KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...38 >

947 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

românească pe baza tradițiilor culturale ortodoxe foarte vag definite și a ceea ce el Însuși considera că este misiunea mistică a națiunii române. Limbajul său este puternic infuzat de imagini apocaliptice biblice, foarte departe de un discurs, cum este cel al eugeniștilor, care aduce În prim-plan legile științifice ale vieții 88. O altă caracteristică mult mai importantă a discursului lui Codreanu este accentul pus pe chemarea către membrii mișcării de a se supune idelurilor credinței creștine și de a-și urma

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a discursului lui Codreanu este accentul pus pe chemarea către membrii mișcării de a se supune idelurilor credinței creștine și de a-și urma Căpitanul fără să pună la Îndoială mijloacele necesare pentru a obține mântuirea. În contrast cu acest mesaj, mișcarea eugenistă vorbea despre adevăruri obiective, raționale și făcea apel la simțul responsabilității și la autocontrolul biologic. Chiar dacă la prima vedere eugenia pare să fi servit ca instrument pentru ideologia legionară profund antisemită, la o privire mai atentă devine clar că fascismul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și la autocontrolul biologic. Chiar dacă la prima vedere eugenia pare să fi servit ca instrument pentru ideologia legionară profund antisemită, la o privire mai atentă devine clar că fascismul lui Codreanu exprima o paradigmă complet diferită de cea a ideilor eugeniste și nu semnalează nici un efort conștient de a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea sa antisemită. Făcăoaru a realizat legătura dintre eugenie și legionarism abia În 1940, trasând puncte de convergență Între cele două ideologii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
fi servit ca instrument pentru ideologia legionară profund antisemită, la o privire mai atentă devine clar că fascismul lui Codreanu exprima o paradigmă complet diferită de cea a ideilor eugeniste și nu semnalează nici un efort conștient de a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea sa antisemită. Făcăoaru a realizat legătura dintre eugenie și legionarism abia În 1940, trasând puncte de convergență Între cele două ideologii Într-o manieră personală, pe care cei mai mulți eugeniști nu o susțineau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Făcăoaru nu a menționat niciodată numele lui Iuliu Moldovan În Cuvântul, publicația oficială a mișcării legionare, deși a indicat explicit influența altor colaboratori de la Institutul de Igienă Socială din Cluj, printre care Aurel Voinea. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ideile eugeniste publicate de Făcăoaru Îi aparțineau, În realitate, lui Moldovan. Mai mult, chiar după ce și-a făcut publică afilierea legionară, Făcăoaru a continuat să publice În Buletinul eugenic și biopolitic editat de Moldovan, fără nici o cenzură din partea mentorului său. Făcăoaru respecta

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În lista de aur a celor mai mari binefăcători ai națiunii”, decât să Îl expună amenințării Gărzii de Fier91. În relația cu Făcăoaru și ideile sale extremiste, Moldovan s-a dovedit Încă o dată inadecvat rolului autoasumat de lider al mișcării eugeniste. Alte perspective asupra statului eugenictc "Alte perspective asupra statului eugenic" În epocă, s-au afirmat și alți adepți ai eugeniei, neafiliați cercurilor conduse de Moldovan, care explorau Însă potențialul teoriilor eugeniste de a reforma instituțiile statului și conceptul de cetățenie

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Încă o dată inadecvat rolului autoasumat de lider al mișcării eugeniste. Alte perspective asupra statului eugenictc "Alte perspective asupra statului eugenic" În epocă, s-au afirmat și alți adepți ai eugeniei, neafiliați cercurilor conduse de Moldovan, care explorau Însă potențialul teoriilor eugeniste de a reforma instituțiile statului și conceptul de cetățenie. Unul dintre aceștia era Ioan Manliu, un medic interesat de construirea unui stat bazat pe principiile eugeniei. Manliu a publicat câteva lucrări În 1920, Înainte de apariția doctrinei biopolitice elaborate de Moldovan

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
extraordinari, În special cele ale lui Carnegie și Rockefeller 95. Pe scurt, Îndemnul său era „Să devenim americani!”96. Faptul că unii autori, precum Manliu, exprimau astfel de idei arată că nu toți intelectualii români aveau aceeași interpretare a teoriilor eugeniste. Perspectivele propuse În epocă erau eterogene În ceea ce privește viitorul dorit pentru România, precum și instrumentele și modelele pe care românii trebuiau să le folosească În Încercarea lor de a deveni o națiune și un stat moderne. Lucrările lui Manliu nu au obținut

