1,092 matches
-
sine și sfârșește cu sine [...] / Din el nu străbate-n afară nimic; de aceea nu are chip / și nici formă. El este înlăuntrul-desăvârșit / și / deși fără margini, e profund limitat. Dar de văzut nu se vede...”. Stilul este solemn și ermetic ca în vechile cosmogonii. Stil pregătitor, inițiatic, cu propoziții oraculare din care fiecare înțelege ceea ce poate. Elegia a doua, numită și Getica, destramă, în stil aproape eseistic, această solemnitate dă o idee despre popularea universului cu zei. Zeul apare acolo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia modernistă - autoreferențială; poezia avangardistă; poezia postmodernistă construită prin intertextualitate). Asemenea metafore ermetice sunt, de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia modernistă - autoreferențială; poezia avangardistă; poezia postmodernistă construită prin intertextualitate). Asemenea metafore ermetice sunt, de pildă, cele din versurile poeziei Timbru de Ion Barbu (Dar piatran rugăciune, a humei despuiare / Și unda logodită sub cer vor spune cum?) sau din Semn 1 de Nichita Stănescu (Plutea o floare de tei / în lăuntrul unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
existențială, solitudinea, alienarea, spaima de moarte, sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei ermetice - înnoire tematică și de viziune - cultivarea unei poezii intelectualizate, cu funcție de cunoaștere, cu referințe din sfera culturii; construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial modern, pe simboluri cultural filozofice și științifice - expresivitatea limbajului poetic e generată de: lexic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
același text: laic și religios, colocvial și neologic, argotic, ironic etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor de versificație, de la prozodia clasică la versul liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul model de poeticitate bazat pe accente afective, cu versuri inegale ca măsură, fără ritm, cu rimă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
literatura europeană contemporană. Cenaclul condus de Lovinescu a fost agorá scriitorilor care năzuiau să se delimiteze de convențiile artistice tradiționale, să depășească orizontul limitativ al problematicii rurale și sentimentalismul minor. În lirică se explorează orizonturile interioare și limitele limbajului (poezia ermetică), în proză se cultivă introspecția, analiza conștientului, a subconștientului. În critica literară, se au în vedere nu analizele reci, conceptualizate, ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a lecturilor stratificate (critică impresionistă). - Reprezentanți: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Emil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin amestecul de luciditate și fantezie, de gravitate și derizoriu (care as cunde însă „râsu-plânsu“). Limbajul poetic mizează totul pe ambiguitatea ce multiplică nivelurile de semnificare, pe forțarea limitelor cuvântului, care se transformă în necuvânt, în limbaj autoreferențial, în expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică de mare libertate; registrele stilistice predilecte sunt: registrul simbolic, ludic, gnomic, colocvial, oral sau paro dicscriptural, amestecate fantezist, șocant. Tiparele de versificație de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților din secolul XX, fascinată de exercițiul depersonalizării, reactualizează lirismul obiectiv al parnasienilor, în poezia avangardistă sau în cea modernist ermetică (Ion Vinea și Ion Barbu, de exemplu), în creații neomoderniste ori postmoderniste, de la generația șai zecistă la „douămiismul poetic românesc“ (Ștefania Mincu). Lirismul narativ este asociat poeziei contemporane și are ca premisă ipostaze ale omului modern, care nu mai este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
modalități diferite de obiectivare. „În secolul nostru - afirmă unul dintre teoreticienii postmodernismului românesc, Gheorghe Crăciun - o bună parte a poeziei începe să și piardă aproape toate caracteristicile cunoscute din romantism, simbolism și modernism. Ea nu mai este magică, idealistă, cantabilă, ermetică, imperso nală, narcisistă, ci devine directă, prozaică, tranzitivă, biografică, concretă. Se deliricizează, cu alte cuvinte, și nu mai simte nevoia săși apere un spațiu propriu de existență“. 3.4.6. Specii ale genului liric Gruparea creațiilor lirice în clase specifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
