6,274 matches
-
Haus Of Gâgă am lucrat luni întregi pentru a concepe o scenă spectaculoasă. The Born This Way Ball este o Pop-Opera Electro-Metal; este povestea Începutului, geneză Împărăției Faimei (Kingdom of Fame). Cum am fost concepuți și cum vom pași în eternitate” a declarat artista. În cadrul acestui nou turneu, Lady Gâgă va interpreta atât hit-urile de pe cel mai recent album, "Born This Way", cât și piese de pe albumele "The Fame" și "The Fame Monster". Concertele din Europa vor fi deschise de
Biletele pentru concertul Lady Gaga [Corola-blog/BlogPost/97208_a_98500]
-
sau Antropologie?). Cand ochii mei au început să se obișnuiască cu lumina, detaliile camerei au început să iasă încet din ceață: animale ciudate, statui și aur a pretutindeni licÄrirea aurului. Pentru moment a ceea ce trebuie sa fi părut o eternitate pentru ceilalți- am ramas mut de uimire și atunci cĂ¢nd Lordul Carnarvon, care nu mai rezistă suspansului nicio secundă, m-a A®ntrebat cu nerÄbdare, aPoți să vezi ceva?”, tot ce am putut face a fost să
Şcoala de Vară de Arheologie [Corola-blog/BlogPost/97747_a_99039]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SURÂS Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ca o Diană, Mă-mpresor cu gândurile tale Și adorm, Visând eternitatea, Caută-mi pașii Din abis Și mă vei găsi Reinventată Născută din magia Clepsidrei clipelor în doi, Din torsul Parcelor, Din surâsul tău De Diană... Referință Bibliografică: SURÂS / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI
SURÂS de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383667_a_384996]
-
În pauza de timp, în care clipe crestă La margini reci de lume, unde culmi n-au ajuns... La răscruce de zile iarăși se întâlnesc, Printre perdele-nvăluind realitatea Iluzii vechi și noi, ce gânduri mereu hrănesc, Îmbrățișând strâns în ele eternitatea... Deasupra orizonturilor neștiute, Brusc plutesc în neant, ființa-mi pacea găsind... În spațiu se-nalță rugăciuni nevăzute, Printre lacrimi însă reci simțite ... Citește mai mult De e târziu iar și-nvie fluturii nopții,Alergând veseli înspre lumina aprinsă,Roind în
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-i ascunsîn pauza de timp, în care clipe crestăLa margini reci de lume, unde culmi n-au ajuns...La răscruce de zile iarăși se întâlnesc,Printre perdele-nvăluind realitatea Iluzii vechi și noi, ce gânduri mereu hrănesc,Îmbrățișând strâns în ele eternitatea...Deasupra orizonturilor neștiute,Brusc plutesc în neant, ființa-mi pacea găsind...În spațiu se-nalță rugăciuni nevăzute, Printre lacrimi însă reci simțite ... VIII. PRIVIND REALITATEA UMANITĂȚII DINCOLO DE CORTINE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2281 din 30
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
măreț cursul Îl așteaptă-n tăcere Universul Dincolo de orice, de nori și tristeți De iluzii, ori mari împliniri în vieți... Călătorind spre paradisul promis, Deasupra lumii precum un larg abis, Se-ncheie al existenței joc de șah, Scris într-al eternității almanah... ~ Cristina P. Korys ~ ... Citește mai mult Pe aripi desprinse din nemurire,Ce se înalță spre nemărginireVise-n alb și frânturi rose de gânduriSe împrăștie, plutind pe cer, rânduri...Printre cioburi de stele și umbre vii,Răzbat, alunecând lent, dorințe
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
își urmează măreț cursulîl așteaptă-n tăcere Universul Dincolo de orice, de nori și tristețiDe iluzii, ori mari împliniri în vieți...Călătorind spre paradisul promis,Deasupra lumii precum un larg abis,Se-ncheie al existenței joc de șah,Scris într-al eternității almanah...~ Cristina P. Korys ~... XXI. IARNĂ SIBERIANĂ, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017. Pe albastrul infinit al cerului senin S-a lăsat tulburător culoarea gri, În zare, 'ntreg pământul se vede nins deplin
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
monumental, memorabil, ca dintr-un izvor pur, într-o tăcere - martoră simbolică, vor părea nesfârșite, contopindu-se într-un albastru nemărginit, ce cuprinde în mrejele-i întreg trupul, însăși ființa urcând-o, pe aripile-i, înspre culmi de glorie a eternității... Ceasurile regăsirii de sine, ale liniștii ce învăluie suflarea, potolindu-i ritmul accelerat în trecerea numărată minut cu minut, prin drumul străbaterii între porțile lumești, devin ceasurile cele mai sfinte ale existenței, prin ele însele privindu-se spre esența sinelui
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
monumental, memorabil, ca dintr-un izvor pur, într-o tăcere - martoră simbolică, vor părea nesfârșite, contopindu-se într-un albastru nemărginit, ce cuprinde în mrejele-i întreg trupul, însăși ființa urcând-o, pe aripile-i, înspre culmi de glorie a eternității...Ceasurile regăsirii de sine, ale liniștii ce învăluie suflarea, potolindu-i ritmul accelerat în trecerea numărată minut cu minut, prin drumul străbaterii între porțile lumești, devin ceasurile cele mai sfinte ale existenței, prin ele însele privindu-se spre esența sinelui
