2,823 matches
-
un strop de seninătate căutat - și găsit - în literatură și în viață. În ce mă privește, l-am prins pe Al. Paleologu într-o fază nu prea bună, de crepuscul biologic exploatat fără jenă de diferiți gazetari, care îi cereau eseistului opinii pe toate temele posibile; și acesta le și oferea cu larghețe, pe un ton mult mai rezolut decât aici și cu două-trei calificative ("imbecil", "idioțenie") bune în orice împrejurare. Altfel spus, Paleologu devenise în ultimii ani un fel de
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
nu i se potrivea câtuși de puțin. Și aceasta fiindcă sub aparența de relaxare a intervențiilor și "încercărilor" sale scripturale există aproape întotdeauna o meditație concentrată, stăruitoare, orientată deopotrivă spre esența și particularitățile formale ale fenomenelor culturale. Ușurința cu care eseistul trece dintr-un plan în altul și facilitatea formulării se păstrează de la prima la ultima lui carte, însă ele nu reprezintă valori de compensație ori substituție: o cursivitate care să suplinească diluarea conținuturilor. Lejeritatea nu înseamnă, la el, neseriozitate. De
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
la el, neseriozitate. De fapt, autorul scrie într-o manieră mai liberă despre lucruri realmente importante, punându-și o mască a relaxării pentru a nu părea grav și antipatic. În Spiritul și litera, nu vom găsi nici un fragmențel în care eseistul să se ocupe de fleacuri. Până și "suvenirele" bucureștene de secol 19, cronicile lui Frédéric Damé, vodevilul și melodrama sunt luate în seamă, privite cu atenție, considerate cu seriozitate. "Să nu denigrăm melodrama", scrie, de pildă, neted Al. Paleologu, văzând
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
de experiment, de experiențe și de contestații regeneratoare, de violențe avangardiste capabile să scuture clișeele gustului, deconcertând o receptivitate "sclerozată de stereotipii". Prin ele, cultura se revoltă periodic contra culturalului cu care ajunge să fie echivalată. Pe de altă parte, eseistul nu creditează oricând și oricât noutatea, nu o consideră o valoare în sine. Noul Roman nu-i spune nimic. Ba îi spune totuși ceva: "e antipatic, în accepția etimologică a cuvântului, și îmi pare cumplit de neinteresant". Literatura (ca și
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
are mai degrabă preferințe decât idiosincrazii, terenul pe care se mișcă, al eseului, favorizând expunerea și marcarea celor dintâi. Dacă un cronicar are a se confrunta și cu rebuturi textuale ce se cer spulberate, cu produse toxice în câmpul literar, eseistul beneficiază de o totală libertate a opțiunilor artistice, de o detentă mult mai largă și un spațiu de manevră, virtual, nelimitat. Lecturile, audițiile, variatele experiențe culturale pot fi mai bine puse în valoare. Astfel că, de la cronica pitorească a Bucureștiului
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
teme interzise în obsedantul deceniu. Eseistica de maturitate a lui Alexandru Paleologu se înscrie, nolens-volens, în orizontul strâmt de așteptare oficială de la finele epocii dejiste. Concesiile făcute, formale, fiind minate de spiritul deodată prea serios, suspect de serios, al sclipitorului eseist.
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
în comunitățile din Ardeal, el s-a bucurat de un mare respect. Chiar și la începutul veacului trecut, pentru Octavian Goga, Ťomul de omenieť constituia supremul titlu pe care îl putea obține cineva". Dacă opera e homocentrică, e normal ca eseistul să se recomande el însuși ca o figură umană cu profil distinct, nu altfel decît, odinioară, Ibrăileanu, a cărui nostalgie o poartă: "nu mai întîlnești în critica actuală accente grave, similare cu cele din critica unui Ibrăileanu". Care sunt, așadar
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
sunt ale acestuia, fără a simți citatul din Apostolul Pavel (I Corintieni 13,2)". În realitate, acel "mîine" a și sosit, deoarece am înregistrat de multe ori jenanta împroprietărire a lui M. Preda cu vorbele apostolice... Înălțîndu-și ochii spre cer, eseistul nostru semnalează o extravaganță simbolică a timpului actual, extravagant, în atîtea impardonabile prilejuri, și anume un proiect de demolare a... lunii lansat de cinci oameni de știință ruși, precedați de un matematician american, potrivit căruia, "prin distrugerea Lunii, axa Pămîntului
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
care e și autorul celei mai importante exegeze pe care o avem, în trei tomuri, dintre care două au apărut, închinate lui Bacovia, n-ar fi locuit la Bacău, ci în Capitală, ar fi fost neîndoios cotat drept unul dintre eseiștii noștri de seamă. Dar, hélas, omul nu sfințește totdeauna locul, ci, foarte frecvent, locul are cuvîntul hotărîtor...
