957 matches
-
interpretările proprii ale actorilor, de raporturile pe care le pun în practică aceștia și care sunt neîncetat remodelate în cadrul relațiilor interpersonale cotidiene. Așadar, întreprinderea, departe de a fi acea lume uniformă pe care și-o imaginează anumite persoane, îi oferă etnologului, cu deosebire în conjunctura contemporană, o bogăție și o foarte mare diversitate de fenomene sociale. Să mai adăugăm că natura însăși a transformărilor și a inovațiilor tehnologice îi îndeamnă pe antropologi să treacă de la o etnografie a muncii sau a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reflectă în pierderea auditoriului de către sindicate operează substituirea de către întreprindere ca matrice globală a calificării sau a postului de lucru, în sensul anterior restrâns al termenului și cu conotațiile de înlănțuire pe care le presupunea. Toate aceste elemente reprezintă, pentru etnologii preocupați să înțeleagă evoluțiile rapide ale societății contemporane, o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite, înmulțirea studiilor riguroase în contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de la origine am putea spune -, indiferent de reconversiunea implicită și de manipularea ideologică subiacentă. Dacă literatura strict gestionară a fost în acest context pe cât de abundentă, pe atât de naivă (de exemplu, celebrul "suflet al întreprinderii"), cea care emana de la etnologii de profesie a lăsat mult mai puține urme, în virtutea clauzei de "confidențialitate" pe care o impuneau contractele semnate cu cercetătorii: destinatarul ambelor era proprietarul legal, care nu autoriza publicările decât după eliminarea oricărei "asperități" care ar fi putut dăuna imaginii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interpreți dedublați ai raporturilor sociale, geniile se află în centrul articulațiilor interne și externe care determină evoluția câmpurilor economice și politice. Sintetizatori de descifrare, ele le redau o coerență semnificativă atunci când actorii se simt aproape de marasm. Pe lângă aceasta, ele oferă etnologului un tablou sinoptic al efectelor unei globalizări care împletește imaginarul cu constrângerile obiective și indică un fel de pistă hermeneutică. Capitolul 3 Industrializare, dezindustrializare* Laurent Bazin Cercetările realizate asupra întreprinderii și a raporturilor de muncă au permis instituirea unor problematici
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
formelor de mobilizare politică sau sindicală. Această focalizare asupra straturilor sociale subalterne se impune atunci cu o evidență cu atât mai mare cu cât acestea din urmă constituie populații "indigene" care fac față, în situația colonială, fracțiunilor sociale dominante străine: etnologii nu se interesează decât de autohtoni, abordați prin prisma unei relații de alteritate. Raporturile acestora cu dominanții europeni sunt parțial evacuate în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției, al revoltei sau al aculturației
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
foarte recent atenție acestui tip de obiecte. Notăm, desigur, lucrările lui G. Balandier de la mijlocul anilor cincizeci. Dar interesul său pentru muncitorii din cartierele africane ale orașului Brazzaville 85 nu a trezit prea multe vocații în rândul generației următoare de etnologi. O timidă revenire a antropologiei urbane se observă către mijlocul deceniului al șaptelea, în ce privește atât contextele așa-zis "exotice", cât și Franța. În privința terenurilor franceze, etnologia urbană se implantează îndeosebi în jurul unui grup de cercetători constituit sub impulsul lui Gérard
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se intereseze de lumea muncii salariate, însă într-o optică de multe ori reductibilă. Așadar, focalizarea problematicilor asupra competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a frecventării automatului de cafea. Studiind cartierele muncitorești din apropierea uzinelor unde lucrează locuitorii acestora, etnologul merge uneori până la explorarea formelor de muncă; la intrarea în atelierele de producție, uneori indirect, de altfel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a frecventării automatului de cafea. Studiind cartierele muncitorești din apropierea uzinelor unde lucrează locuitorii acestora, etnologul merge uneori până la explorarea formelor de muncă; la intrarea în atelierele de producție, uneori indirect, de altfel, prin intermediul poveștilor pe care le spun muncitorii, sau chiar prin consultarea arhivelor. Sunt repetate însă și acum un număr de studii care, în loc să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industriei textile, al siderurgiei și al altor sectoare. Nu există întotdeauna o astfel de conjuncție între spațiul rezidențial și spațiul producției, ea fiind întâlnită fără îndoială din ce în ce mai rar din pricina evoluțiilor progresive ale aparatului productiv și ale formelor de urbanism deopotrivă. Etnologul se lovește atunci de probleme metodologice delicate. Aplicarea obiectelor și metodelor etnologiei elaborate pe terenuri rurale unor spații sociale noi necesită reformulări care au făcut obiectul a numeroase disensiuni în ultimii douăzeci de ani. Unele ajustări ale demersului etnologic pot
