1,763 matches
-
contrarie unele altora încît ne e peste putință a vedea în aceste mișcări ceva voluntar, de sine stătător, cu o țintă clară, ci sîntem siliți a admite influențe de dinafară, primejdioase tuturor popoarelor Peninsulei și fiecăruia îndeosebi dintre ele. Cu etnografia în mână ne convingem lesne că nici unul, absolut nici unul din aceste elemente, cel bulgar, albanez, grecesc, turc, sârb, nu sânt îndestul de numeroase, fiecare pentru sine, spre a putea exercita cu succes o predominațiune asupra celorlalte, încît la toate se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zilei. E o plăcere a vedea mâni frumoase răsfoind cartea filozofului german. Cunoscătoarele noastre nu se mulțumesc numai a fi în curentul frumoaselor litere; nici secretele filozofiei nu trebuie să le scape. Cunosc saloane - urmează foiletonistul - unde conversația ajunge până la etnografie și antropologie și unde se tratează despre originea vaselor luîndu-se ceaiul. Pricep foarte bine succesul lumesc al lui Schopenhauer; căci în Franța iubim paradoxul. Ne place să fim seduși, dar ceea ce ne fermecă și mai mult e de-a fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Botoșani? Muzeul Memorial „Octav Onicescu” a fost înființat la 8 octombrie 1995, adăpostește piese de mobilier care au aparținut matematicianului și filozofului Octav Onicescu; sunt expuse manuscrise, scrisori, diplome, cărți din biblioteca personală, fotografii de familie, decorații? Muzeul Județean (Secția Etnografie), valoros monument de arhitectură datând de la sfârșitul sec. al XVIII-lea, reprezintă casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga? Clădirea Teatrului Național „Mihai Eminescu”, a fost inaugurată în anul 1914, distrusă apoi în timpul bombardamentelor din 1944 și
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
începere din iunie 1994. Redactor responsabil este D. Vatamaniuc, secretar redacție - Vasile I. Schipor. Se ocupă de problemele Bucovinei și are rubrici permanente pentru toate domeniile de cercetare: viață politică, culturală, literară și artistică, istorie, demografie, toponimie, onomastică, statistică, folclor, etnografie, științe naturale, ecologie. Publică în fiecare număr documente, evocări de personalități și prezentări de cărți și reviste consacrate Bucovinei. Colaborează academicienii Radu Grigorovici, Liviu Ionesi, Gheorghe Platon, Ștefan Ștefănescu, Vladimir Trebici și un mare număr de cercetători, unii colaboratori permanenți
ANALELE BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285333_a_286662]
-
care a apărut la Constantă, trimestrial, în 1920, apoi la Cernăuți, anual, între 1924 și 1938. Director este Constantin Brătescu. Programul anunțat era „promovarea studiului științific al trecutului și prezentului Dobrogei”, A.D. publicând, pe lângă studii și articole de istorie, geografie, etnografie și folclor, literatura originală, traduceri, studii de istorie literară, recenzii și note de cărți. Colaborează cu versuri Ion Bentoiu, Gr. Sălceanu (debut în 1921), Al. Gherghel, N. Țimiraș, cu proza - S. Mehedinți (descrieri geografice), C. Brătescu, Valeriu I. Grecu, iar
ANALELE DOBROGEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
studii universitare la Facultatea de Litere din București (1938-1942), devenind doctor în filologie al Universității din București (1968) cu teza Balada populară din Muscel. Mai întâi profesor secundar în București (1948-1951), funcționează apoi, până la pensionare, în calitate de cercetător, în Institutul de Etnografie și Folclor din București, unde este o vreme și secretar științific (1958-1970) sau șef al sectorului de literatură populară și al sectorului de folclor (1971-1983). A fost redactor-șef al „Revistei de etnografie și folclor” (1980-1985) și membru în colegiul
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
până la pensionare, în calitate de cercetător, în Institutul de Etnografie și Folclor din București, unde este o vreme și secretar științific (1958-1970) sau șef al sectorului de literatură populară și al sectorului de folclor (1971-1983). A fost redactor-șef al „Revistei de etnografie și folclor” (1980-1985) și membru în colegiul de redacție al revistei „Datini”. Colaborează și la „Demos” (Berlin), „Limbă și literatură”, „Memoriile Comisiei de folclor”. În generația sa de folcloriști, A. se distinge prin volumul și calitatea lucrărilor, ilustrându-se atât
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Bălănescu, Liviu Cotorcea, Anca Sârbu, Adela Hagiu, Astrid Agache, Doru Scărlătescu, I. Popescu-Sireteanu, Magda Jeanrenaud ș.a. În paginile revistei, Petru Caraman, Ovidiu Bârlea, Ion Taloș, Vasile Adăscăliței, Petru Ursachi, Florin Bucescu, Viorel Bârleanu sunt autori de studii vizând domeniile etnologiei, etnografiei, ale folclorului literar sau muzical. Între colaboratori se numără și mulți specialiști de renume din străinătate: Hans-Robert Jauss, Michael Kapellen, Horst Schuller-Anger, Stefan Hof, Anton Schwob, Michael Soukop, Burkhart Steinwach, Till R. Kuhnle (toți din spațiul cultural germanic), Odille Serre
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