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
distincție a relatării și cu o asemenea știință a vieții cititorul de azi nu s-a întâlnit și nu se va mai întâlni vreodată pe viu; iar în al doilea rând pentru că, ajunsă pe mâna cronicarilor - și nu a criticilor, eseiștilor sau istoricilor literari de vocație - materialul se pierde automat printre focuri de artificii publicitare. Nu e nici o umbră de ipocrizie în ce spun. Pur și simplu, acestor cititori de reacție rapidă care sunt cronicarii și publiciștii, Troica amintirilor le va
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
Teodorescu, care cunoaște rigorile domeniului, încît pare să fi preferat să i se atribuie eventuale virtuți de istoric, decît să i se conteste o calitate pe care și-ar fi luat-o cu de la sine putere. Să mai spunem că eseistul, care e și romancier, a organizat această carte după principiile literaturii nonficționale, într-o încercare de a se adresa nu numai cititorului direct interesat de un asemenea subiect, ci și celor care, fără a avea pregătire de specialitate, sînt interesați
Manipularea universală după Bogdan Teodorescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8799_a_10124]
-
să le împărtășești și altora textul. Pentru tînărul nostru istoric, ideile nu sunt pretexte, iar idealurile nu sunt măști pe care să le schimbe după împrejurare. De aceea, Mircea Platon nu se pretează la gama de eschive pe care mulți eseiști o practică astăzi: o echilibristică necontenită, ca cea a unui boxer care își schimbă greutatea de pe un picior pe altul din teama de a nu cădea din ring. Și cum astăzi a-ți schimba greutatea de pe un picior pe altul
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
cu devoțiune creștină. Un savant dornic de întunecimea încăperilor mînăstirești și de obscuritatea fumurie a catapetesmelor nerenovate. Un viitor doctor în istorie căruia incintele aseptice ale amfiteatrelor universitare nu i-au șters memoria mirosului prăfuit al odăjdiilor din paraclis. Un eseist făcînd pledoaria timpului liturgic în mijlocul unei civilizații descreștinate. Un intelectual pledînd pentru asceză într-o lume înțesată de fast-food-uri și de supermarketuri gigantice. A patra trăsătură este umorul. Mircea Platon poate fi biciuitor de persiflant. Are știința unui sarcasm vituperant
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
ducă mai departe torța vie a limbii. Iar mulți dintre ei o fac cu strălucire, chiar și în aceste vremuri de restriște. Citiți orice pagină de Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici, Nicolae Manolescu - mă rezum la critici și eseiști, pentru că lista prozatorilor de calitate e mult prea lungă - și veți constata ce înseamnă perfecta adecvare a gândirii și a exprimării. Evident că nu toată lumea are talentul celor de mai sus. În acest caz, dacă nu poți construi, de ce e
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
peisaj literar românesc, este semnat de d-na Libuša Vajdová de la Institutul de Literatură Universală al Academiei de Științe din Slovacia, renumită cercetătoare și traducătoare, căreia i se datorează și selecția textelor. La traducerea acestora și la prezentarea prozatorilor, poeților, eseiștilor și dramaturgilor selectați au mai contribuit două româniste de la Bratislava: d-na Jana Páleníková, istoric literar de la Facultatea de Litere a Universității Comenius și popularizatoare neobosită a literaturii române (printre recentele ei traduceri trebuie amintită Noaptea de Sânziene și un
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
Vasile Iancu Eruditul eseist Nicolae Steinhardt, care avea să devină părintele Nicolae Delarohia, istorisește cu farmec indicibil - dramatismul situației parcă e în plan secund - cum s-a creștinat "ovreiul" în închisoarea politică de la Jilava, cine l-a botezat întru credința ortodoxă. Aplecarea căr-tu-rarului de
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
interesant, nu o dată sclipitor, ne putem întreba însă în ce măsură d-sa e fidel... filosofiei. E un filosof ca atare, ce-și respectă statutul ce-i este respectat din afară prin atenții și onoruri rareori curmate, ori e mai curînd un eseist cu dificultăți interioare de adaptare la materia în numele căreia se pare că-i place să oficieze? Renumele d-sale de căpetenie a unei noi generații de filosofi indigeni să fie un clișeu fără îndestulătoare acoperire? Surprinzător, în volumul d-sale, Ușa
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
așa, Gigi Becali ar fi cel mai mare marxist. Stînga nu este un astfel de populism ieftin, ea nu iubește săracii pentru că sunt săraci, după cum nu detestă bogații pentru că sunt bogați." Și "mîna invizibilă" a lui Adam Smith îi prilejuiește eseistului o șarjă savuroasă: "conform acestei teorii, dacă-l lăsăm pe fiecare să-și urmărească neabătut interesele economice personale în cadrul Ťpieței libereť, o mînă invizibilă va avea grijă ca din miliardele unora să ajungă în mod echitabil cîte un sfanț și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
cazurile de lipsă a voinței, abulia definitivă și apatie iremediabilă. Toate sînt forme de eșecuri ale inteligenței umane, adică forme de irosire a capacităților pe care le are un om. José Antonio Marina scrie clar și alert, dovedind condeiul unui eseist de bună calitate. De aici ușurința și chiar plăcerea cu care îi citești cartea.
