48,369 matches
-
metru și ritm, compromite total poezia, fiindcă n-are nici o noimă semantică. Ce e aici? Un calc după francezul désenchanter, adică desîncânte, cuvânt care redă sens poeziei și repune versul în drepturile-i prozodice. Ca fapt divers..., am descoperit această eroare de transcriere singur, ca să aflu, într-o discuție particulară cu Șerban Foarță, că și el a observat-o (înaintea mea), ba mai mult că a scris chiar un eseu pe această temă de care la vremea aceea nu știam. L-
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
la școală că se face, iar cei curioși pot să constate acest lucru la p. 66. Cum credeți că procedează dl M.C.? O corectează și d-sa, fără să indice sursa (măcar pe Foarță), cum de altfel face cu toate erorile semnalate de mine mai sus și cu multe, multe altele pe care n-am nici o poftă să le mai convoc aici. Sigur, dl Coloșenco poate afirma cu seninătate că le-a descoperit singur, dar atunci îl rog să mă considere
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
mai adaptat. Acesti oameni folosesc și fapte bune, (și parcă am auzit glasul acestui zis Mitică, mieros, relatând fapte de mare măreție și generozitate). Fac fapte bune, nu pentru că au suflet bun și inima caldă, ci pentru a duce în eroare semenii, să poată trage foloase, adeseori ca să elimine un adversar, dar capabil chiar să-l ucidă dacă nu s-ar teme de consecințe. Ei folosesc binele dintr-un instinct obscur de manipulare și de reechilibrare a răului. Subconștientul le spune
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
de lumină izvorâtă din En sof, prin triada celorlalte nouă raze, dincolo de metafora gândului, dincolo de cerul cuvântului, dincolo de punțile literelor, dincolo de orice măsură a omului, în adânc, tot mai adânc, departe, tot mai departe, treci de vămile atâtor lumi, cu erorile, slăbiciunile, durerile și primejdiile lor, treci prin fiecare cer izvorât unul dintr-altul, treci de vârtejul norilor în spirala creației, înaintezi prin visul din vis din focul nepieritor al adevărului, în adânc, tot mai adânc, departe, tot mai departe, dincolo de
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
magistrat și... deci... doamna Mona Muscă... Auleo! Oare, ce-am vrut să spun, dragilor? - Îți spun eu mintenaș, îl repede nevastă-sa: habar n-ai ce vorbești, domnule! Dacă bei până... Mai bine taci, că uite: a început emisiunea "Noaptea erorilor" pe Antena 1 și nu se înțelege... Evident, începe cearta și nici noi nu înțelegem nimic. Nici din această nouă emisiune... Poate mai târziu, după ce vom desluși ce-a vrut să spună reportera TVR1 la Jurnalul serii din data de
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
acceptat nazismul și, spre sfârșit, elogia stalinismul, Jarry și Artaud au murit nebuni, Poe era alcoolic și a sfârșit într-un șanț. Geniul este, prin definiție, bolnav de ceva și a-i judeca opera în raport cu boala lui este, desigur, o eroare". (pp. 432-433) Actuala ediție a jurnalului parizian a lui Eugen Simion are cu 200 de pagini mai mult decât cea din 1986. La cele 650 de pagini ale volumului mi-a fost imposibil să verific în ce măsură în noua ediție autorul
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
limbă, cele mai fericite mostre de stil. Textele abundă în formule clișeizate și acronime, conțin o terminologie de specialitate adesea obscură, au o sintaxă greoaie, cu acumulări nominale. În unele cazuri, e vorba chiar de abateri de la normele curente, de erori perpetuate cu ajutorul formularelor. În instrucțiuni, dispoziții, cereri, declarații etc. se constituie lanțuri lungi de genitive și construcții gerunziale, în timp ce listele și tabelele preferă juxtapunerea de substantive și adjective în forma de nominativ, fără indicarea relațiilor: "denumire entitate nonprofit", "repartizare fonduri
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
acele fragmente având pe retină imaginea unor contribuții ale lui Radu Cosașu din anii '50, care nu făceau cu totul implauzibilă paternitatea unui astfel de articol. Să sperăm că și d-na Orlea va găsi prilejul de a-și recunoaște eroarea. Sau să aducă argumentele incontestabile că n-a făcut afirmații fără acoperire.