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și nu a avut la dispoziție o bază instituțională cu ajutorul căreia să Își susțină ideile. Un alt motiv Însă, posibil și mai puternic, era faptul că valori precum individualismul și spiritul antreprenorial pe care el le identifica drept caracteristice mișcării eugeniste din Statele Unite nu găseau un ecou semnificativ În societatea românească. Prin opoziție, retorica legalistă practicată de Moldovan, limbajul său moderat și tonalitățile sale naționaliste atingeau corzi mai sensibile În special printre alți noi membri ai claselor de profesioniști. Manliu Însă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ai claselor de profesioniști. Manliu Însă a continuat să publice articole În Revista de Igienă Socială, o publicație editată la București, care a avut un anumit impact În anii ’30. Sufletul acestei reviste era Banu, mentorul celui mai semnificativ grup eugenist din Regat. Banu era un scriitor prolific și, din multe puncte de vedere, o personalitate cu mai multe calități academice decât Moldovan, ale cărui sinteze aveau aspectul unor manifeste militante sau pamflete mai mult decât al unor analize În profunzime

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
97. Singura lucrare a lui Moldovan care se poate compara cu profunzimea și complexitatea celor publicate de Banu este ultimul său volum, Tratat de medicină socială (1947). Banu a prezentat În numeroase ocazii viziunea sa despre modul În care teoriile eugeniste ar fi trebuit să contribuie, În mod ideal, la definirea și funcționarea tuturor elementelor statului. Chiar dacă propun o soluție de sinteză Între modernism și respectul pentru tradiție, lucrările lui Banu aduc În discuție cu precădere tematici diferite de cele care

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
erau legate de puericultură și asistența socială, spre deosebire de prioritatea acordată de Moldovan educației și problemelor țărănimii. Cu toate acestea, Banu Împărtășea viziunea mendeliană a lui Moldovan și folosea aceleași referințe academice germane și aceeași legislație ca exemple pentru programele mișcării eugeniste din România 98. Banu a prezentat prima sinteză a ideilor sale despre necesitatea imperativă ca principiile eugenice să devină baza reorganizării statului Într-o serie de prelegeri organizate de Fundația Carol alII-lea, la Începutul anului 1935. Prima sa prelegere

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În aspectele lor atât pozitive, cât și negative 100. Spre deosebire de viziunea lui Moldovan, care aduce În prim-plan importanța covârșitoare a factorilor ereditari, teoria lui Banu despre forțele care influențează stabilitatea sau dezechilibrul biologic se apropie mai mult de perspectivele eugeniste care puneau accentul pe factorii de mediu și sociali. Rămânând un mendelian, Banu nu face Însă o distincție clară Între factorii ereditari și manifestarea lor socială. Pentru el, valoarea „capitalului de sănătate” era În mod esențial legată de modul În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
din Marea Britanie, Statele Unite și Franța, preocupați În mod similar de degenerarea clasei muncitoare. Banu considera că responsabilitatea și activitățile de „normalizare” a capitalului biologic al clasei muncitoare nu puteau fi lăsate În Întregime În grija mamelor, așa cum sugerau cei mai mulți dintre eugeniștii din străinătate. În schimb, autorul român pleda pentru introducerea unor măsuri de asistență socială susținute de stat, care să contribuie la Îmbunătățirea factorilor de mediu cu influență asupra sănătății, printre care igiena publică, accesul la vaccinări, alimentație, condiții de muncă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
capitalului biologic decât pe cea biopolitică a lui Moldovan. Abia În 1966, când avortul a devenit ilegal, indiferent de orice considerații practice, statul comunist și-a redefinit politicile În sensul aplicării unor măsuri mai restrictive de control al sănătății cetățenilor. * * * Eugeniștii susțineau că sunt interesați de sănătatea națiunii, nu de politică. Cu toate acestea, unele dintre lucrările adepților eugeniei au Încercat să propună reorganizarea comunității politice și a Înseși bazei de funcționare a statului În acord cu prioritățile eugenice. Teoria eugenistă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Eugeniștii susțineau că sunt interesați de sănătatea națiunii, nu de politică. Cu toate acestea, unele dintre lucrările adepților eugeniei au Încercat să propună reorganizarea comunității politice și a Înseși bazei de funcționare a statului În acord cu prioritățile eugenice. Teoria eugenistă a devenit fundamentul unei ideologii politice care, În unele cazuri, așa cum este cel al lui Moldovan În Biopolitica, și-a dovedit chiar valențele revoluționare. Punând accentul pe aspecte diferite ale relației dintre stat și cetățeni, Moldovan, Făcăoaru, Manliu și Banu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
control al comportamentului social, limitat doar de legile universale ale eredității. Conform ideilor exprimate În aceste lucrări (În special În cea a lui Moldovan), statul eugenic lua ființă ca o dezvoltare naturală a nevoilor organice ale națiunii, În epoca modernă. Eugeniștii subliniau, În același timp, necesitatea de a construi un astfel de stat pe principii raționale. Perspectiva eugenistă - În cadrul căreia organicismul se juxtapunea raționalismului, iar puterea, responsabilității - reprezenta o poziție distinctă În peisajul ideologic al României interbelice. Alți actori ai scenei