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
vie; în cioburi să n-o spargă, Când noaptea se așterne iar gându-i... visător. Intre pământ și ceruri aș vrea să mai plutesc... Deși sunt ca o stea de-o clipă, căzătoare, In zbor spre neființă, Timpule, te rog, Eternități de-o clipă dă-mi voie să trăiesc! Am construit iluzii, crezând că Veșnicia, De mâna voi întinde, îmi va cădea în palmă. Acum, privind în preajmă, îmi văd succinta viață Căci, Timpul tot pe fugă, își uită... dărnicia. Voi
LUMI POSTUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383776_a_385105]
-
își descoperă fobia față de melci. “Mereu mi-a plăcut să-i privesc cum se târăsc, dar niciodată nu am suportat să se târască spre mine lipicioșii aceștia ce-și poartă casa-n spinare alergând din loc în loc, parcă ar căuta eternitatea și nu pot păși dincolo fără cocoașa calcaroasă”. Interesant de remarcat că și Tânărul X și Bătrânul X, dau acestor târâtoare însușiri antropomorfice. Târâtoarele sunt perseverente și par a avea un singur gând: să invadeze totul. De aici și teama
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ce a plămădit stele. Astăzi poetul fuge de mine, pentru că am rătăcit nectarul vieții. Ia creionul și începe să scrie ce rostește.) Într-o lume oarbă poetul picură foc peste stoluri de gheață și speră. Acolo unde apar vlăstari începe eternitatea”. De fapt, el caută prafurile care-l ajută să inventeze stelele. Le schimbă cu laptopul cel nou cumpărat recent de mama. Dar e înșelat de vânzătorul de prafuri, Maur. Vicu, din ce în ce mai disperat că nu-și mai găsește stelele. Se așează
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
tramvaie, bikeri și taximetriști nervoși”. Așa se încheie această scriere inteligentă, frumoasă, ce se apleacă, și ea, asemenea altora de atare factură, asupra mereu nedezlegatelor enigme ce însoțesc destinul efemer și chinuit al omului de pământ (ha' adham), în impenetrabila eternitate. La capătul lecturii, dincolo de tot ce-am însemnat mai înainte, mie, scrib bătrân, mi-a răsărit (de ce oare? și pentru a câta oară?) în minte această încheiere a încheierilor, pe care însuși poporul român a gândit-o și a rostit
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
vieții lui (în special), de copilul-rod-al dragostei-lor, de litera întrupată în cuvânt și de cuvântul întrupat în ghers, de natură ... Am remarcat că (aproape) toată poezia sa este scrisă cu un rece ochi filosofic și străbătută de relația om muritor-astral/eternitate; accent destul de grav la o vârstă care, încă, nu presupune, neapărat, un studiu al profundului. De aceea, cu atât a fost mai mare, pentru mine, plăcerea cetirii corpusului textelor. Redau, mai la vale, câteva eșantioane întru susținerea afirmațiilor pe care
MARIUS CIOAREC – ‘’VEŞNIC ÎNDRĂGOSTIT’’ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383803_a_385132]
-
în mișcarea ondulatorie a vieții. Doar ei primesc gradul acela de fericire și se bucură cu adevărat de valoarea spațiului de timp pe care l-au primit în dar de la universul atotcumprinzător. Numai EI înțeleg că veșnicia, ca parte a eternității are un moment de stabilitate cuantică pe care, dacă îl respecți ai șansa rămânerii în timp. De anghel zamfir dan Referință Bibliografică: EXTRAS DIN MOTIVELE ,,N,, / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2352, Anul VII, 09 iunie
EXTRAS DIN MOTIVELE ,,N,, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380104_a_381433]
-
nr. 1890 din 04 martie 2016. Text scris de Alexandra Ilia Desen realizat de Clară Panainte După furtună miros ud, iz pământiu - miezul nopții... Iată-te roșu în zvâcniri luminoase - Nu te poți feri! Oh, fluturilor cine v-amăgit cu eternitatea? Te-ai gândit la cât de mult poți coloră, pământiule? Numără încet zorii se vor ivi - viziune nouă. Stând satisfăcut, te-ai gândit să privești linia cuiva? Citește mai mult Text scris de Alexandra IliaDesen realizat de Clară PanainteDupă furtunămiros
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
ritualurile leagă omul și satul de pământ; calendarul și sărbătorile leagă natura, omul și colectivitatea de Dumnezeu; ritualurile de trecere (botezul, nunta, moartea) apropie individul de comunitate și Divinitate. Existența țăranului român se petrece atât în „veac“, cât și în eternitate. Veacul nu este însă un timp profan, cum apare la Mircea Eliade sau în reprezentările noastre despre timp. În satul românesc, curgerea firească a zilelor nu este decât o altă față a Timpului: „Pentru mentalitatea generală a satului tradițional, timpul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
