926 matches
-
33. 631 Eugen Simion, op. cit., p. 295. 632 Mircea Eliade, op. cit., p. 7. 633 Ibidem, p. 8. 634 Ibidem, p. 11. 635 Ibidem, p. 22. 636 Ibidem. 637 Mircea Eliade, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 112. 638 Ștefan Borbély, op. cit., p. 202. 639 Rodica Zafiu analizează acest sufix din punct de vedere diacronic, vizând semantismul dezvoltat în limba de origine, neogreaca, precum și din perspectiva tendințelor sale în limba
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 350.) 683 Marta Petreu, op. cit., p. 178. 684 Matei Călinescu, op. cit., p. 166. 685 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. V, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 30. 686 Idem, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 315. 687 Idem, Proză fantastică, vol. V, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 106. 688 Ibidem, p. 92 și 94. 689 Ibidem, p. 94. 690 Al. Piru, "Mit și istorie în "Nouăsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai am încă un teanc întreg la care trebuie să răspund. Este o manie a mea, care mă costă mult: îmi place să primesc «corespondență». Din nenorocire, primesc nenumărate scrisori neinteresante, de la necunoscuți care-mi cer întrevederi pe chestiuni de etnologie, psihologie etc. - și mă apăr cum pot, mă apăr, mai ales mințind. Notez acest amănunt ca să anulez aproape 90 la sută din corespondența mea. Nu o recunosc. Ce scriu acolo nu corespunde decât rareori realității. Trebuie să mint ca să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
a religiilor. Între 1940 și 1949, docent în istoria religiilor la Universitatea din Uppsala, iar între 1949 și 1950, la cea din Lund. Din 1950 este profesor deistorie a religiilor la Uppsala. A participat la numeroase congrese: Congresul Internațional de Etnologie, Stockholm 1951; Congresul Internațional de Patristică, Oxford, 1955; Congresele Internaționale de Istorie a Religiilor, Roma 1955, Tokyo 1958, Turku, 1973... În 1940 și-a susținut teza de doctorat Le baptême de feu, la Universitatea din Uppsala, urmată câțiva ani mai
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
a istoriei religiilor, Eliade va comenta succint Essai sur la religion des Bambara și Dieu d’eau. Entretiens avec Ogotemmeli, Paris, 1948, sinteza lui Griaule despre mitologia și tradiția exoterică a dogonilor, în linia cercetărilor de sociologie a religiei și etnologie care, de la Durkheim și Mauss la Joachim Wach și Claude Lévi-Strauss, au contribuit la explicitarea religiilor primitive ca structuri articulate, coerente - vezi Nostalgia originilor, pp. 36-37. 2. Raymond Queneau (1903-1976): poet, romancier și eseist, prolific autor al Editurii Gallimard, publicând
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
cititorul poate să experimenteze direct, prin exemplele date, afirmațiile teoretice. Henri Peretz își structurează lucrarea în cinci capitole care doresc să cuprindă problemele esențiale ale observației în contextul metodelor sociologice, dar și în raport cu alte discipline socio-umane, cum ar fi antropologia, etnologia sau etnografia. De remarcat rămîne efortul autorului de a accentua importantă observației în cunoașterea și descoperirea celuilalt. Exemplele puse la dispoziție de Henri Peretz din cercetările lui D. Malinowski, M. Griaule, ale "Școlii de la Chicago", dar și altele mai rente
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
fost pe vremuri traduse și în românește. Guizot e un raționalist fantezist, care își imagina că nu există decât o civilizație universală, ca un bun comun la care participă omenirea întreagă. Teza lui e răsturnată de rezultatele noilor științe, ca etnologia și sociologia care, studiind popoarele primitive, dau la iveală o sumă de alte civilizații, care de care mai variate, a căror existență distruge iluzia de unitate a civilizației umane. În fața acestei situații neprevăzute, termenul francez se însărcinează cu un nou
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
desfacerea conceptului de cultură din vagul universalist și așezarea lui pe temelia concretă a etnicului. Cultura ca unitate universală e o abstracțiune teoretică tot așa cum e umanitatea, în realitatea concretă există culturi felurite precum există neamuri felurite. Mai înainte ca etnologia să ne demonstreze acest adevăr, în lumina căruia se topește frumoasa iluzie a universalității culturii și civilizației, romanticii germani au operat această disociere proclamând geniul etnic ca generator de cultură și atribuind națiunii această înaltă misiune, ca justificare supremă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