publicată în revista Sburătorul (1926), integrată apoi ciclului Joc secund (1930). Modernitatea acestei creații este evidențiată de către George Călinescu, care identifică aici ermetismul autentic al liricii barbiene, adică un mod aproape matematic de „comunicare cu esențele lumii“. Ilustrând, așadar, etapa ermetică din creația lui Ion Barbu, poezia Timbru dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: izvoarele creației, raportul dintre realitate și ficțiunea artistică, criza limbajului, opțiunea pentru un nou model de poeti citate. Apelând la un discurs poetic caracterizat prin ambiguitate și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lunca, drumul), în contrast cu adâncul mărilor foșnitoare și înaltul cerului, care „se logodesc“ în poezia modernă. Interogația retorică din finalul secvenței exprimă ideea că poetica tradițională nu poate exprima toată complexitatea omului modern. Aceasta este sugerată prin enumerarea celor trei metafore ermetice/închise (piatraîn rugăciune, a humei despuiare / Și unda logo dită sub cer) care pot semnifica forța artei moderne de a surprinde și exprima tainele și limitele vieții și ale morții, ale credinței, ale cunoașterii, ale artei. Secvența a doua se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Barbu). În mod evident, rigoarea se realizează prin discursul gnomic, la persoana a IIIa (care conduce spre aparența impersonală și spre universalii), prin exprimarea concentrată a ideilor poetice. Acestea sunt esențializate într o sintaxă poetică șocantă, în simboluri și metafore ermetice menite să atingă „starea de geometrie și, deasupra ei, extaza“. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că Ion Barbu optează pentru o poezie conceptualizată, în care modernismul se manifestă dincolo de palierul formal, definind straturile de adâncime ale viziunii poetice, ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
hohotele negrilor se mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
în orice miracol înfăptuit de Petru. Opera lui Arator dovedește că scriitorul citise Poemul închinat Paștelui de Sedulius (p. ???), chiar dacă nu atinge nivelul de eleganță și de inspirație poetică al acestuia; la Arator, expresia e pompoasă și greoaie, iar discursul ermetic în mod deliberat. Fontaine crede că această prețiozitate are la bază ucenicia făcută de Arator la școala lui Ennodius și Sydonius. În orice caz, educația sa retorică foarte îngrijită se poate observa în numeroasele imitații ale poeților clasici. Arator a
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
astrologiei egiptene), centru de prim ordin religios - științific, marele preot al Soarelui avea titlul de Marele Văzător sau Marele Observator - Urman, iar ceilalți "cei ce văd". "Privirea" era sensul vulgar al cuvântului observație; figurat, însemna cercetarea zeului, iar în sens ermetic - studiul orbitei astrului. Dealtfel, în ochii inițiaților toate cuvintele aveau trei fețe: una vulgară, așa cum pare; a doua figurată, așa cum se înțelege; a treia mistică, cea pe care o simbolizează. Inițierea se făcea în temple. Cel mai de seamă îi
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
iar stilizarea viziunii nu se mai face în direcția euforiei edenice, ci în sensul infernaliilor expresioniste: „dâra asta de sânge dusă până/ la maximum va răci, fericiților, nisipul să/ îl puteți traversa, feriți, cu/ parfumurile voastre de mosc în bășici/ ermetice,/ închise în vase, fluviu/ urmărit de o fiară: în frunte, eu/ șiroind, purtând hainele/ luate de pe cadavre, ale celor de dinaintea/ mea, chircit, cu brizbrizuri// în direcția ochilor: mereu/ un fetus, de om îngâmfat,/ buzat,/ în recipient plin de gelatină: ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Stâlpeni, Pitești, București. Opere: După melci (1921); Joc secund (1930). I. Barbu era exaltat, frondeur, exploziv, vizual, retoric. UNIVERSUL POETIC Tudor Vianu a împărțit opera lui I. Barbu în trei etape: a. "parnasiană"; b. "baladescă" și de pitoresc oriental; c. "ermetică". În poeziile din prima etapă se întâlnesc nostalgii celeste (Lava), amintirea vitalismului orgiastic (Panteism), limbaj meditativ, melancolie, purificare prin contemplare, reculegere în fața rotației vieții și a morții (Marile Eleusinii), în care sunt relevate misterele existenței: "Nocturne bolți vor ninge, din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul de a zâmbi al cuiva care proiectează farsa tragică. Cea de-a treia etapă cuprinde poezia ermetică: metafora joc secund sugerează un univers din al doilea plan, cristalizare a realității prime în "oglinzile spiritului" (Din ceas, dedus... ); tentă programatică, jocul e o convenție care urmărește apropierea de forme pure; jocul are o anume gravitate, lumea tangibilă transgresează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
