501 matches
-
cele mai rare, ocrotite, care se găsesc în zona pădurii Bârnova sunt: Falconiformele (răpitoarele de zi), Strigiformele (răpitoarele de noapte), Passeriformele cu pițigoii (familia Paridae), muscarii (familia Muscicapidae), rândunelele (familia Hirundinidae), sfrânciocii (familia Laniidae), codobaturile (familia Motacillidae). Dintre Coraciiforme: Upupa epos (pupăza). În perioada de iarnă vin în interiorul pădurii o serie de specii din nordul Europei, precum: mătăsarii (Bombycilla garrulus), huhurezul nordic (Strix uralensis), șorecarul de iarnă (Buteo lagopus), scatii (Carduelis spinus). Conservarea ornitofaunei actuale se poate face fără eforturi mari
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
jos stâncoasele picioare. Noi suntem un popor alpestru și civilizația noastră e de brad și stejar. Ea n-a lăsat ruine de piatră și cărămidă ci numai cenușă. Sarmisegetuza legendară a ars împreună cu ultimii ei apărători în miresme de rășină. Eposul acestui popor de munte care crede în eternitatea lumii a voit să-l scrie în felurite chipuri Eminescu, tentat câteodată de ipoteza germană a vedea acolo în munți cetăți granitice, căci Decebal se întreba din Valhalla: Nu mi-i ști
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un limbaj poetic vetust și cultivă discursivitatea abstractă, nu fără punctări de tip aforistic și expresii în genere vrednice de reținut, unele memorabile. Scriind îndeosebi drame istorice sau de inspirație mitologică și biblică, dar și câteva comedii și prelucrări de epos folcloric, I. este autorul a treizeci și șapte de piese de teatru destul de firave, inegale. Chiar cele mai izbutite rezistă doar prin unele situații, prin patosul oratoric asemănător celui din Apus de soare de B. Delavrancea sau, în cazul comediilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
epopeele sale acestuia; de asemenea, scria și epigrame care îi plăceau lui Marțial. Ovidiu însă, care în alt loc îl numește sidereus 235, epitet echivalent cu sublim 236, în scrisoarea dedicată în mod expres acestuia, nu se referă nici la eposul despre expediția în Germania, nici la epigrame, ci la Teseida, epos de care se ocupa Albinovanus în 14 d.H., an în care Sulmonezul scria scrisoarea din Pont. Nici de-aici nu lipsesc versurile aluzive. După ce și-a exprimat încrederea că
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Marțial. Ovidiu însă, care în alt loc îl numește sidereus 235, epitet echivalent cu sublim 236, în scrisoarea dedicată în mod expres acestuia, nu se referă nici la eposul despre expediția în Germania, nici la epigrame, ci la Teseida, epos de care se ocupa Albinovanus în 14 d.H., an în care Sulmonezul scria scrisoarea din Pont. Nici de-aici nu lipsesc versurile aluzive. După ce și-a exprimat încrederea că Pedo, în timp ce îl elogiază în versuri pe Tezeu, îl imită în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
avea legături cu Messalla și cu Asinius Pollio (Sen., Suas., 6, 27), la a căror independență față de regimul imperial s-a făcut trimitere anterior. Cornelius Severus scrisese un Carmen regale (Ovidiu, ex Ponto, IV, XVI, 9) care era probabil un epos cu acest titlu. Quintilian (X, 1, 19) îi atribuie Bellum Siculum, iar gramaticianul Probus (GrL K, 4, 208), o Istorie romană (Res Romanae). În ciuda prolificității sale recunoscute de Ovidiu (fertile pectus habes: ex Ponto, IV, II, 11), Bardon 297 este
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ale regalității, pentru a exalta libertatea republicană și a detesta tirania. Nu putea lipsi, așadar, aluzia la situația actuală: lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Superbus, devenea chiar lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Augustus. La aceleași concluzii ne duce titlul celuilalt epos, Bellum Siculum, care se referea la înfrângerea lui Sextus Pompeius, un subiect, oricum, exploziv. Cum recunoaște și Bardon (ibid.), tema aleasă de Cornelius Severus risca să rănească susceptibilitatea lui Augustus: "nous ignorons dans quel esprit Sévérus avait abordé le récit
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poți ține mereu sceptrul cu o mână victorioasă. Și fie ca ce ți-aș mai putea ura? Roma Marțială și marele Cezar să te aprobe întotdeauna!". Se pare că aici Ovidiu îi atribuie lui Cornelius Severus însuși origini regale. Așadar, eposul său carmen regale s-ar situa pe linia tradiției autorului însuși. Și aici avem de-a face cu aceeași exaltare față de noblețea antică, cu atât mai mult cu cât originea era de-a dreptul regală. Pe Sulmonez îl mâhnește depărtarea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fapt deosebit îl surprinde pe cel care citește Fasti: acesta pare să înțeleagă intenția lui Ovidiu de a face din domus Fabia și din diferiții săi reprezentanți de-a lungul istoriei, eroul colectiv, ca să spunem așa, al unui fel de epos național, așa cum Vergiliu făcuse cu casa Iulia în a sa Eneida. Din păcate Fasti (chiar dacă e posibil să fi fost schițate în întregime) nu s-au trasmis în totalitate (numai șase din doisprezece cărți) și în plus au fost reluate