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spațiul muncii, a plasat cele două mari categorii de salariați într-o relație de alteritate. Într-un fel, abordarea etnologică pe care o realizează ajunge să producă printr-un artificiu intelectual, în cadrul societății franceze, configurația colonială, deja evocată, întâlnită de etnologii britanici ai schimbării sociale. Iată unul din derapajele curente ale disciplinei. Evenimentele ceremoniale, festive, multiplele ocazii de teatralizare a raporturilor sociale constituie desigur locuri-cheie pentru observație. Totuși, atât în întreprinderi, cât și în cartiere sau orașe, a vorbi despre manifestări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În afara Franței, antropologia industrială și urbană nu a făcut niciodată din terenurile ei de anchetă o arhivare a trecutului încheiat sau pe cale de a se încheia; dimpotrivă, pe aceste terenuri îndepărtate (africane, asiatice, latino-americane), această funcție este delegată mai degrabă etnologilor lumii rurale care s-au specializat în etnografia denumită de "urgență" prin intermediul culegerii de tradiții orale. Spațiul muncii sau cartierele urbane sunt studiate tocmai pentru că sunt considerate locuri esențiale pentru înțelegerea societăților contemporane în globalitatea lor. Există deci o separare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
obiectele de studiu sunt similare. Acest clivaj are rațiuni de a fi instituționale; el nu are nicio justificare științifică. Există o anumită urgență ca disciplina să anihileze aceste separări, însă acest lucru nu se poate realiza decât cu condiția ca etnologii să reușească să se elibereze de obligația de a colecta semnele unei culturi populare. Dar, lăsând la o parte acest aspect, care ar fi aportul etnologiei la studiul fenomenelor legate de mutațiile industriale? În unul din numerele sale recente, revista
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exterior, și conținutul ei științific efectiv, în permanentă reînnoire. Într-adevăr, necesitatea de a surprinde actualul, prezentul, contemporanul, formulată succesiv de G. Balandier, G. Althabe și M. Augé, se prezintă acum ca o evidență împărtășită de o largă majoritate de etnologi. Aceste calificative sunt însă foarte des utilizate ca afișaje vide de conținutul epistemic cu care le înzestraseră enunțătorii, utilizarea lor fiind prin urmare înțeleasă ca o tentativă de a conjura marginalizarea unei practici științifice. Exigența ca disciplina să reintegreze terenurile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
94. Influența oarecum limitată în sânul antropologiei franceze a postmodernismului american se manifestă aici în lumina cea mai desuetă a exaltării narcisiste a cercetătorului și a eleganței estetice a operei lui. Înmulțirea publicațiilor despre scriere în care sunt expuse temerile etnologului oferă un indiciu privind ascendentul exercitat de această orientare. Cea de-a doua opțiune, care nu o exclude pe cea dintâi, constă în confruntarea mai mult sau mai puțin voită cu apelurile de ofertă sau cu o cerere socială, sub
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mult sau mai puțin direct de la aceasta din urmă. Ea induce confuzii oportune care maschează deseori absența unei problematici în spatele invocării evazive a originii disciplinei. Pare totuși bine stabilit (și, în perioada recentă, sociologii o recunosc mult mai ușor decât etnologii) faptul că descrierea nu ar putea exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop științific. Operația care constă în a înlocui alteritatea din centrul disciplinei dă naștere necesității de a reda un proiect teoretic empirismului etnografic închis în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
închide interpretarea în teatrul ritului; de a sublima o dimensiune simbolică, a cărei elaborare ar fi astfel deconectată de mizele sociale concrete, adică lipsită de orice conținut. Felul în care M. Segalen își prezintă viziunea despre dezbaterile dintre sociologi și etnologi în privința vânătorii este de-a dreptul simptomatic 97. Sociologii s-ar situa de partea evidențierii raporturilor de dominare între clase și fracțiuni de clasă; etnologii le-ar considera pe acestea din urmă secundare și s-ar preocupa de reunificarea socialului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urmă, disciplina însăși pare să fi fost folclorizată. Este vorba desigur înainte de toate de o miză științifică internă. Aceasta îi privește însă în egală măsură pe toți actorii care sunt implicați în spațiile sau în instituțiile pe care le studiază etnologii. Prospecții Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor Să luăm ca exemplu multiplele spații culturale care apar în bazinul minier din nordul Franței, chiar pe teritoriul, am putea spune, al activismului minier dispărut și ale cărui obiective sunt de a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mediere a politicului care apar odată cu descentralizarea din anii optzeci. Bazinul minier și întreaga regiune abundă în experiențe de acest gen, foarte locale sau operând la o scară mai largă. Această apariție bruscă se corelează cu o activitate desfășurată de etnologi sau cercetători din alte discipline asupra unor teme similare sau paralele, de cele mai multe ori lipsite de orice perspectivă critică. Producțiile lor pot alimenta cu siguranță reflecțiile și lucrările actorilor care animă aceste organizații diverse. Etnologul riscă să-i trimită pur
