924 matches
-
Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și cercetări de etnologie”, 1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de cercetare în etnografia românească, Cluj-Napoca, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și cercetări de etnologie”, 1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de cercetare în etnografia românească, Cluj-Napoca, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 339; Ion Chelcea, Privire către noi înșine ca popor, Pitești, 2002, 78-80; Ioan
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de cercetare în etnografia românească, Cluj-Napoca, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 339; Ion Chelcea, Privire către noi înșine ca popor, Pitești, 2002, 78-80; Ioan Godea, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, București, 2002, 398-411. I. D.
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Este fiul Anei Vulcănescu (n. Ionescu), muncitoare, și al lui Horia Vulcănescu, tehnician cadastral. Urmează școala primară și patru clase de liceu la Galați, continuă la Liceul „Spiru Haret” din București, unde va face și studii de sociologia culturii și etnologie la Facultatea de Litere și Filosofie (1934-1937). E profesor de filosofie și drept (1937-1950), de drept și chimie (1950-1957) la Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, la Giurgiu și București. Sub îndrumarea lui D. Gusti, își ia doctoratul în
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
implicațiile mitologice ale acestor forme de folclor ludic și propune o nouă clasificare a lor. SCRIERI: Chestionar mitologic, Târgoviște, 1938; Două tipuri de mitologie română, București, 1944; Fenomenul horal, Craiova, 1944; Boșimanii, București, 1967; Etnografia: știința culturii populare, București, 1968; Etnologie juridică, București, 1970; Incașii, București, 1970; Măștile populare, București, 1970; L’Écho de quelques monuments mégalithiques dans le paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
1968; Etnologie juridică, București, 1970; Incașii, București, 1970; Măștile populare, București, 1970; L’Écho de quelques monuments mégalithiques dans le paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești, București, 1975; Dicționar de etnologie, București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist.
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
București, 1970; Măștile populare, București, 1970; L’Écho de quelques monuments mégalithiques dans le paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești, București, 1975; Dicționar de etnologie, București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu Romulus Vulcănescu despre civilizația română și valoarea ei în contextul istoriei universale, LCF, 1982, 11; Ion Chelcea, Septimiu Chelcea, Etnologia, disciplinele conexe și lipsa rigurozității științifice, „Revista
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu Romulus Vulcănescu despre civilizația română și valoarea ei în contextul istoriei universale, LCF, 1982, 11; Ion Chelcea, Septimiu Chelcea, Etnologia, disciplinele conexe și lipsa rigurozității științifice, „Revista de filosofie”, 1982, 2; Paul
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu Romulus Vulcănescu despre civilizația română și valoarea ei în contextul istoriei universale, LCF, 1982, 11; Ion Chelcea, Septimiu Chelcea, Etnologia, disciplinele conexe și lipsa rigurozității științifice, „Revista de filosofie”, 1982, 2; Paul Caravia, Enciclopedia mitologiei românești, RL, 1985, 43; Valeriu Rusu, „Mitologie română”, SPM, 1985, 48; Silviu Angelescu, Portretul literar, București, 1985, 200-201; Mihai Rădulescu, Restituirea mitologiei române, LCF, 1986
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
române, LCF, 1986, 5; Mihai Coman, O sinteză discutabilă, SLAST, 1986, 12-14; Ion Itu, „Mitologie română”, AST, 1987, 8; Vasile Vetișanu, Germina Comanici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 198-202; Datcu, Dicț. etnolog., II, 284-286; Rusu, Membrii Academiei, 563-564; Ioan Godea, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, București, 2002, 411-414. I. D.
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
București, 1984; Proza populară românească, București, 1986; Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum im europäischen Kontext, tr. Albrecht Zweier, București, 1989; Din estetica poeziei populare române. Analize stilistice și literare, București, 1990; De civitate rustica. Studii și cercetări de etnologie și literatură populară, București, 1999; Introducere în etnografie. Obiect, principii, metode, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2001; Ritualurile agrare la români, București, 2002. Culegeri: Basmul cu Soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1974; Folklor românesc. Studii
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
să-și facă auzite vocile, cu condiția să se ferească de orice dogmatism. Acesta este domeniul pe care Îl solicită și-l instrumentalizează noul rasism, căci ceea ce se interpretează În sens rasial sunt anumite modele preluate din antropologia socială, din etnologie, din sociologie sau din psihologie. Așadar, acestor cercetători le revine În primul rând sarcina de a reacționa Împotriva derivelor ideologice. Se pare deci că diferitele concepții asupra rasismului reclamă concepții diferite asupra antirasismului. Se naște un conflict la nivel de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noiembrie 1904 și adresată poetului Saint-Pol-Roux, În urma unei escale pe „Tărâmul Trecutului” (Correspondance Saint-Pol-Roux/Victor Segalen, Mortemart, Rougerie, 1975, p. 41), Victor Segalen se confesează: „Cu ce-am rămas? Mai mult cu «limite ale ignoranței», cu certitudini ale incertitudinilor, În etnologie, În exegeza exotică, În tot”. O dublă perspectivă De multe secole și până astăzi, numeroși călători au privit Franța cu emoție, cu Îndoială sau În mod critic, În funcție de „regiunea” lor de origine. Educația, cultura, limba, sensibilitatea personală și contextele acțiunii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferite ca un indiciu al difuzării acestora pornind de la un număr limitat de focare. Atenția se Îndreaptă Înspre circulația acestor trăsături: itinerare, viteză și arii de difuziune, modificări survenite, obstacole și condiții favorabile difuzării. ν Difuzionismul este un curent al etnologiei. Apărut la Începutul secolului XX, este reprezentat de trei școli: 1) Școala engleză, numită și panegipteană sau heliolitică, are ca principale figuri pe Grafton Elliot Smith și William James Perry. Conform acestora, elementele comparabile Întâlnite În diferite părți ale lumii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
