492 matches
-
esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi”, „cerchiștii” se puneau „în slujba valorilor nepieritoare” (...); foarte moderni, fără să ajungă la extremismul avangardei (...), estetismul Cercului Literar ancora arta într-o sferă care depășește infinit artisticul și, în același timp, dezancora arta lăsând-o să plutească în voie pe o mare a libertăților estetice, jucându-se - prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
care depășește infinit artisticul și, în același timp, dezancora arta lăsând-o să plutească în voie pe o mare a libertăților estetice, jucându-se - prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării artei; dovada cea mai peremptorie a acestui estetism ambiguu al poeților și criticilor Cercului Literar din Sibiu o găsim în tezele „cerchiștilor” privind resurecția baladei». Scrisoarea, gest de solidarizare cu Eugen Lovinescu, aflat la sfârșitul vieții, promotor al democrației și apărător al preeminenței criteriului estetic în evaluarea literaturii
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
ei a fost criticată pentru că s-ar fi rezumat la lumea îngustă a intelectualității engleze. Unii critici o considerau lipsită de universalitate și profunzime, fără puterea să comunice lucruri de relevanță emoțională sau etică unui cititor obișnuit deziluzionat, obosit de estetismul anilor '20. Ea a mai fost criticată de unii ca fiind antisemită, în pofida faptului că era căsătorită cu un bărbat evreu. Acest antisemitism este luat din faptul că ea deseori scria despre personaje de naționalitate ebraică în arhetipuri stereotipice și
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
și mai dramatic decât melancolia romantică, având fundamente psihice și psihologice. Este un curent prin excelență imagistic. Extrem de teatral, decadentismul se constituie ca o punere în scenă a realității, care astfel mediată devine „artificială” și, deci, prinde „valențe estetice”. Pentru că estetismul în sine este o creație umană, o realitate, un fenomen sau o făptură în stadiul său natural nu poate fi nici estetică și nici frumoasă. Pornind de la această teză decadentă se dezvoltă foarte mult în epocă o conștiință a intelectualității
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
Magia primăverii", semnat Șt. Petică, în „România ilustrată”, I, nr. 6, mai 1901. "Literatură și scandal", semnat Șt. Petică, în „Dorobanțul”, I, nr. 1, 19 februarie 1902. "Întâia cunoștință," semnat S. în „Dorobanțul”, I, nr. 60, 9 mai 1902. CRITICĂ: "Estetismul lui Ruskin", semnat St. Petică, în „Noua Revistă Română”, I, nr. 3, 1 februarie 1900. "Critica noastră literară", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 62, 10 februarie 1900. "Poezia Nouă (I)", semnat St. Petică, în „România Jună”, I
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
nr. 7, 10 iunie 1899. Literatură și artă română, III, 1899 "Povara crucii," I, II, III, IV, nr. 10, 25 august 1899. România jună, Anul I, 1899 "Menirea „României june"”, I, nr. 1, 2 decembrie 1899. Noua revistă română, 1900 "Estetismul lui Ruskin", semnat Ștefan Petică, I, nr. 3, 1 februarie 1900, pp. 42-45. "Estetismul lui Ruskin", semnat Ștefan Petică, I, nr. 3, suplimentul II din 1 februarie 1900, p. 44. România jună, Anul II, 1900 "Critica noastră literară", II, n.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
II, III, IV, nr. 10, 25 august 1899. România jună, Anul I, 1899 "Menirea „României june"”, I, nr. 1, 2 decembrie 1899. Noua revistă română, 1900 "Estetismul lui Ruskin", semnat Ștefan Petică, I, nr. 3, 1 februarie 1900, pp. 42-45. "Estetismul lui Ruskin", semnat Ștefan Petică, I, nr. 3, suplimentul II din 1 februarie 1900, p. 44. România jună, Anul II, 1900 "Critica noastră literară", II, n. 62, 10 februarie 1900. "Poezia nouă (I)," II, nr. 65, 13 februarie 1900. "Reforma
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
invenții frontale»; așadar, «aparent nici o voință de inovare, nici un experimentalism, nici o veleitate avangardistă; dimpotrivă, o voință de ordine, de încadrare în permanențele culturii; „esteții“ "Cercului de la Sibiu" se situau, de la început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
nici un experimentalism, nici o veleitate avangardistă; dimpotrivă, o voință de ordine, de încadrare în permanențele culturii; „esteții“ "Cercului de la Sibiu" se situau, de la început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi“, „cerchiștii“ se puneau „în slujba valorilor
