2,623 matches
-
micro zona etnografica cel mai bine reprezentată este Valea Coșuștei, urmată de zonă de vest, Platoul Severinului, zona de vest, partea de sud a Jilțurilor 12, Valea Motrului 7 și Valea Hușnișei 5. Rămâne cercertătorului posibilitatea de a descrie materialul etnografic existent din punct de vedere estetic, al ornamenticii, tehnicii decorului, compoziției decorative, cromaticii, să facă unele comparații cu piese aflate încă la deținători,4locuitori ai satelor din această subzona. Dat fiind faptul că Zona Centrală, până pe la mijlocul sec XX, a
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
la granițuirea celor trei județe - Cluj - cu Țara Clujului și-a Feleacului, Bistrița - cu ținutul de basm al Țării Bistriței și noi, Maramureșul - cu Maramureșul legendarului Bogdan, descălecătorul și Întemeietorul Țării Moldaviei și Țara Lăpușului, aparținătoare, din punct de vedere etnografic, actualului județ Maramureș. Spuneam că există o frumoasă legendă despre istoria mănăstirii Rohița, care impresionează și emoționează, deopotrivă, până la lacrimi, dacă știi să înțelegi toate acestea. Și, cum legendele, glăsuite ori rostite, dăinuie și vor dăinui în vreme atâta timp cât vor
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
amintită, cu o prefață a valorosului profesor Pamfil BILȚIU. ,,Lucrarea Groșii Țibleșului - locuri, oameni, fapte și tradiții - semnată de Vasile IUGA de Săliște și, Ioana FILIP, fiică a comunei, se alătură unei suite de lucrări menite să investigheze o zonă etnografică de un conservatorism și un arhaism cu totul aparte, care este Țara Lăpușului” (p. 9) mărturisește, de-adevăratelea, dascălul Bilțiu, fără a exagera câtuși de puțin, prin argumentul propus. Totul pare rupt din mit. Un amplu studiu monografic, aș defini
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
de recuperare a adevărului istoric, conturând rolul boierilor atât în comunitatea noastră, cât și în vâltoarea luptelor naționale. De un deosebit interes ni s-au părut vechile ctitorii, trei dintre bisericile satelor fiind declarate monumente de patrimoniu național. Aspectele demografice, etnografice, folclorice alcătuiesc ele însele o micromonografie [...]. Anexele, cuprinzând înscrisuri originale și diferite transcrieri, vor da posibilitate cititorilor să ne verifice afirmațiile și să urmărească unele date care i-ar interesa cu precădere.” (p 9 sq.). Materia din Monografia comunei Brădești
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
scriu în românește. Promovarea, mediatizarea și distribuirea acestei cărți peste tot în lume, reprezintă de fapt, punctul cheie al acestei Antologii. Personalitatea incontestabilă a autoarei, membră a numeroase foruri de profesioniști, fondatoare de posturi de radio, jurnalistă, fondatoare de muzee etnografice, de centre de turism , la noi în țară dar și în străinătate, arată de fapt că D-na Ligya Diaconescu reprezintă o adevărată ambasadoare a României peste hotare. Dânsa prin tot ce realizează încearcă să creioneze un contur binemeritat al
O ANTOLOGIE A SCRIITORILOR ROMÂNI DE PRETUTINDENI de IUSTINIAN GR ZEGREANU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345428_a_346757]
-
parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind bolnav de pancreatită. În anul 2000, PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
ca și în scris, neprecupețindu-și ironia, sarcasmul, spriritul polemic, dar și capacitatea de sintetizare a problemelor și de adâncire a considerațiilor vizând miezul lucrurilor discutate...” Vasile Băncilă - “Într-o societate în care cei mai mulți trăiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice și mai mult biologice, sau în care se trăiește mica și banala aventură exasperantă a arivismului de toate nuanțele sau mai degrabă fără nuanțe, Nae Ionescu aducea setea interioară și nobilă a aventurii dramatice, organice, cu implicații metafizice, cu strălucire
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
limbi.. Fie și numai din înșiruirea de mai sus a celor șase capitole, cititorul acestor rânduri își poate face o imagine despre amploarea studiului întreprins de acribiosul cercetător ieșean, despre diversitatea perspectivelor de abordare a complicatei problematici a morții: folcloristică, etnografică, literară, estetică și filosofică. Desigur, autorul, de pe o impresionantă poziție interdisciplinară, acordând mereu o neslăbită atenție înțelesurilor mitologice, literare, estetice, a putut surprinde totodată individualitatea corpusului de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată, Petru Ursache delimitându-se tranșant de
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