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a operei Fasti păstrează, fără îndoială, urme importante din planul inițial. În cele șase cărți care s-au păstrat, la fiecare pas apar elemente nesemnificative, în aparență, dar care sunt legate de domus Fabia și constituie leitmotivul planului original al eposului: din câte se poate deduce, acestea erau în opoziție cu "pretinsa" epopee națională romană a lui Vergiliu, dedicată casei Iulia și trebuiau să prezinte autenticele Banchete ale poporului roman, chiar dacă, cum era și firesc într-un asemenea "calendar" al poporului
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
YU Sc 1977 GRÎU DURUM - Triticum durum Desf. Grîu durum de toamnă Rodur R O 1984 Topaz R O 1976 SECARA - Secale cereale L. Gloria R O 1983 Aurie de Dankow (Dankowskie Zlote) PL A 1973 Danae DDR A 1971 Epos DDR A 1987 Janos DDR A 1987 TRITICALE - x Triticosecale Wittm T.F. 2 R O 1985 Vlădeasa R O 1986 A.D. 206 ȘU Sc 1983 ORZ - Hordeum vulgare L. convar. vulgare Orz de toamnă Miraj R O 1974 Precoce R
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153502_a_154831]
-
fanteziste, unei ... înclinații spre gratuitate și neobișnuit, unei dorințe de a ieși de sub tirania banalității, ternului și raționalului. (Negrici, "Panorama prozei medievale epice în limba română" 12) Tot de această factură sunt și textele parabiblice care completează în manieră populară eposul biblic, în special acolo unde în el se întâlnesc inadvertențe sau aluzii enigmatice greu de descifrat. Această replică la textele sfinte (reținute de mintea credinciosului drept istorie străveche) a apărut atât din nevoia de compensare în fața lucrurilor și a locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
povești din care mirabilul a fost expulzat, iar coordonata fantastică a ajuns consonantă cu creațiile și cu spiritul popular românesc. Ca și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de fabulos într-un epos eliberat de spaimă, mai aproape de umanitatea profană care își savurează cu încântare fantezia, dedublându-se (autor−lector) pentru a mima, ludic, mirarea. Până la "vesela Apocalipsă" din Țiganiada lui Ioan Budai-Deleanu drumul nu mai este atât de lung. Exorcizarea fricii de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
susținută de două argumente: unul etnografic și altul metodologic. Primul se bazează pe identificarea, În diferite culturi, a unor sisteme de clasificare asemănătoare cu cele prin care noi separăm mitul de povestirile obișnuite (după modelul distincției antice dintre mythos și epos). Al doilea pornește de la tradițiile teoriei literare, care postulează existența unor mărci referitoare la conținut și la formă, capabile să diferențieze variatele matrice (genuri) În care poate fi construit un text. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea cercetările de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oaste de războinici incapabili să i se opună: de exemplu, Cuchulainn Învinge singur Întreaga armată a reginei Medb, Heracle Își Înfrânge toți adversarii, luptători-eroi sau armate, iar Ahile Își Îngrozește dușmanii numai prin „puternicul glas de aramă”. La fel, În eposul românesc, Novac sau Gruia Înfruntă singuri, uneori cu mâinile goale, armate Întregi de turci (vezi pe larg M. Coman, 1980, pp. 147-174); b) dificultatea ieșirii din furor sacer: elanul războinic fără măsură face ca eroul să nu se poată opri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Harvard University Press, Cambridge Collet, Sergé, 1982, „La manifestation de rue comme production culturelle militante”, În Ethnologie française, nr. 2 Coman Mihai, 1980, Izvoare mitice, Cartea Românească, București Coman Mihai, 1983, Sora Soarelui, Albatros, București Coman, Mihai, 1985, Mitos și Epos, Cartea Românească, București Coman, Mihai, 1986, Mitologie populară românească I - Viețuitoarele pământului și ale apei, Minerva, București Coman, Mihai, 1988, Mitologie populară românească II - Viețuitoarele văzduhului, Minerva, București Coman, Mihai, 1992, Punctul și spirala, Eminescu, București Coman, Mihai, 1994, „La
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
revelată și retrăită prin ritualul dramatic din Soarele și Luna. Dramaturgul dezvoltă o profuziune de sensuri, topind într-o construcție demnă de un mare poet elemente și sugestii din orfism și gnoză, teologie hermetică și creștină, regăsite ca latențe în eposul popular românesc, în care i-a plăcut să caute „chipul nostalgic al Thraciei”. Într-un fel sau altul, toată eseistica lui B., subsumabilă filosofiei culturii, este polarizată de căutarea originilor, omologând în plan istoric nostalgia esențelor. „Ideea thracică”, figură matricială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