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În special În cea a lui Moldovan), statul eugenic lua ființă ca o dezvoltare naturală a nevoilor organice ale națiunii, În epoca modernă. Eugeniștii subliniau, În același timp, necesitatea de a construi un astfel de stat pe principii raționale. Perspectiva eugenistă - În cadrul căreia organicismul se juxtapunea raționalismului, iar puterea, responsabilității - reprezenta o poziție distinctă În peisajul ideologic al României interbelice. Alți actori ai scenei politice Încercau să se identifice fie cu o ideologie organică, precum naționalismul tradiționalist sau gândirismul mistic al

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
scenei politice Încercau să se identifice fie cu o ideologie organică, precum naționalismul tradiționalist sau gândirismul mistic al lui Nichifor Crainic, fie cu un Weltanschauung raționalist către care aspirau liberalii și, Într-o anumită măsură, țărăniștii (În special aripa Mihalache). Eugeniștii Încercau să reconcilieze aceste tendințe, arătând că opoziția dintre ele este o problemă depășită. Soluția lor a fost să transforme dezbaterea dintre două filosofii concurente ale drepturilor politice ale indivizilor Într-o discuție despre corp ca locus al dezvoltării potențialelor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
o problemă depășită. Soluția lor a fost să transforme dezbaterea dintre două filosofii concurente ale drepturilor politice ale indivizilor Într-o discuție despre corp ca locus al dezvoltării potențialelor calități viitoare, bazate pe legile indiscutabile ale naturii. Este adevărat că eugeniștii din România admirau mișcarea nazistă din Germania, dar cei mai mulți dintre ei nu erau pregătiți sau dornici să se angajeze total În susținerea ideologiei fasciste sau a organizării statului În vederea scopului unic al creării viitorului eugenic. Făcăoaru era singurul care părea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pentru scurt timp la conducerea României. Afilierile politice se defineau cu mare ambiguitate În continuumul dintre extrema dreaptă și centru și de aceea este dificil să localizăm fiecare individ Într-o poziție foarte clară. Cu toate acestea, putem observa că eugeniștii români erau reținuți În a pleda agresiv pentru măsuri eugenice restrictive precum sterilizarea forțată și nu Își exprimau sprijinul pentru folosirea de către stat a forței ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eugeniștii români erau reținuți În a pleda agresiv pentru măsuri eugenice restrictive precum sterilizarea forțată și nu Își exprimau sprijinul pentru folosirea de către stat a forței ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
exprimau sprijinul pentru folosirea de către stat a forței ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau În aceeași

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau În aceeași măsură dornici să extindă și responsabilitățile statului față de membrii săi și, mai ales, față de comunitatea organică a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau În aceeași măsură dornici să extindă și responsabilitățile statului față de membrii săi și, mai ales, față de comunitatea organică a națiunii. Viziunea utopică de tip totalist pe care o propuneau eugeniștii conținea unele inconsistențe cu privire la linia de demarcație Între responsabilități

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]