, supliment al ziarului „Tribuna Sibiului”, apărut la Sibiu, cu o periodicitate neregulată, între 1969 și 1971; nu conține o casetă redacțională. Revista are un profil larg, abordând domenii diverse - istorie, învățământ, psihologie, etnografie, artă plastică, muzică, teatru - și informând asupra vieții cultural-artistice sibiene. Locul cel mai important îl ocupă literatura, A. valorificând în cea mai mare parte potențialul artistic local. Poezia - grupată uneori în rubrici de autor, alteori sub titlul „Lirice” - este ilustrată
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
o largă deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura Academiei Române și beneficiind de apariție anuală regulată. Se păstrează profilul enciclopedic, cu preponderență pentru disciplinele arheologie-istorie sau etnografie și lingvistică. Deși materialele de istorie și critică literară sunt mai rare, se remarcă interesul crescând pentru studiile de stilistică (cu referiri la opera lui Tudor Vianu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ștefan Bănulescu). M. Albu propune în articolul
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
contribuție substanțială în folcloristica vremii în aproape toate sectoarele mari ale cercetării” (Ovidiu Bârlea). Editată de Academia Română, publicația venea să înlocuiască mai vechea colecție „Din viața poporului român” a aceleiași instituții și avea menirea să instaureze spiritul științific în domeniile etnografiei și folclorului și să sincronizeze astfel cercetarea românească cu cea europeană și universală. În scopul acesta, Ion Mușlea reușește să atragă în paginile publicației colaborarea „unora dintre cei mai de seamă specialiști în diferitele domenii ale folclorului românesc din acel
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
ale unor reputați etnologi și antropologi străini, precum Marianne Mesnil, Cristina Papa sau Harry A. Senn. Rubricile sunt, de regulă, „Studii”, „Note”, „Recenzii”, dar mai apar și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui Béla Bartók” ș.a. Spre deosebire de vechiul anuar, în relație, iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie, referitoare la folclorul maghiar și la cel săsesc din Transilvania, ori (câteva) privind relațiile cu folclorul românesc. Studiile
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
evoluția sa artistică, capacitatea de a rezista „junglei” este apreciată ca o dovadă a faptului că „este artist Înnăscut”. Același mecanisme ale riturilor de trecere cu elemente de probe inițiatice au fost studiate și În alte medii profesionale: spre exemplu, etnografiile consacrate redacțiilor jurnalistice au relevat rolul „consacrator” al etapelor liminare, când nou-venitul este supus la umiliri simbolice și la diverse Încercări referitoare la capacitatea sa de a accepta regulile ierarhiilor formale și informale și exigențele sistemului de lucru din instituțiile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
celebrități care Întrupează un anume ideal uman - cum ar fi reședința lui Elvis Presley din Graceland, Palatul Festivalurilor de la Cannes, Walk of Fame de la Hollywood. Un exemplu edificator este pelerinajul la mormântul și reședința lui Elvis Presley din Graceland. O etnografie (Rodman, 1996; G. Segré, 2001) a acestor pelerinaje relevă, dincolo de raționalizarea sistemului (dimensiunea comercială, organizarea birocratică, aportul tehnologiilor În construirea ritului), caracterul autentic al trăirilor participanților. Aceștia sunt confruntați, pe de o parte, cu omniprezența lui Elvis (spațiul plin de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
muncitorilor belgieni de la Începutul secolului XX. Elementele de confruntare și contestare sunt relevate de M. Riggio (2004) și R. Schechner (2004) În analiza carnavalului din Trinidad, de M. Rector (1984) pentru carnavalul brazilian, sau de D. Gilmore (1998) În ampla etnografie a manifestărilor carnavalești din Andaluzia. Acesta din urmă remarcă: În mod evident, discursul carnavalesc include protestul politic. O mare parte a protestului este revoluționar: anticlerical, anticapitalist și antiburghez. O mare parte a satirei și profanării din cântecele carnavalești reflectă lupta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mircea, 1995, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Humanitas, București Eliade, Mircea, 1997, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Humanitas, București Elizondo, Virgil; Freyne, Sean (coord.), 1996, Pilgrimage, SCM Press, Londra Eretescu, Constantin, 1976, „Ființe mitologice În legendele românești”, În Revista de etnografie și folclor, nr. 2 Eriksen, Anne, 1997, „Memory, History and National Identity”, În Ethnologia Europae, vol. 27, nr. 2 Erikson, E.H., 1966, „Ontogeny of Ritualization in Man”, În Phylosophical Transactions of The Royal Society of London (seria B), vol. 251
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Litere și Filosofie la Universitatea din București (1925-1929); își ia licența având ca specialitate principală filosofia și, complementar, limba și literatura italiană. După câțiva ani de activitate didactică la Râmnicu Vâlcea și Sibiu, se specializează în estetică, istoria artelor și etnografie la Berlin (1936-1937) și München (1938-1939). În 1938, obține titlul de doctor în filosofie la Universitatea din București cu teza Conceptul de artă populară, care va fi tipărită în 1939. Lector de limba și literatura română la Universitatea din Viena