caracterul de unitate a culturii. Rolul religiei apare astfel genetic, stimulent și totdeodată ordonator ca o superioară disciplină în ansamblul variatelor manifestări ale culturii. Dar ca să precizăm o dată mai mult strânsa lor legătură originară, să amintim că ea face obiectul etnologiei, adică al acelei științe moderne care își propune să studieze amănunțit începuturile obscure, rudimentare sau primitive ale vieții omenești, pentru a descifra din ele originea ideii de Dumnezeu și formele de civilizație și de cultură în care ea s a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fetișismul, manismul, animismul, totemismul, magia, socotite ca faze evolutive ale credinței religioase, îi apar lui W. Schmidt lipsite de un fundament serios și construite pe o scară falsă de criterii imaginare. El nu contestă existența acestor forme religioase, pe care etnologia o confirmă, ci concepția ce stă la baza interpretării. Realitatea studiată fără idei apriorice, dar documentar și obiectiv, ne duce la concluzia contrară și anume: nu politeismul polimorfic e forma originară de religie, ci monoteismul, care a fost degradat ulterior
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei este să recreeze lumea în mod spiritual. Cartea Cărților ne învață că formele de cultură s-au născut în jurul cultului religios și artele au fost inspirate omului pentru a sluji pompa și frumusețea cultului. Datele cele mai recente ale etnologiei ne spun cu alt grai același lucru. Există deci o legătură intimă, de la început, între religie și artă, legătură pe care istoria creștinismului o proclamă prin cea mai bogată înflorire, pe care artele au trăit-o pe tulpina credinței. Și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creații de cultură și de civilizație. Pe de altă parte, creația omenească apare de la început în simbioză organică cu religia și se simte legată de ca ca o fiică de mamă. Aceste motive, în care datele cele mai recente ale etnologiei concordă cu imaginea despre lume, pe care ne-o dă Biblia, ne îndreptățesc, credem, să formulăm ideea că: întreaga creație omenească se naște din nostalgia paradisului. În nostalgia paradisului noi vedem sentimentul adânc și universal omenesc, din a cărui substanță
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
peste toate locurile globului terestru, ne vorbește, ca însăși universalitatea credinței în Dumnezeu, de un destin originar și de un destin final al omenirii. Am amintit în cursul expunerii noastre, și nu e nevoie să revenim asupra acestui lucru, că etnologia contemporană, așezată într-adevăr pe baze științifice, studiind îndelung și amănunțit la fața locului viața celor mai primitive popoare ce trăiesc astăzi pe pământ, a ajuns la concluzia, care confirmă întru totul adevărul Bibliei, că forma primordială de religie e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care aplicau domeniului religios ipoteza darwinistă și susțineau că politeismul ar fi forma primară din care s-a cristalizat ulterior monoteismul, au căzut în desuetudine nu numai prin părăsirea darwinismului în biologie, dar mai cu seamă prin rezultatele noi ale etnologiei religioase. Popoarele primitive, la care nu se găsesc sau aproape nu se găsesc urme de totemism, de animism și celelalte forme degenerate de religie, cred într-o ființă supremă, spirituală și veșnică, în care văd pe tatăl ceresc al omului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
texte - scurte „basne”, uneori dramatizate, „băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară, folclor literar, poetica folclorului, etnolingvistică, istoria etnografiei muzeale ș.a. Două articole au în vedere cultura populară românească din Banatul iugoslav și Voivodina. Cercetările lui T. în domeniul istoriei s-au concretizat în participarea, alături de Constantin C. Gomboș, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