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
Simona-Grazia Dima Inteligent și lucid subintitulată o poveste, proza de ultimă oră a lui Vasile Igna înmănunchează, ca un fascicul de lumină, multitudinea valențelor unui autor complex și rafinat, de factură cărturărească. Poetul, eseistul, diplomatul, traducătorul își au, fiecare, rostul plăsmuitor, în interiorul unei ficțiuni laxe, la limita dintre roman și confesiune, dintre monologul eseistic și narațiunea poetică. Scriitura impecabilă, firescul acceptării convenției, bucuria și impetuozitatea ritmului frazei au ceva ritualic, de crescendo revelatoriu, căci
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
României literare, Nicolae Manolescu, precum și Mircea și Mașa Dinescu, Florica Jebeleanu, Magda Cârneci. Jurnalul îi aparține lui Michel Crépu: "Marți. Odată întors la Paris, pură coincidență șMichel Crépu revenea din România, n.m.ț, aflu că a murit Lucian Raicu, scriitor, eseist român al cărui un formidabil eseu despre Gogol îl citisem demult. Am scris patru rânduri despre carte, cu prilejul morții lui Ionesco, sunt cel puțin zece ani de atunci. Raicu locuia la Paris cu soția lui, într-o izolare deplină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
idilică? "Multe femei, poetese (îndrăznețe, de nu mai îndrăznețe decît bărbații) scriu Ťpoeme nerușinateť, versuri menstruale, orgasmice (Floarea }uțuianu, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Dora Pavel etc.), dar sînt și destui bărbați închinători ai Venerei - Ștefan Agopian, Emil Brumaru (...), Horia-Roman Patapievici (eseistul e superior prozatorului, ale cărui pagini alunecă, uneori, în pornografie), iar dintre tineri Marius Ianuș, Alexandru Vakulovski (Pizdeț și Letopizdeț), Ioana Băețica (Pulsul lui Pan), Claudia Golea (Vară în Siam) coboară dezinvolt în subsolurile literaturii într-un tip de etalare
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
semnat chiar de directorul revistei, H.-R. Patapievici. Citindu-l, nu poți decît să regreți că Patapievici nu mai este o prezență constantă în gazetăria noastră culurală. E o claritate și o concizie în stilul acestui intelectual cu care puțini eseiști contemporani se pot lăuda. Articolul în cauză e constatarea unei stări de fapt pe care toți europenii o trăiesc mai mult sau mai puțin conștient: cruciada împotriva creștinismului. Mentalitatea dominantă a epocii noastre are ca trăsătură principală o ostilitate constantă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
de luptat împotriva fanatismului religios, europenii au ajuns să-și desființeze propria religie. Rezultatul este scufundarea vertiginoasă a unei civilizații europene despre care, orice s-ar spune, a fost creștină în datele ei fundamentale. Întrebarea pe care și-o pune eseistul este în ce măsură se mai poate face ceva pentru a salva valorile creștine. Răspunsul său este negativ în expresie și afirmativ în soluția pe care o sugerează. Este negativ deoarece, potrivit lui Patapievici, orice încercare de a apăra o idee atacată din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
rareori privilegiul de a fi găzduite de prima pagină a ziarelor sau de a fi pomenite în sumarul emisiunilor de știri, Alexandru Călinescu este primul în măsură să o detecteze. Mereu atent la cele mai mici detalii, cu mintea limpede, eseistul nu se lasă luat de valul gândirii comune, iar concluziile sale sunt dintre cele mai pline de învățăminte. Pe marginea articolelor sale s-ar putea efectua studii sociologice și antropologice. Micile observații cuprinse în structura unui fapt divers, ignorate în
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]