sacralitate, este pe cât de fascinant pe atât de anevoios de realizat, de conservat și, mai ales, de îmbogățit. Harta turistică a României nu se poate plânge de sărăcie în domeniul muzeografic, cele mai numeroase, se pare, fiind muzeele cu tematică etnografică.. Cu toate acestea, multe dintre aspectele de excepție ale existenței noastre în spațiul carpato-danubiano-pontic au rămas nevalorificate și expuse uitării. E nevoie de suflet, implicare, cunoaștere și fonduri pentru a scoate la lumină acele comori care au o semnificație specială
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
care vin artiști din diferite colțuri ale lumii. Bibliotecă de aici e una din cele mai bogate, care poate face concurență unor biblioteci din țară și nu numai, conținând cărți nespus de valoroase. Câmpul Românesc mai dispune de un muzeu etnografic cu exponate și gravuri vechi, care vin să confirme încă o dată istoria existenței neamului românesc pe aceste meleaguri. Domnul Dumitru Răchitan, președintele Asociației Românilor din Hamilton ne povestește:- “ Săptămâna Culturală a Câmpului Românesc a început cu mulți ani în urmă
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
fără niciun risc. Mi-a plăcut mult maniera de conducere în porțiunea de drum ce a urmat după ieșirea din municipiu și dincolo de „capu satului”, în ușoară coborâre. Lăcrămioara ne-a atenționat și ne-a arătat unde se află muzeul etnografic al scriitorului Ioan Grămadă, pe care urma să-l vizităm în ziua următoare. De aici am mai mers vreo jumătate de kilometru, după părerea mea. Se părea că urmăm cursul unei ape, care nu putea fi decât Moldovița, chiar dacă nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
de pe felurite meleaguri ale patriei, de la Constanța și până la Cluj, de la Craiova și până la Iași, dornice să se cunoască, să se revadă și să comunice. Printre aceștia am recunoscut pe domnii Vasile Sfarghie, Tudoreanu Simion și Victor Munteanu - șeful Muzeului Etnografic de la Iași. Cu toții, strânși la umbră pe scaune și pe bănci în fața casei din dreapta, adică cea nouă și mai mare, construită în anul 1987, în care locuiește familia Ioan Grămadă, am ascultat „povestea expoziției de etnografie” expusă de chiar ctitorul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
acest spațiu românesc. Nu intenționa să adune mult, fără noimă, ci să crească numărul acestor obiecte, în măsura în care, cu ajutorul lor, putea să aducă dovezi de adevărată artă bucovineană, autentică și relevantă. Aceasta era dorința sa intimă. În acest sens urmărea valoarea etnografică a obiectelor adunate, încercând să le rânduiască astfel încât să redea evoluția în timp a culturii materiale și spirituale a populației din locurile sale de baștină. - - VA CONTINUA - - Pentru cei mai curioși... Și alte publicații au menționat evenimentul lansării... Iată un
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
cinstești strămoșii, trecutul! ...și prin cultul muncii, prin continuarea îndeletnicirilor, meșteșugurilor transmise din generație în generație, a creării de mici oaze în fiecare sătuc a tuturor personalităților care și-au dăruit din timpul lor prețios făuririi operelor de artă: muzee etnografice, ateliere de creație care să ducă meșteșugurile mai departe; - Să inveștești în tinerele vlăstare tot ce ai tu mai scump! ...iubirea Ta, Mărită Românie, să se regăsească în fiecare fecior și copilă, iar nașterea de prunci să nu fie o
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
de către Mihai Viteazul, s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. ( Istoria locuitorilor Clujului (XI), “Gazeta de Cluj”, pag 16, interviu cu dr. Tudor Sălăgean, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj -Napoca, în prezent director general al Muzeului Etnografic al Transilvaniei). Nicolae Bălcescu arăta: “/.../ acum românul s-a înfrățit cu românul și toți au una și aceeași patrie, una și aceeași cârmuire națională, astfel precum ei n-au fost din vremile uitate ale vechimei. Statul acesta nou are hotare
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
de aniversarea a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani. Serbările au durat câteva săptămâni, fiind inaugurate cu sprijinul „Astrei”, dar și al „Ligii Culturale” din România, prin savantul Nicolae Iorga. Casa națională de la Sibiu și Muzeul istoric și etnografic român au organizat expoziții etnografice și culturale românești. Reputatul istoric avea să marcheze semnificația evenimentului aniversar, precum și a noilor ctitorii pentru viața spirituală și națională a românilor din Transilvania, printr-o cuvântare de înaltă ținută științifică și vibrație patriotică . În
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
