1,916 matches
-
dossiers, notes et matériaux amassés de trčs longue date. Mais comme je me sens "frustré" chaque fois que j'aborde ce problčme fascinant".3) Frustrat sau nu, profesorul și-a revăzut toate materialele asupra temei, exhaustiv studiată, cu o impresionantă erudiție, ca să explice un fenomen religios care l-a fascinat și continuă să-l fascineze prin bogăția de virtualități cu care iranismul mistic a fecundat, spune d-sa, atît iudaismul, cît și creștinismul "et, en général, la civilisation occidentale". Fascinația e
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
numai că liricul n-ar apetențe pragmatice, iar al doilea plan ar cere conceptul, atîta doar că liricul fuge de formula inertă a jargonului abstract. Cultul prometeic al faptei i se pare o bazaconie, iar mania înlănțuirilor silogistice, paradă de erudiție. În ambele situații, Dan Iacob e izbit de carența afectivă ce macină în subsidiar cele două atitudini. Morala e cazuistică fără suflet, căci fapta te înstrăinează alterîndu-ți sinele, pe cînd litera conceptului ucide spiritul, orice șir de abstracțiuni fiind un
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
din urmă purtând o piele de lup: „...iar pe fiul său Macedon, Osiris l-a făcut rege al țării care de atunci i se spune Macedonia”. Evhemer de Messina, discipol al școlii filozofice din Cirenaica, un bărbat de o vastă erudiție, care a trăit pe la anul 316 Î.H, ne spune În istoria sa sacră Hera anagrafi despre „Arabia de la Oceanos”, numită și „Arabia Felix” și locuită de doi (daci), scyți, ocheaniți și panchei (peucini), care au ridicat o coloană de
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
așteaptă în manuscris tiparul. Eu vă doresc cu tot sufletul și cu toate gândurile de bine să vedeți tipărit și ultimul volum ca să aveți bucuria deplină a muncii d[umneavoa]stră, bucuria operei realizate, căreia i-ați dăruit cu abnegație erudiția și munca atâtor ani, învingând greutăți inestimabile. V-am considerat întotdeauna cel mai cald și mai sincer dăruit prieten al scriitorilor și sunt fericit că mă bucur și eu de prietenia d[umneavoa]stră, pe care mi-ați arătat-o
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
anvergură intelectuală comună celor doi. Dar a intervenit problema opțiunii. Cu alte cuvinte, ce alegi? Verticala sau orizontala? Marele savant, cu care ne mândrim, după ce s-a întors din India, a ales orizontala. Aceasta și explică volumul enorm de muncă, erudiția acumulată, felul în care a reușit să sintetizeze un material copleșitor. Mircea Eliade nu era menit unui ashram sau rugăciunii neîntrerupte a inimii. Avea nevoie de o desfășurare care să înghită meridianele lumii. Nu putea să studieze și să scrie
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
mai înțelegeau, poezia nouă îndeosebi), ci corespondență sau documente. Între critica nonlingvistică de inspirație franceză sau croceană a lui Lovinescu sau, respectiv, a lui Călinescu și aceea stilistică a lui Vianu, Cioculescu ocupă un loc mijlociu, continuând spiritul filologiei și erudiției clasice. (Din Istoria critică a literaturii române, pp.818-819)
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
adusă laturii artistice a medicinii. În ochii profesorului, nu poți fi medic de boli interne dacă te mărginești la a fi savant, fără a avea nimic din înzestrarea unui artist. Căci artist e medicul cu fler care simte boala în pofida erudiției, neșovăind să pună intuitiv un diagnostic acolo unde rațiunea înclină să pună altul. Concluzie? Medicina nu e știință pură, ci întîlnire nemijlocită cu pacientul, adică relație între două suflete, de aceea vindecarea bolii nu se poate reduce la un șir
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
cu respect, ca altă dată P. S. Ploscaru, că „ar fi bine ca scrisorile, studiile și articolele trimise să fie dactilografiate, ca să poată fi citite în întregime”. Scrisorile lui Al. Todea sunt scrisori de solicitare, de mulțumire și de felicitare. Cunoscând erudiția în varii domenii ale culturii, memoria excepțională a profesorului, Al. Todea care, în acea perioadă redacta argumentate memorii, ca altă dată Inochentie Micu Klein ( bine îl numește un scriitor al Blajului - „Reîntemeietorul”!), îi solicita date și informații despre istoria Transilvaniei
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