timpul este o realitate care se consumă în alta, superioară. A fi în timp înseamnă aci a trăi într-un prezent continuu îmbogățit de contactul cu lucrurile neschimbătoare. De aceea, timpul îl duce în mod firesc dincolo de trecător, adică în eternitate. Tristeții curgerii tuturor lucrurilor, omul îi aduce o reparație: aceea că marea trecere este un proces firesc al permanenței și că timpul se desfășoară în interiorul eternității“. Țăranul român nu cunoaște „teroarea istoriei“, absurdul existenței sau revolta în fața morții. El învinge
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
lucrurile neschimbătoare. De aceea, timpul îl duce în mod firesc dincolo de trecător, adică în eternitate. Tristeții curgerii tuturor lucrurilor, omul îi aduce o reparație: aceea că marea trecere este un proces firesc al permanenței și că timpul se desfășoară în interiorul eternității“. Țăranul român nu cunoaște „teroarea istoriei“, absurdul existenței sau revolta în fața morții. El învinge timpul prin credință, fiindcă a transfigurat tot ce e efemer, urâțenia și moartea. Viața sa interioară se consumă sub semnul seninătății. Spre deosebire de omul zilelor noastre, a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
miezul dulce este natura divină, coaja cărnoasă este natura omenească, iar coaja de lemn dintre ele este crucea. Toate lucrurile oferă sprijin și reazim pentru ca gândul să urce spre veșnicie. Gândirea simbolică oferă o permanentă transfuzie a simțământului majestății și eternității lui Dumnezeu în tot ce e perceptibil și imaginabil“. Asemănător, există în cultura noastră populară o mare varietate de reprezentări simbolice, asupra plantelor de exemplu, care prin frumusețea și caracteristicile lor semnifică personaje sau întâmplări divine. Astfel, Maica Domnului este
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
Bernea, 2008, 72). Asemenea vechii civilizații sătești, modul în care ne apropiem timpul ne arată adevăratul chip. Am văzut că țăranul român nu se despărțea niciodată de permanențe, depășind înțelesul fizic și social al timpului printr-o participare mistică la eternitate. Timpul avea un sens spiritual, apropiind omul de Dumnezeu, prin ritualuri și sărbători, dar și prin „marea trecere“. Spre deosebire de cultura populară, pentru noi timpul are o curgere uniformă, lineară și ireversibilă, culminând cu moartea ființei. Dincolo este neantul, iar în locul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
M-am mutat în ochii tăi, de dor, Cerul necuprins sunt, îi ador, Sufletul în largul lor iubesc, Prin scântei de stele îi zăresc, Sunt al lor etern explorator. M-am mutat la tine în cetate, Să-ți fiu grădinar eternitate, Floare-a inimii, etern aduci fior, M-am mutat în ochii tăi, de dor. Taină a nebuniei ce mă doare, Amarul scăldat de a ta mare, În valurile lacrimilor mă afund, De amorul tău, iubito, sunt flămând, În cerul căprui
RONDELUL OCHILOR TĂI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380238_a_381567]
-
lume Eminența. Averile le-avea în suflet Și-mpovărat cu sine însuși, Era icoana dulcelui precuget, Izvor de lacrimă, purtându-și. În ochii mari se-nveșnicea Luceafărul, de sus, urcând, Eminescu -n grai se regăsea Mai melancolic, dulce gând. Și frageda eternitatea Sa Azi se preschimbă într-un lotus. În puritatea limbii, El e lacrima, Ce Eminescu o avea cu sine, totuși. Destinul de poet se-adeveri Senin să fie, ca văzduhul, Iubind în taină, în desăvârșiri, S-arunce răul și triumful
OMAGIU LUI EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380239_a_381568]
-
și acoperiș în patru ape, din toate spațiile românești, picturii murale din interiorul bisericilor mânăstirilor noastre, din Bucovina și Moldova de Sus, din nordul Olteniei, dar mai ales frescelor de pe zidurile exterioare, care poartă și acum, după cinci secole, în eternitate, praporii Bizanțului de după Bizanț, specifice, implicit, aurei eclatante a primului stil arhitectonic românesc: Stilul Brâncovenesc - deducem că idealul spre care tindea tatăl Tainei era acela pe care vechii elini îl sintetizau, ca într-un minereu aurifer, în cuvântul Kalokagathia, prin
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
aceea în care l-am privit în ochi pe Grigore Vieru). De la oamenii aceștia și de la atâția alții despre care aș vrea să putem avea atâta spațiu la dispoziție măcar pentru a-i numi (cred că numele este parte din eternitatea noastră) am învățat ce este modestia, ce este iubirea hristică, am învățat ce presupune ideea de neam și cât de important este să nu te lași cotropit, să nu te lași călcat în picioare. Să te împaci cu tine, să
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]