romanului hagiografic sau a celui „secret” (cele două cronici ale lui Procopiu din Cezareea); scenariul călătoriei și imaginarea schemei „aventurii personalității” sunt întrupate, în maniere specifice, în hagiografie, romanul arab, monogatari, romanul medieval al căutării Graalului, ajungându-se până la parodierea eposului cavaleresc, ca la Cervantes. Și ca romancieră, R. își asumă o miză dificilă. Timpul celor aleși (1999), varianta necenzurată a romanului Totdeauna toamna (1988), se prezintă ca un interesant potpuriu de formule romanești și ca aglomerare, uneori fastidioasă, de ițe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Z. Ornea, Viața lui C. Stere, I-II, București, 1989-1991; Florin Manolescu, Cazul Stere, LCF, 1990, 12; Mircea Iorgulescu, Stere și epoca sa, RL, 1990, 47; Lovinescu, Unde scurte, I, 74-79; Mircea Anghelescu, Contemporaneitate amânată, LCF, 1991, 24; Dumitru Micu, Epos caleidoscopic, CC, 1991, 8-9; Liviu Malița, Înfrângerea ca victorie, APF, 1991, 10-11; Negoițescu, Ist. lit., I, 209-213; Alexandru George, Cazul Stere, CNP, 1992, 6; Vasile Badiu, „Integrala” Constantin Stere, TR, 1992, 41; Mihai Cimpoi, Constantin Stere, romancierul total, CC, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
G. Coșbuc și creația populară (1970). Primele articole i-au apărut în „Revista de folclor” (1956). F., un „eminent folclorist” (cum l-a caracterizat Petru Caraman), și-a ales ca subiect al primei sale cărți cea mai importantă plăsmuire a eposului românesc tradițional: Miorița (1964). Este lucrarea care l-a consacrat și i-a adus Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Studiul introductiv, cu cele patru mari secțiuni ale sale (Introducere, Tipologie, Circulație, Geneză), este o adâncită dezbatere asupra vastei problematici a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Cântecul lui Brâncoveanu, Cântecul lui Oroveanu, Arborii îmbrățișați, reunite postum în Valori ale culturii populare românești (I-II, 1987-1988). Un compartiment însemnat al operei lui F. îl constituie studiile de folclor comparat, aplicate, în cea mai mare parte, tot la eposul tradițional versificat și cântat. Cercetătorul opinează că fragmentarismului trebuie să-i fie opus studiul monografic, apelului la traduceri să-i fie preferat recursul decis la documentele în limbile respective, examenului univoc să-i ia locul considerarea faptelor pe un câmp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
1853, și mai ales de balada Miorița, pe care poetul o publicase în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri, împreună cu alte balade, în 1852, într-o versiune stilizată, facilitând asimilarea lor cultă. Figurile eposului eroic popular sau cele ale basmului precum Făt-Frumos208 sau Ileana Cosânzeana constituie pentru L. Bachelin un punct de plecare pentru edificarea identității unei culturi naționale. "Figurile lui Făt-Frumos și Ileana au inspirat deja pictori și poeți, dar ele așteaptă încă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Noi vrem să-ți facem orice plăcere, ca să-ți uiți valea pentru vecie"234. Ca urmare a reiterării refuzului, care echivalează cu afront care reclamă pedeapsa maximă, păstorul este salvat in extremis de către gnomi, pe care Carmen Sylva îi împrumută eposului nordic al Edei, Kalevalei sau Cântecului Nibelungilor, gnomi care-l introduc într-o lume subpământeană. Aici i se înfățișează fantasmal Irina / Ileana, regele lumii subpământene revelându-i greșeala gravă de a-și fi abandonat turma și datoria de păstor care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un cromatism orientalizat al luminii din sud, cu un idilism exuberant sau spiritualizat al picturii românești decelabile la un Verona sau chiar Vermont. Temele medievale, care devin monedă curentă în pictura prerafaeliților, ca și ilustrarea unor legende sau episoade din eposul germanic, își transmit în ecou puterea de seducție. Spiridon Antonescu nu vede în vehicularea unei recuzite simboliste de inspirație böckliniană o formă de epigonism, aceasta pentru că alfabetul sensibilității simboliste, cu iconurile proprii, configurase deja un vocabular simbolist european, la îndemâna oricui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
social de mari proporții. Experiența căpătată În timpul scrierii romanului „Ion”, ia servit scriitorului În chip remarcabil și pentru romanul „Răscoala”, mai ales În privința scenelor În care este prezentă masa țăranilor, deși În cadrul unor evenimente pașnice. Vom Întâlni și aici un epos țărănesc, dar de data aceasta, arta evocării atinge nivelul superior al acestui epos. Analiza psihologică din planul individual În romanul „Ion”, Îmbracă aici o haină nouă. Prin această analiză se urmărește, nu atât individul, cât mai cu seamă contribuția lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]