siluete în așteptarea unei developări integrale. Eseistica steinhardtiană, dincolo de aura evreului convertit la creștinismul ortodox, a mondenului ironic, călugărit după patru ani de detenție comunistă, a liberal-conservatorului împăcat la bătrânețe cu relativismele avangardiste și postmoderne, a avocatului devorat de patima erudiției și a predicii de amvon, merită o discuție și o analiză aparte, cu alte cuvinte, o sistematizare. Așa cum s-a mai scris, dificultățile de plasare a operei steinhardtiene într-un context „generaționist” sau într-o familie spirituală, dincolo de asociațiile gratuite
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
răsfrânt și asupra lui Gaudi, a lui Hundertwasser. Ce va fi de aici înainte, cum va fi privit în continuare? Mi-ar plăcea să zic că vom trăi și vom vedea. Borges este, de fapt, un alexandrin, de unde și farmecul erudiției lui fără rost, din care scoate mari efecte, ca și din speculațiile fără obiect. A beneficiat și el, ca Nabokov mai târziu, de recunoștința cititorilor - excedați de modernism - că se putea citi. A-l prefera lui Joyce, să zicem, ar
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
Numărul îngerilor care încap în vîrful unui ac inspiră o dispută seculară și o prepoziție pusă anapoda naște o schismă. În felul acesta un copleșitor aparat teoretic e pus în slujba unei infime controverse, însemnătatea temei fiind invers proporțională cu erudiția care se învîrte în jurul ei. Urmarea e ivirea unui dezechilibru în cursul căruia noțiunea nu doar că înăbușă sentimentul, dar pe deasupra exclude actul la care îndeamnă sentimentul. E ca și cum unitățile docte de intelect ating un asemenea rafinament încît nu mai
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
lui Avraam, cea care va fi îngropată în pământul făgăduinței. În centrul lumii vechi, acolo unde duc toate drumurile, profesoara ieșită dintr-un timp paralel îi reproșează tălmaciului-povestitor că încurcă toate lucrurile. Așa pare, într-un roman care crește din erudiție nu mai puțin decât din substanță vitală, din experiențe, unele, înspăimântător de concrete, din amintiri și crochiuri. Însă încurcătura este a vieții înseși, care crește și descrește, părând că urmează un model, că lucrează cu vase comunicante în care fericirea
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
trad. din franceză de Alexandra Beldescu, Edit. Humanitas, 2013, 212 pag. La Eliade viciul cantității își găsește remediul în limpezimea distincț iilor, predilecția pentru detalii savante fiind îmblînzită de o viziune clară. De aceea, pe cît de monstruos e în erudiție, pe atît de atent e să nu se lase înghițit de ea. La mijloc e un imbold de a compensa luxurianța unor detalii de un exotism cras cu o dorință de acuratețe ce-l împinge spre ordonarea luxurianței după criterii
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
opus misticului decît teologul studios care face discriminări în marginea unor controverse de jargon. Un mistic doct e un oximoron. Idealul misticului e să uite de jargon, să-și curețe spiritul de orice idee, pentru ca în curățenia minții despuiate de erudiție să facă să apară ființa lui Hristos. Misticul e un îngrețoșat de lume, sătul de scîrnăvia trupului și scîrbit de subtilitățile semenilor, și de aceea nu argumentele îl preocupă, ci trăirea în comuniune a elementului transcendent. Deviza lui nu e
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
originar din România și Thea Dorn, mai tînăra, bătăioasa, fermecă- toarea filozoafă „autohtonă”, în pofida unor experiențe de viață foarte diferite, văd lumea cu „aceleași dioptrii”. Dar cum altfel ar fi putut ei străbate de la A la Z cu iscusință, suveranitate, erudiție și umor labirintul a ceea ce tot ei au convenit să numească „sufletul german”, izbutind să nu cadă prizonieri unor tabuuri și clișee? Temerara expediție începe cu „Abendbrot” , modesta și cucernica „cină cea de toate zilele” prin care credincioșii luterani desfid
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
schimbările dese de plan țin atenția mereu trează și stimulează interesul, iar evadările în vis nu sînt imposibile. Tot ce are legătură cu viața Ecaterinei se reține repede pentru că aproape tot este de domeniul senzaționalului, sau este contextualizat surprinzător, iar erudiția nu e copleșitoare pentru că nu e livrată într-un discurs compact, ci mărunțită în schimburi de puncte de vedere și adaptată măsurii personajelor care o vehiculează și orizontului de așteptare al publicului vizat. În schimb, pentru conturarea trecutului comunist și
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