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
redactor la „Scânteia tineretului”, referent de specialitate la cancelaria Academiei Române (1977-1989). Este membru în comitetul de redacție al „Analelor Academiei Române” (1977-1989), membru în comitetul de redacție (1979), secretar responsabil de redacție (1980-1985) și redactor-șef (din 1986) al „Revistei de etnografie și folclor”, redactor responsabil adjunct al „Memoriilor Comisiei de Folclor” (1988). După 1990, este lector la Universitatea „Spiru Haret” din București. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu teza Folclorul taberei militare (1994). Volumul Idealul unității
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
constă în prezentarea milităriei ca mediu generator de cultură. SCRIERI: Idealul unității naționale în cultura română, București, 1988; Folclorul taberei militare. Armata și războiul în folclorul românesc. O nouă abordare, București, 2001; Enciclopedia culturii tradiționale românești, București, 2001; Folclorul și etnografia sub protecția Academiei Române, București, 2002. Ediții: Mihail Canianu, Studii și culegeri de folclor românesc, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1999 (în colaborare cu Mihai M. Robea); Sal Segall, Din folclorul poporului evreu. Credințe, datini și superstiții, cu o scrisoare de
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
für östliche Latinität”. Redactor: Paul Miron. Revista continuă seria apărută la Cluj și scoasă de Muzeul Limbii Române între 1920 și 1948; textele sunt în limba germană, în engleză sau franceză. Revista e structurată pe următoarele secțiuni: istorie, arheologie, limbă, etnografie și folclor, literatură. Colaboratorii sunt reputați specialiști din țară, ca și româniști din afara granițelor țării. Unele numere sunt tematice. În sumarul revistei pot fi întâlnite articole și studii precum Fondul latin în folclorul românesc (D. Popa, 1/1973), Motivul mării
DACOROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286651_a_287980]
-
din Cernăuți. Director este Ion I. Nistor, secretar fiind Vasile Grecu. Buletinul este conceput după modelul „Dacoromaniei” de la Cluj, având următoarele rubrici: „Studii”, „Articole mărunte”, „Recenzii”, „Cronici”. Majoritatea rubricilor tind să devină tematice, abordând probleme de istorie, limbă, folclor, artă, etnografie. Printre colaboratori figurează N. Iorga (Note asupra încă unui „Câmpulung” muntean: Chioajdele), Vasile Grecu (Versiunile românești ale erminiilor de pictură bizantină), Leca Morariu (Morfologia verbului predicativ român), Gr. Nandriș, Oreste Luția, Al. Bocănețu, N. Grămadă, D. Marmeliuc, C. Brătescu, Claudiu
CODRUL COSMINULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286321_a_287650]
-
studii universitare de filologie și jurnalism (1965-1970) și studii muzicale urmate, la seral, la Chișinău (1965-1969), C. este, succesiv, conferențiar la Universitatea de Stat din Republica Moldova în cadrul Catedrei de teorie și practică a presei (1970-1977), șeful Secției de folclor și etnografie din Ministerul Culturii (din 1980), director în Ministerul Culturii (din 1980), director al Centrului Național de Creație Populară (din 1990), conferențiar universitar la Institutul de Arte din Chișinău, cercetător științific la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
Aricescu semnează o încercare biografică dedicată lui Iancu Jianu, însoțită de literatură populară închinată celebrului haiduc, și, tot el, un Cântec poporan despre Eliad; anecdote și satire „colportează” Petre Ispirescu și S. Fl. Marian. Numeroase studii de folclor și de etnografie, precum și recenzii despre colecțiile de literatură populară (colecția lui N. A. Caranfil, apărută la Huși, în 1872, sau cea de cântece bulgărești a lui V. Ciolac, din 1872), aparțin tot directorului revistei, care la rubrica de bibliografie semnalează și lucrări sau
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
filologice al Universității din București cu lucrarea Rima în poezia populară românească. Este membru al Societății Internaționale de Studierea Narațiunilor Populare (ISFHR), al Societății de Antropologie Culturală din România (SAC) și membru în colegiile de redacție ale publicațiilor „Revista de etnografie și folclor”, „Memoriile Comisiei de folclor” și „Limbă și literatură”. Rima în poezia populară românească (1973), o bună introducere în studiul problemei, se remarcă îndeosebi prin analiza funcțiilor rimei. Pe baza unei analize structurale de adâncime, autorul stabilește frecvența rimelor
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
bine apreciată de Ovid Densusianu pentru valoarea ei documentară („ne înlesnește cunoașterea producțiunilor populare dintr-un ținut prea puțin cercetat”), pentru autenticitatea și valoarea estetică a numeroase cântece, iar de Vasile Bogrea pentru notele însoțitoare („în fond mici repertorii de etnografie și folclor maramureșean”), care „aduc informații utile pentru înțelegerea poeziilor” și de Artur Gorovei pentru corectitudinea transcrierii („Chipul cum este cules acest material, fără îndreptări și adausuri, precum au făcut unii culegători, indicațiile și explicările unor cuvinte necunoscute chiar de
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]