe cu bijuterii barbare, de aur. 5.Epitaf de la Mănăstirea Cozia (1396). 6.„ „ „ Dobrovăț (1506). 7.„ „ „ Slatina (1556). 8.„ „ „ Bistrița (1601). 9.„ „ „ Preda Buzescu, mare ban al Craiovei. 10. Aer din anul 1613. 11. Epitaf din anul 1683 (Șerban Vodă Cantacuzino). 12. Covor de Genua, de la M-rea Bistrița (1514). 13. „ „ „ M-rea Bistrița (secol al XVI-lea). 14. „ „ „ M-rea Bistrița (secol al XVI-lea). 15. Epitrafir de la M-rea Govora, epoca lui Radu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
chivot argint aurit din anul 7179. 3.Un chivot argint aurit din anul 1671, una cruce lipsește. 4.Două ripide argint aurit din anul 7197, având în total 3 cruci. 5.Două sfeșnice argint aurit din anul 1653. 6.Un epitaf cusut cu fir de argint și aur, cu portretele și numele brodate cu fir al lui Ioan Șerban Cantacuzino și al Doamnei cu 2 fii ai lor. 7.Două epitafire cusute cu fir de aur și argint de la Sf. Nicodim
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în treacăt. Din cauza vârstei, din cauza reticenței mele față de isteria comunicării globalizate? Sunt bune ele și așa pustii, numai de nu s-ar nărui... Dacă ar fi să transformi viața ta într-o poveste scurtă, cam cum ar suna aceasta? Un epitaf, așa, ca-n cimitirul din Săpânța? Mi-ar plăcea să cioplesc unul, dar numai după ce o să-mi scriu testamentul... Până atunci, le recomand pe cele de excepție din "Spoon River Anthology". Te rog să formulezi o întrebare pe care te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tare. Acesta este un muzeu în aer liber, de natură unică și de atracție turistică. Fiecare cruce din acest cimitir este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn înfățișează în mod naiv una din caracteristicile vieții celui îngropat acolo, iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee și pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuși. Tot în Săpânța am vizitat și Mănăstirea Peri. Aceasta, așezată fiind pe malul românesc al râului Tisa, în Parcul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și liber studioasă, cu lavalieră la gât. - Căci mai sunt și alte feluri de a Învăța carte, printre care cârciumile cu discuții lite rare și cafenelele cu „idei“. - Potic nelile unei generații zisă „de margine“. - Generația noastră melomană și un epitaf pe mor mântul de la Bellu. - „Cetățeni ai lumii“ la 17 ani și avan tajele nesperate ale unei formațiuni pe apucate. - Competițiile și capriciile ursitoarelor provoacă nedumeririle eroului lăsat În voia soartei. - Dar șoap tele pezevenghi din Calea Oilor, cum și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de acum treizeci de ani, dez gropată ca să-i facă loc ginerelui, Încă tânăr, al octogenarului meu profesor C. Rădulescu Motru, am nimerit Întâmplător la mormântul lui Urmuz și al familiei, cu fotografii În por țelan și cu un lung epitaf În versuri libere pe mormântul frumosului său frate mai mic, „bulibașa“, cum Îi spuneam pentru pretențiile lui de șef al boemei noastre zăpăcite de odinioară, titlu pentru care Îm prumutase toată recuzita necesară din Scșnes de la vie de bohșme a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
borurile exagerate, bărbuța oacheșă și creață sub lavaliera neagră În falduri, macferlanul negru cu pelerină bogată și o alură gravă și funebră de poște maudit. Reproduc aci, cu stilul propriu epocii și generației noastre de formație În multe privinți artificioasă, epitaful ce singur și-a elaborat frumosul nostru bulibașă, răpus la 29 de ani de o Muză lascivă cu prea exigente ispite și chemări de dragoste: Nu plângeți... Nu fiți ipocriți! Pe tine te binecuvântez și preamăresc fermecătoare zeiță cernit-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acum o jumătate de veac, căruia Îi citesc aceste amintiri, m-a dus deunăzi În cimitirul negus torimii, „Sfânta Vineri“, [la] figura 4 unde am citit, săpată pe les pedea mecenatului culturii neamului și exploatatorului pros titua telor Busuioc, următorul epitaf cu ortografie proprie: FAMILIA G.I. BUSUIOC DECEDAT 28 DECEMBRIE 1924, ÎN ETATE DE 67 ANI SE ODIHNEȘTE ACI ÎN PUMUNT NEGRU MĂ DUC CE VOI PĂȚI NU șTIU DACĂ VREȚI șTIRI VENIȚI LA MINE SĂ VI LE DAU CU SOȚIA
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]