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi“, „cerchiștii“ se puneau „în slujba valorilor nepieritoare“ (...); foarte moderni, fără să ajungă la extremismul avangardei (...), estetismul Cercului Literar ancora arta într-o sferă care depășește infinit artisticul și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi“, „cerchiștii“ se puneau „în slujba valorilor nepieritoare“ (...); foarte moderni, fără să ajungă la extremismul avangardei (...), estetismul Cercului Literar ancora arta într-o sferă care depășește infinit artisticul și, în același timp, dezancora arta lăsând-o să plutească în voie pe o mare a libertăților estetice, jucându-se - prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
care depășește infinit artisticul și, în același timp, dezancora arta lăsând-o să plutească în voie pe o mare a libertăților estetice, jucându-se - prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării artei; dovada cea mai peremptorie a acestui estetism ambiguu al poeților și criticilor Cercului Literar din Sibiu o găsim în tezele „cerchiștilor“ privind resurecția baladei.» (Nicolae Balotă - Poezia, I, Ed. Acad., 1980, p. 388). În eseul "Resurecția baladei" de Radu Stanca, un articol program al mișcării, publicat în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
în „două limbi”, care sunt de fapt una singură..." - Ștefan Ion Ghilimescu: “...să subliniem caracterul pregnant al realismului descriereilor lui Ion Lazu, cât și unda expresionist metaforică a poeziei simțirii care le conferă, cum grano salis, o aură de un estetism bine timbrat; alteori, în afara exemplului nostru, luat aproape la întâmplare, nu poate scăpa cititorului nota de molipsitor umanism cordial pe care o îmbracă la el totdeauna ideea. Nobilă, lucidă și visătoare, tema atât de frumos timbrată, dar reținută a flautului
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
trăiești direct în natura lor pasională și plină de viață. Datorită acestei constatări, ideea lui Hofmannsthal despre rolul artistului a început să capete conturul unor lucrări care inspiră și aprind instinctul vital, decât să-l conserve sub o formă de estetism searbăd. De asemenea, a început să considere că artistul n-ar trebui să fie un izolat dedicat doar propriei arte, ci mai curând un om al lumii, preocupat atât de artă cât și de politică, scufundat în tumultul vieții sociale
Hugo von Hofmannsthal () [Corola-website/Science/317483_a_318812]
-
critic era, de asemenea, o rudă îndepărtată a lui Ievsei Lazarevici Slonim, a cărui fiică, Vera Ievseievna, a devenit soția romancierului Vladimir Nabokov. Potrivit rusologului Michel Aucouturier, memoriile lui Slonim îl arată ca pe un erudit și un adept al estetismului, ale cărui „simpatii socialiste” au fost doar cimentate de Revoluția Rusă. În timpul studiilor secundare la gimnaziul clasic din Odesa, Slonim a intrat în contact cu socialiștii revoluționari (denumiți și "eseri") și, la fel ca fratele său mai mare, Vladimir, a
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
comentarii contrastante: Aucouturier consideră că studiul său din 1930 dedicat "Stalinismului în literatură" este „important”; cu toate acestea, potrivit sociologului rus Evgheni Dobrenko, contribuția lui Slonim „depășește limitele cercetării științifice”. Deși și-a păstrat vechile valori narodnice, Slonim a favorizat estetismul și formalismul în comparație cu determinismul social și, din aceste motive, a criticat activitatea lui Pavel Miliukov în domeniul istoriei literare. A căutat tensiunile existente între dogma oficială și scriitorii care mai cultivau încă individualismul sub formele sale diverse, citând lucrări de
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
a scenografiei utilizate de Bogdan Georgescu este similară cu cea care a dat naștere celorlalte două părți ale trilogiei: convenția „huis clos”-ului ce privilegiază, prin ocuparea spațiului scenic, schimbarea de roluri ce dau naștere unor tipologii multiple de personaje, estetismul ambiental conferit de vestimentația reprezentativă statuturilor sociale ilustrate. Din distribuția spectacolului fac parte atât studenți actori ai Departamentului de Artă Teatrală, cât și actrițe consacrate ale scenei TNRS: Codruța Vasiu, Cristina Ragos, Ștefania Marola, Cristina Blaga, Alexandra Gavrilov, Alexandra Spătărelu
Aplauze pentru Departamentul de Artă Teatrală Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105482_a_106774]