ani de la cucerirea Daciei de către romani. Serbările au durat câteva săptămâni, fiind inaugurate cu sprijinul „Astrei”, dar și al „Ligii Culturale” din România, prin savantul Nicolae Iorga. Casa națională de la Sibiu și Muzeul istoric și etnografic român au organizat expoziții etnografice și culturale românești. Reputatul istoric avea să marcheze semnificația evenimentului aniversar, precum și a noilor ctitorii pentru viața spirituală și națională a românilor din Transilvania, printr-o cuvântare de înaltă ținută științifică și vibrație patriotică . În anul 1906, istoricul avea să
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
tradiționalul Festival de Jazz și Muzică Etno, dar și numeroase reuniuni cultural-științifice, mese rotunde, consfătuirii pe teme istorice, literare, folclorice, dezbateri despre limba română și instruirea în limba maternă în școlile de stat, deosebit de agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naționale, ii și ciupage, alegerea celei mai frumoase românce la Competiția Națională ,,Românca - Miss Serbia“ și a celei mai frumoase românce participante la Festivalul Internațional ,,Joc Românesc
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
pictură, lasă a se înțelege că acest lăcaș de cult a fost împodobit și cu picturi exterioare. De altfel, biserica a fost împodobită cu multe icoane realizate pe sticlă și pe lemn. În prezent, acestea se află în custodia Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Ultima reabilitare s-a făcut în 1974, iar la acea dată - în 18 aprilie - preotul de atunci a fost invitat de către „Direcția monumentelor istorice” să ia parte la recepția lucrărilor, or astăzi, situația este altfel. Noi trebuie să
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > MUZEUL ETNOGRAFIC Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului Veniți aici, din colțurile lumii Ca să vedeți ce au făcut străbunii, Ce urme au lăsat că ei au fost, Că au trăit și au avut
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
mai' nalte noi să mergem. Veniți aici, unde spre noi coboară Dovadă sacra-a muncii dragi comoara Să învățăm a duce mai departe Tot ce-i mai bun în asta sfântă carte! Veniți aici, istoria se scrie... Referință Bibliografica: MUZEUL ETNOGRAFIC / Mihai Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2266, Anul VII, 15 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
pe țărmuri de mare și în centre comerciale, și numai pe ici pe colo formează sate de populațiune rurală, încît istoricul Paparigopulos, voind a delimita teritoriul asupra căruia grecii ar avea drept, a trebuit să-și numească harta sa nu etnografică, ci... etnocratică. În noțiunea etnocrație se cuprinde însă din capul locului dorința de-a predomina, de-a stăpâni asupra altora, pe de altă parte însă cată a se ști daca elementele etnocratizate pe hârtie vor și îngădui cu mînile-n sân
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se dau pentru ca tinerii să învețe științe lucrative ca dreptul, medicina, tehnica. Tineri modești și silitori, cari vor fi mulțumiți c-un viitor puțin strălucit, ingrat chiar, primesc în alte țări asemenea burse pentru a se ocupa cu studii istorice, etnografice, arheologice sau filologice, cu științe cari nu aduc bani, n-aduc câștig. E prea adevărat că tocmai aceste științe, și nu cele practice, constituiesc adevărata cultură a unei nații, că după produsele sale științifice și literare se cântărește valoarea vieții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atât de bine cunoscut Bucureștilor, și colonelul de stat major baron de Ripp. D. Zwiedinek se bucură de meritatul renume de-a fi un cunoscător escelent al relațiunilor din Orient în genere, dar îndeosebi are o cunoștință specială a raporturilor etnografice și locale a acelor teritorii asupra cărora va avea a dezbate Conferența, de vreme ce a fost mult timp consul imperial la Ianina. În ziua în care s-au remis din partea Germaniei invitațiile la Conferență regele Greciei au avut convorbiri mai lungi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cordiale vor renaște între popoarele dunărene. Condiție unică pentru ca, fără legături formale chiar, popoarele să reintre în era întreruptă la venirea turcilor în Europa este uitarea micilor rivalități de rasă, îngăduirea aspirațiilor legitime ale fracțiunilor de popoare presărate ca insule etnografice în complexe mai mari, c-un cuvânt dreptatea pentru toți. Daca popoarele mici n-ar fi atât de lesne escitabile prin obiecte neînsemnate, daca nu li s-ar distrage atenția de la munca serioasă prin trezirea de mici apetituri politice, relațiile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]