lucrarea se situează în zona de preocupări din studiul Despre gândirea magică al lui Lucian Blaga, la care, de altfel, nu o dată face referiri. Alt domeniu al culturii tradiționale căruia P. îi acordă o atenție specială este acela al istoriei etnologiei românești, vizând îndeobște contribuțiile lui G. Barițiu, V. Alecsandri, B. Delavrancea, Romulus Vuia, Ion Mușlea, Mircea Eliade ș.a., ca și rolul unor asociații culturale (Astra) și instituții (Muzeul Etnografic al Transilvaniei). În Studii și cercetări de folclor (1971), sunt abordate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
folclor, I, Sibiu, 1998; Magia la români, București, 1998; Prezențe sibiene, Sibiu, 1999; Lucian Blaga. Evocări și interpreteri, Sibiu, 2003. Repere bibliografice: Virgiliu Florea, „Studii și cercetări de folclor”, ST, 1971, 6; Bârlea, Ist. folc., 539-540; Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, București, 1979, 396; Boris Zdericiuc, Profil contemporan. Profesorul Gh. Pavelescu la 75 de ani, REF, 1990, 3-4; Ilie Moise, Gheorghe Pavelescu - 80 sau Tinerețea fără bătrânețe a profesorului, „Studii și cercetări de etnologie”, 1995, 3-13; Datcu, Dicț. etnolog., II, 146-148
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
Ist. folc., 539-540; Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, București, 1979, 396; Boris Zdericiuc, Profil contemporan. Profesorul Gh. Pavelescu la 75 de ani, REF, 1990, 3-4; Ilie Moise, Gheorghe Pavelescu - 80 sau Tinerețea fără bătrânețe a profesorului, „Studii și cercetări de etnologie”, 1995, 3-13; Datcu, Dicț. etnolog., II, 146-148. I.Ms.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
principalului realizator al colecției Materialuri folkloristice (1900), coordonată de Gr. G. Tocilescu. SCRIERI: Cărți mucezite, Roșiori de Vede, 1938; Câteva însemnări pe marginea textelor folosite în jocurile de copii, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 333-399; Studii de etnologie, îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Constantin Fierăscu); Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Poeme de război, București, 1942 (în colaborare cu Floarea M. Costache); Colinde din Ialomița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
cel de al Doilea Război Mondial, influența teoriilor din spațiul occidental. Existența unor tradiții de mare prestigiu internațional și a unui grup masiv de sociologi profesioniști a făcut ca sociologia să fie profesată mascat în cadrul altor discipline - economie, igienă, antropologie, etnologie, statistică (p. 193). România anilor ’60 ai secolului XX cunoaște o sincronizare rapidă cu toate curentele sociologice semnificative ale momentului și este suficient să menționez publicarea antologiei Sociologia franceză contemporană, editată de Ion Aluaș și Ion Drăgan în 1971 la
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de pitoresc ?i de reverie. F?r? �ndoial?, acestea s�nt semne precursoare ale eclectismului, �mbog??it �n secolul al XIX-lea prin l?rgirea considerabil? a op?iuni-lor posibile pentru modelele furnizate de progresul istoriei, al arheologiei ?i al etnologiei ?i vehiculate de nume-roase publică?îi precum: The Architectural Antiquities of Great Britain (21 de volume, 1820-1878) de Nodier ?i Taylor, �difices de la Rome moderne (1840-1857) de P.�Letarouilly; Denkm�ler der deutschen Baukunst (1815-1818) de G. Moller; sau Espa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
99 102 103 106 107 109 113 113 124 132 135 141 141 143 145 147 151 154 158 160 162 164 166 173 177 183 �n aceea?i colec?ie au mai ap?rut: Na?ionalismele europene, Paul Sabourin Etnologia Europei, Jean Cuisener Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler PRINTED ÎN ROMÂNIA � Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-?tiin?ific? Ia?i ��str. Lascăr Catargi nr. 43 ��C.P. 161���cod 700107 Țel./ Fax: 032/230197 ��euroedit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
expresiilor și include teoria adevărului și deducțiilor logice; sintaxă - care studiază relația dintre semne (expresii) și dă regulile de formare ale acestora; și pragmatică - care studiază relația dintre semne și utilizatorii lor și cuprinde științe cum sunt "fiziologia limbilor", psihologia, etnologia etc. Structuralismul francez în schimb - Claude Levi-Strauss, Roland Barthes, Michel Foucault, Jacques Lacan, Lucien Goldmann, Pierre Francastel, Louis Althusser - îl continuă pe Saussure. Pentru ei lumea și omul nu există decât trecute prin limbaj. Toate celelalte realități sunt date numai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]