relevată prin stilizarea unor motive folclorice (După melci); 8. Erosul universal din perspectiva incompatibilității dintre regnuri (Riga Crypto și lapona Enigel); ființa "umbrei păduratice" s-a îndrăgostit de solara Enigel. Nebunia regelui Crypto se sublimează prin focul iubirii. În forme ermetice, această sublimare a erosului revine în "Ritmuri pentru nunțile necesare", unde spiritul se eliberează prin iubire și în Uvedenrode, în care fiorul erotic mistuie carnea moluștelor "suprasexuale", "supramuzicale", pure, abstracte, "moduri de ode", "ceruri eșarfă"; 9. Asocierea între fragilitatea organizării
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dintre poezie și geometrie: "Ca în geometrie înțeleg prin poezie o anumită simbolistică pentru reprezentarea formelor posibile de existență, întrucît există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos, unde se întâlnește cu poezia". Având un limbaj criptic, încifrat, "ermetic" (accesul se face prin revelație și inițiere, amintind de zeul grec Hermes), poezia Din ceas, dedus... exprimă concepția poetului despre lume și viață, în sensul că arta ca și lumea este o cópie a ideilor. Tema poeziei exprimă ideea lumii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Rebreanu, H.P. Bengescu, Camil Petrescu, Gib Mihăescu, Ionel Teodoreanu, teoreticienii modernismului (E. Lovinescu), poeții și prozatorii Tudor Arghezi, Adrian Maniu, G. Topârceanu, Otilia Cazimir. Urmează intimiștii (Bucuța, Perpessicius), tradiționaliștii (Pillat, Fundoianu, Voronca), ortodoxiștii (Crainic, Voiculescu, Blaga), avangarda cu dadaiștii, suprarealiștii, ermeticii (Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale). În ultimele capitole se referă la diferite orientări din epocă, între care, critica lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu; proza memorialistică și documentară, noul roman citadin, literatura feminină, poezia profesiunilor, eseniniștii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cenaclul a ființat între 1919 și 1947, iar revista între 1919 și 1922, apoi între 1926 și 1927). În lirică, preferințele celor de la Sburătorul se orientau spre explorarea orizonturilor interioare, spre poezia de notație ori de atmosferă sau spre cea ermetică. Cuvântul devine autoreflexiv. Prozatorii erau interesați de introspecție, psihologii mai complicate, analiza conștientului și a subconștientului, aventura devenirii lăuntrice. E. Lovinescu a extins teoria imitației la nivelul unui popor, pe care îl consideră un "organism" similar individului. Este de acord
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pentru adâncirea acestor relații, ceea ce se făcea prin vizite în familie, mese, sărbători, diverse alte evenimente. Intimitatea vieții de familie la iranieni era aproape sacră. Casele, nu numai ale persoanelor înstărite, dar și ale celor cu condiții materiale medii erau "ermetice". Curțile locuințelor bogate sau modeste erau mai mult interioare, adică aveau construcții pe 3 sau 4 laturi, cu garduri foarte înalte și etanșe. Vizitele se derulau de obicei într-o singură încăpere mobilată mai bogat sau mai simplu, însă sobru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ediția Dan Botta, Scrieri (IV, 1968) este cuprinsă și o scurtă (și neterminată) monografie dedicată de S. poetului și eseistului. Se trasează un portret spiritual al omului și sunt denunțate etichetele comode puse de critică, arătându-se că Dan Botta, „ermeticul” „poet al morții”, este un descoperitor de arhetipuri și esențe, cu o dezinvoltură provenită din detașarea de posesiune și din stil. Botta este astfel înscris în tradiția literaturii române, văzută de poet ca purtând vocația pentru clasicism, căruia S. îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
hohot, pădure despletită” - poate face la fel de bine elogiul alexandrinului („versul alexandrin e versul / Suind ca o monedă În salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul liber” ori „versurile invizibile, versurile destinse” și chiar versul ermetic, „pe care cetitorul nu-l Înțelege”, dar care nu cuprinde mai puțin din grandoarea sau mizeria ființei: „versul ca un cerșetor, ca un rege”. Ceea ce contează este, iarăși și iarăși, tensiunea existențială, totala deschidere spre univers: „Nu mi-e străină
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]