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu o activitate desfășurată de etnologi sau cercetători din alte discipline asupra unor teme similare sau paralele, de cele mai multe ori lipsite de orice perspectivă critică. Producțiile lor pot alimenta cu siguranță reflecțiile și lucrările actorilor care animă aceste organizații diverse. Etnologul riscă să-i trimită pur și simplu pe oameni la ei înșiși. În plus, există pericolul împotmolirii într-o muncă colectivă de reelaborare a dominației, la care etnologul e obligat să participe incidental sau voluntar, fără a contribui la clarificarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alimenta cu siguranță reflecțiile și lucrările actorilor care animă aceste organizații diverse. Etnologul riscă să-i trimită pur și simplu pe oameni la ei înșiși. În plus, există pericolul împotmolirii într-o muncă colectivă de reelaborare a dominației, la care etnologul e obligat să participe incidental sau voluntar, fără a contribui la clarificarea semnificațiilor profunde ale acesteia. Interesul abordării etnologice se situează în altă parte decât în acest joc de oglinzi. Existența însăși a acestor organizații, înmulțirea lor rapidă, precum și activitățile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
participe incidental sau voluntar, fără a contribui la clarificarea semnificațiilor profunde ale acesteia. Interesul abordării etnologice se situează în altă parte decât în acest joc de oglinzi. Existența însăși a acestor organizații, înmulțirea lor rapidă, precum și activitățile acestora solicită atenția etnologului. Apărută după oprirea producției de cărbune și într-o vreme în care țesutul asociativ pare mai degrabă în declin la nivel local, ce înseamnă derularea acestei activități? Ce loc ocupă ea în (re)configurarea locală a politicului, a formelor de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diferitele teritorii în care se înscrie? În ce raport se află ea cu modalitățile mutației economice în aceste spații geografice și sociale? La acest nivel se situează problematicile lucrărilor de etnologie. Aceste întrebări pe care și le poate pune un etnolog și analizele pe care le-ar putea produce el se referă în primul rând la ansamblul actorilor care și-au investit astfel eforturile. Este vorba de fapt de a privi sensul și implicațiile acestor eforturi, nu atât în optica unei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ansamblul actorilor care și-au investit astfel eforturile. Este vorba de fapt de a privi sensul și implicațiile acestor eforturi, nu atât în optica unei evaluări, cât în ideea conform căreia, clarificând aspectele realului în care actorii sunt zilnic inserați, etnologul ca și sociologul poate contribui la apariția unor perspective noi, a unor interogații noi, a unei mai bune înțelegeri a situațiilor sociale, a legăturilor care există între fenomene aparent independente unele față de altele. Să amintim, rămânând intenționat în schematizare, că
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
limiteze abordarea și analiza raporturilor de muncă la modalitățile interne de supunere, de organizare a întreprinderilor, de distribuire și de instrumentalizare a deprinderilor tehnice. Pentru a nu oculta transformările și modurile de structurare a activității industriale, este deci necesar ca etnologii să pătrundă în întreprinderi pentru a-și efectua anchetele. Întreprinderile prezintă un interes de prim ordin pentru realizarea unui teren etnografic, deoarece, spre deosebire de cartierele urbane, de exemplu, pot fi observați actori aparținând unor categorii sociale separate de mari distanțe ierarhice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prim moment, el posedă o structură care îi este proprie, care scapă acestei șefii despotice, acestui colectivism servil impuse din afară prin forță. Apare acum dihotomia fundamentală a satului: o aparență exterioară și o structură internă, străine una de cealaltă. Etnologul, ca reacție împotriva sistemului colonial, va căuta să descopere acest univers ascuns al vieții de la sat situându-se dincolo de masca oficială. Iată cele două elemente constitutive ale celei de-a doua realități a satului: autosubzistența și organizare familială. Nu este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]