care ne atrage atenția că despre Faulkner este vorba. Și, așa cum știm cu toții, opera lui Faulkner rămâne. Ar trebui să mai scriem că Mircea Mihăieș lucrează la cartea despre Faulkner încă din anii în care se entuziasma, cu talent, cu erudiție, de cărțile cu care generația optzeci intra, triumfală, în arenă. Una dintre cărțile intermediare, cea despre tânărul Faulkner, a apărut aproape simultan cu cea consacrată jurnalelor. Poate ar mai fi trebuit să apară și alte cărți „intermediare” ca să înțelegem că
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
șansa să devină corector la „Gazeta literară“, grație lui Paul Georgescu. Acum încep propriuzis istoriile. Vom citi despre un Arghezi pentru care tânărul critic escaladează balustrade și aproape leșină de emoție când îl vizitează, un Vianu căruia autoironia îi umaniza erudiția, un Zaharia Stancu pe care tinerii redactori muștruluiți îl ascultă „fascinați, vrăjiți, cum își dezvoltă discursul incriminator, făcândune praf și pulbere, cu acele alternări de propoziții scurte și lungi, cu acele caracteristice repetări ritmate ale anumitor cuvinte, de indiscutabil efect
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
el, criticul, față în față cu un însingurat. Unul luminos, netulburat. Amintiri și portrete literare prezintă ceea ce s-ar numi competența etică a intelectualului. Riguros, fără a avea vocația puterii, el scrie așa cum simte la modul ideal. Fără parade de erudiție, lipsit de vanități, depășind precauția vinovată, Gabriel Dimisianu este o instituție a bunuluisimț, de care ar trebui să profităm din plin.
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
are altul", a mărturisit istoricul. Cât despre modelul său de bună-cuviință, Neagu Djuvara a exprimat, concis, ca de obicei, cât de important este să deții calitatea de a interpreta toate informațiile înmagazinate. „Eu consider că scriind istorie, nu partea de erudiție contează, adică ai înmagazinat, ai adunat cât mai multe cunoștinte, nu. Cum interpretezi, asta este important. E o problemă de inteligență, dar inteligență, nu în sensul de deștept, inteligență, comprehensiune, trebuie să ai calitatea de a pricepe toate informațiile. Deci
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
contează, adică ai înmagazinat, ai adunat cât mai multe cunoștinte, nu. Cum interpretezi, asta este important. E o problemă de inteligență, dar inteligență, nu în sensul de deștept, inteligență, comprehensiune, trebuie să ai calitatea de a pricepe toate informațiile. Deci erudiția e un bagaj, dar dacă nu știi să le interpretezi, să le pui împreună, să faci din ele o piramidă, degeaba ai această erudiție, ești un bou. Ești un bou foarte învățat", a punctat excepțional istoricul.
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
în sensul de deștept, inteligență, comprehensiune, trebuie să ai calitatea de a pricepe toate informațiile. Deci erudiția e un bagaj, dar dacă nu știi să le interpretezi, să le pui împreună, să faci din ele o piramidă, degeaba ai această erudiție, ești un bou. Ești un bou foarte învățat", a punctat excepțional istoricul.
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
Testamentele lui Villon. Iar acest noian de varii cunoștințe s-a revărsat generos în aparatul critic al ediției Opera omnia, la a cărui întregire a contribuit cu devotament și Ileana Vulpescu. S-a vorbit cîndva, poate cu îndreptățire, despre tristețea erudiției. În traducerile lui Vulpescu ne învăluie constant o euforie a erudiției, care înaripează orice vers și țîșnește din orice comentariu. Este bucuria de a afla, de a ști și de a transmite. Bucuria de a face totul în perfectă cunoștință
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
revărsat generos în aparatul critic al ediției Opera omnia, la a cărui întregire a contribuit cu devotament și Ileana Vulpescu. S-a vorbit cîndva, poate cu îndreptățire, despre tristețea erudiției. În traducerile lui Vulpescu ne învăluie constant o euforie a erudiției, care înaripează orice vers și țîșnește din orice comentariu. Este bucuria de a afla, de a ști și de a transmite. Bucuria de a face totul în perfectă cunoștință de cauză, fără a ceda niciun milimetru aproximației sau obscurității. Și
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
semantice. Ar mai fi de observat efectul controlat al structurii grafice: ține în zăbala competența lingvistică pentru a da, drept recompensă, frîu nelimitat celei literare. În context, chiar o poezie intitulată Despre nimic spune multe...9 Un fin reglaj de erudiție se face și prin lungul șir de Note și trimiteri, astfel încît cititorul (a)vizat să fie definitiv cucerit, ca la M. Papahagi, de un subtil ne-sațiu de stranii nexuri, filologicale. De la (aproape) necunoscutele Texte pentru Phoenix de debut
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]