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
o semnătură originala În arta secolului douăzeci. Tragediile antice și dramele teatrale din ziua de azi incită oamenii să plângă, să-și descarce preaplinul emoțiilor. Femeile se videază ușor, Își dau frâu liber sentimentelor, În timp ce bărbații se rețin. O mare EROARE de educație! Când, În preistorie, bărbații trebuiau să Înfrunte animalele la vânătoare sau, mai târziu, dușmanii În războaie aveau nevoie, În mod justificat, de un nivel ridicat de agresivitate. Sunt anumite fenomene fiziologice care fac ca emoțiile neeliminate prin plâns
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
emoțiile neeliminate prin plâns să mențină În bărbat un nivel ridicat de agresivitate. Până și În ziua de azi, când condițiile sociale s-au schimbat, băieții sunt Împiedicați să plângă. “Ești bărbat, n-ai voie să plângi!” „E rușine!” Mare eroare . Presiunea emoțională crește În băiat, În adolescent și În bărbat și dacă nu este canalizată corespunzător spre SPORT și activități educaționale și profesionale care să convină băiatului devenit adult, repercursiunile pot fi grave. O agresivitate refulată poate devia un adolescent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
depindea modul în care tot ei puteau lămuri problema trinității divine și a naturii duale a lui Iisus Hristos. Iar dacă în materie de distincții conceptuale, greșeala, omenească fiind, era îngăduită, în schimb în tărîmul dogmelor privitoare la ființa divină erorile puteau fi mortale: căci nu mai era vorba de o scăpare logică, ci de un sacrilegiu. Greșind soluția, îl pîngăreai pe Dumnezeu și păcătuiai fără putință de răscumpărare. În felul acesta, nu mai erai doar un inabil gînditor logic, deveneai
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
al propriei activități". Așa dar, "simțul critic e actul creator eșuat". Răsfoind zecile de cronici publicate de Călinescu, ne dăm seama că aprecierile criticului sînt, între limitele fatale ale oricăre critici de întîmpinare, cît se poate de juste. Procentul de eroare demn de luat în seamă nu e mai mare decît la Pompiliu Constantinescu, unanim considerat drept cel mai obiectiv cronicar literar din anii ^20-^30 ai secolului. Iată, spre ilustrare, chiar cronicile consacrate de Călinescu volumelor tipărite de colegul său
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
în epocă și mai ales în posteritate. Chiar juste, remarcile par astăzi meschine, cînd Lovinescu a devenit, prin răspîndirea ideilor lui, cel mai important sociolog al culturii noastre din secolul XX. în cazul lui N. Iorga, Călinescu n-a repetat eroarea: combătîndu-l în detalii, l-a așezat în totul pe soclul cuvenit. Spre respectarea nuanțelor se cuvine precizat că există, cînd e vorba de un mare critic, la Călinescu, o sumă de precauții, ca și cum ar vrea să nu se facă rău
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
asemenea procurori și judecători imparțiali, de ce să ne mai mirăm că justiția arată cum arată, indiferent de ce instituție vorbim? Ar trebui citit și interviul acordat de Marius Oprea în EVENIMENTULUI ZILEI și reluat în 22 pentru claritatea cu care explică erorile, uneori fatale, ale acestor justițiari care nu au cunoscut sistemul sau se fac a-l fi uitat. Filiera franceză Sub acest titlu, poetul Adrian Popescu semnalează în STEAUA clujeană nr. 7-8 din 2006 apariția la Paris în Le Journal des
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
aici o gelozie conținută. înțelegem "amărăciunea" poetei în fața valului de antisemitism, pornit chiar din sînul concepției internaționaliste ce părea inebranlabilă. Aici e într-adevăr o "trădare". Totuși de ce afirmația peremptorie, neînsoțită de argumente: "A echivala Holocaustul cu Gulagul e o eroare". Am mai spus-o și alte ori: acest izolaționism al Holocaustului, negreșit o crimă odioasă, nu e oare contraproductiv? Nu cumva e în măsură a atrage antipatia celor ce resimt genocidul roșu ca o fărădelege la fel de monstruoasă pe scara istoriei
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
opere nonficționale" (p. 175), "junele student (...) are curiozitatea specifică etății crude" (p. 190), "orizontul de așteptare trăda o sete atât de aridă" (p. 205). Aspectele acestea sunt însă ușor de revizuit, cu condiția ca autorul să le sesizeze marja de eroare stilistică și gramaticală. Bogdan Crețu convinge, încă de la debutul editorial, prin bună intuiție, finețe analitică și exactitate în diagnostic. Depinde numai de el să facă o frumoasă carieră de critic literar, academic și/ sau foiletonist. Are toate datele să reușească
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
mințit cu ne-bună-credință, cu alte cuvinte că a voit să introducă o informație falsă în istoria literaturii române și în biografiile "condamnaților", în primul rând ale lui Tudor Arghezi și N. D. Cocea, nu rămâne plauzibilă decât o singură cauză: eroarea. Desigur, errare humanum est, dar sînt greșeli ce nu pot fi trecute cu vederea. A nu le da în vileag ar însemna să acceptăm și nu numai, ci să și promovăm, din îngăduință "umană", drept adevăruri neadevărurile cunoscute și să