viitor În viziunea anglo-saxonă sau asociat trecutului firmei, istoriei și identității acesteia În viziunea europeană (Sainsaulieu, 1987), această cultură servește drept interfață Între actor și mediul său și marchează o căutare a sensului conciliabilă cu eficiența tehnică. Prin Împrumuturi din etnologie și sociologie, ea se constituie ca un ansamblu de moduri de a gândi, de a simți și de a acționa dobândite prin Învățare, de valori Împărtășite exprimând credințele și filosofia (implicită sau explicită, conștientă sau inconștientă) specifice unui grup. Formalizarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu sunt percepute ca niște grupuri concrete, ci ca tipuri de organizare identificabile prin faptul că Își păstrează frontierele. Interesul punctului de vedere al lui Barth ține În esență de critica severă pe care acesta o aduce practicii curente a etnologiei. Într-adevăr, nu este deloc evident că o etnie constituie un spațiu clar definit și că membrii săi Împărtășesc aceleași valori fundamentale, valori reperabile În formele culturale vizibile. Prin urmare, Barth procedează la o repunere În discuție a pseudo-evidențelor, cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
etnie constituie un spațiu clar definit și că membrii săi Împărtășesc aceleași valori fundamentale, valori reperabile În formele culturale vizibile. Prin urmare, Barth procedează la o repunere În discuție a pseudo-evidențelor, cum sunt noțiunile de rasă și de cultură. Istoria etnologiei „a produs o lume alcătuită din popoare separate, fiecare având propria cultură și fiecare fiind organizat Într-o societate pe care o putem izola În mod legitim pentru a o descrie ca pe o insulă separată de restul lumii” (Barth
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la rândul lor scene din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu. Au fost apoi În vogă artele africane și melaneziene, o dată cu colonizarea și cu crearea Muzeului Omului. Exotismul s-a impus și În literatură (Edmond de Goncourt, Théophile Gautier, Joseph Conrad), iar etnologia În plin proces de apariție s-a interesat de ciudățeniile din obiceiurile popoarelor din alte părți ale lumii, moștenind În același timp spiritul de colecționar al anticarilor. Dorința de a vedea și de a ști justifică aplecarea Înspre periferia universului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui obiect de studiu (ca etnologia, antropologia sau sociologia) par să neglijeze chestiunea. Marile tratate ale acestor discipline cel mult citează cuvântul, fără ca măcar să-i schițeze teoria și practica. Istoria contemporană, politologia și psihologia socială par totuși să facă excepția de la regulă. ν Dificultățile conceptuale se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apelat la: ă muzee etnografice; ă biblioteci și mediateci; ă asociații culturale din Béarn, Champagne, Normandia, Picardia, Poitou; ă bressoles catalane, calendretas occitane, școli diwan bretone, ikastolaks basce; ă Asociația „Apărarea și Promovarea Limbilor d’Oïl” (DPLO); ă Societatea de etnologie și folclor din Centru-Vest; ă Asociația Le Félibrige; ă Centrul de documentație provensală; ă Institutul de studii occitane; ă Conservatorul occitan din Toulouse; ă Institutul cultural al Bretaniei; ă anumite catedre universitare specializate; ă centre regionale de documentare pedagogică; ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să evităm atât capcana diferențialismului, cât și pe cea a universalismului abstract pentru a putea imagina condițiile unui universalism autentic. Misiune fără sfârșit și, În egală măsură, exigență minimă a gândirii. Despre relativitatea culturilor Punctul de vedere specific sociologiei sau etnologiei s-a construit, În mare măsură, Împotriva celui al antropologiei fizice. S-a străduit deci să respingă ipotezele naturaliste care căutau să explice diversitatea comportamentelor umane prin rolul eredității sau al rasei. Invers, prin debiologizare și denaturalizare, sociologul acordă atenție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
variază mai mult, cu atât devin mai puțin inteligibile În termeni de moștenire filogenetică” (Sperber, 1974, p. 491). În consecință, determinarea culturală a activităților definește omul mai mult decât presupusa sa natură, aceasta neexistând decât ca obiect al antropologiei fizice. Etnologia are deci misiunea să explice diversitatea nesfârșită a culturilor, omul fiind, dintre toate animalele, cel mai sensibil la condiționare. Această poziție, denumită În general culturalism, pune În valoare, printre altele, argumente etice. Opunându-se evoluționismului, profund anti-egalitarist, ea permite o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
drepturile omului pentru că au luat naștere În Occident. Acest păcat originar ar invalida așadar pretenția acestor drepturi la universalitate. Dezbaterea se referă În mod clar la autonomia rațiunii sau, dacă vreți, la faptul că filosofia nu se poate reduce la etnologie. Se cere aici dreptul de a evalua culturile plecând de la o definiție a omului bazată pe aptitudinea sa de descentrare critică. Nevrând să renunțăm nici la proiectul antropologic, nici la emanciparea prin rațiune, trebuie oare să ne aruncăm În brațele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socializate și instrumenta lizate pentru justificarea și raționalizarea sclaviei „negrilor” din Africa, apoi a discriminărilor și segregărilor cărora le-au căzut victime urmașii acestora, În special În Statele Unite. Același lucru este valabil și pentru categoriile etnice sau etnoculturale construite de etnologii și antropologii sociali, care au trecut În sfera politicului În a doua jumătate a secolului XX, pentru a justifica, de exemplu, constituirea unor state-națiune, pentru a legitima războaie identitare În care se recurgea la „curățire” ori la „purificare” sau, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]