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
profesie inexistentă și dintr-o traumă din copilărie. Arareori am avut sentimentul că actorul și rolul merg paralel, și Tautou, și Hanks părînd tot timpul filmului absenți și neatinși de (teoretic) marea miză în urmărirea căreia se află. O altă eroare a regizorului - concentrîndu-se asupra tramei detectivistice și a informațiilor care o alimentează, a pierdut din vedere individualizarea personajelor, extrem de schematică. De unde rezultă că finalul, cu marea revelație a lui Langdon, te lasă rece. R
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
că nu sămănătorismul, nu proza lui Mihail Sadoveanu, oricât de apropiată afectiv, nu acestea trebuie să dea sensul de dezvoltare și de emancipare a literaturii române. De aceea a dezlănțuit polemica împotriva direcției sămănătoriste a lui Nicolae Iorga, arătându-i eroarea, retardarea, persistența într-un țărănism patetic, liric, naturist - cel mai adesea fals și fără orizont. În 1905-1906 nu-i contrapunea ceva explicit lui Nicolae Iorga, pentru că E. Lovinescu era de părere atunci că un critic nu trebuie să inventeze curente
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
să se priimească ca Ministerul Instrucțiunei publice să se reprezinte. Nu voiesc nici o delegațiune oficială, nici delegațiuni de studenți". Cum ne-am putea reprima gîndul unui paralelism cu soarta unui Paul Goma, bruftuit peste ordinar, negat cu obstinație pentru cîteva erori colaterale și inflamări pamfletare? Cum am putea să nu ne amintim marginalizarea altor confrați care au... fluierat în biserică? Nu cumva... nu cumva există în literele noastre destine cu repetiție? Iar dacă tot veni vorba de raportul scriitor-patrie, să-l
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
prin care Adam încearcă să se îndumnezeiască este fără Dumnezeu și împotriva Lui. Sfântul Maxim afirmă că greșeala pe care o face omul în Eden, nu este aceea că dorește să devină Dumnezeu, pentru că în realitate aceasta era destinația lui. Eroarea o reprezintă faptul că dorește să ajungă ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul fără Dumnezeu și în afara Lui<footnote Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit, studiu introductiv și traducere Diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 87. footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
știut să aplece urechea. I-aș mai reproșa ceva Sofiei Coppola (regizoare, scenaristă și producătoare a peliculei). Hibridizarea - mai exact încrucișarea dintre un studiu de personaj (principalul) și o biografie partizană, observați celebra replică despre cozonac, și doritoare să îndrepte erorile percepției de pînă acum - are mereu riscurile ei, iar în cazul acestui film ele își ițesc capetele peste tot. Regret să spun dar, dacă e să iei la puricat structura, Propunerea australiană (aduce a western, dar e o etichetă prea
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
alege doar noapte/ cu chipuri de lei sîngeroși" (înfrîngere), de la prăbușirea în "gropile anonime": "Sînt mai aproape de veghe/ decît de somn/ o neliniște albastră/ se lasă pe lucruri// altcineva întoarce marginea/ paginii/ la lumina unui friguros felinar// simțuri apun în eroare/ sărind peste ore// se va face mîine/ și în zarea tuturor faptelor/ voi rupe fîșii de cerneală/ uscată" (Mîine). Teama "că nimic/ nu se întoarce/ nimic nu răzbește/ în palida literă" (Trecere) e contracarată de însăși prezența "literei" poetice în
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
Patrium Carmen ...., p. 193 footnote> . „La acest fond, la aceste elemente, autentice și deosebitoare, ale firii muzicale a copilului român, trebuie să ne întoarcem privirea și de aici trebuie să pornim opera de educație muzicală; să destupăm izvoarele înfundate de erorile trecutului, să legăm firul rupt al tradiției de viață muzicală românească și să redăm copilului înviorarea sufletească specifică, pe care o dovedește în trăirea muzicii lui și a neamului din care se trage”<footnote Idem, p. 618; footnote> . Profesorul Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1955 și 1965). Într-un fel, această carte este o replică românească la faimosul op al lui François Furet, Sfârșitul unei iluzii. O analiză rece a unui om care a văzut degradarea până la crimă a idealurilor tinereții sale. El contabilizează erorile făcute de Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, compară tipurile de dictaturi pe care le-au instaurat, îi psihanalizează pe cei doi dictatori comuniști și nu ezită, atunci când este cazul, să se avânte chiar pe teritoriul fascinant al istoriei contrafactuale. Analizată
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]