1,443 matches
-
spirituale. Din păcate însă, și în altă ordine de idei, nu ne permitem ca într-o succintă prezentare, precum cea de față, să arătăm cum se creează această comunitate drept comuniune de persoane, începând cu Taina Căsătoriei și cum intervenția euharistică îi rezidește în har pe cei doi soți într-un paradis cosmic al vieții căsătoriale, căci am fi obligați a ne referi la comuniunea etnică, mult mai pe larg. Căci într-adevăr, această comuniune, cunoscută mai mult cu denumirea de
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
a, E.I.B.M.B.O.R, București, 2004, p. 465. [15] Arhiepiscop Lazăr Puhalo, op. cit., p. 66-67. [16] Pr. Prof . Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 487. [17] Cf. Cuvânt înainte, Edouard Bonnefons, op. cit., p. 2. [18] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, Dimensiunea Euharistică a Ecologiei spirituale formative. Redescoperirea Paradisului etic Românesc: “Biserică carpatică pe ape”, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 290. [19
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
p. 75. [24] Ioannis Zizioulas, Ființa eclezială, Editura Bizantină, București, 1994, p. 251-268. [25] Ibidem. [26] Paul Evdokimov, Ortodoxia, traducere de P.S. Arhiereu Vicar Irineu Slătineanu, E.I.B.M.B.O.R., București, 1997, p. 51-53. [27] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, Dimensiunea Euharistică a Ecologiei spirituale formative. Redescoperirea Paradisului etic Românesc: “Biserică carpatică pe ape”, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 296. [28
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
Deisis, Sibiu, 1994, p. 75-85. [29] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, op. cit., p. 297. [30] Idem, Teologia iubirii, vol. II, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 1996, p. 135. [31] Pr. Prof. Dr., Spiritualitate și comuniune..., p. 490. Referință Bibliografică: Despre dimensiunea euharistica a creatiei in raport cu problemele ecologiei si misiunea / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 86, Anul I, 27 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
după sfințirea darurilor.”[ 7] Precum observă și liturgistul german J. Kramp, Cabasila distinge un scop direct, apropiat sau imanent (έ̉ργον) și unul indirect, mai depărtat sau transcendent (τέλος) al Liturghiei. Cel dintâi este sfințirea darurilor, adică a elementelor euharistice, care se prefac în Sfântul Trup și Sânge, iar cel de-al doilea este sfințirea credincioșilor, prin împărtășirea lor cu Sfintele Taine. Acesta din urmă, deși dependent de cel dintâi, este totuși scopul principal și ultim al Liturghiei. Cu alte
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
și ia parte în chip mistic, dar real, întreaga Biserică. Săvârșirea Liturghiei este oarecum o Întrupare înnoită a lui Dumnezeu. În ea Îl vedem pe Dumnezeul-Om ca Întemeietor și Cap al Bisericii și împreună cu El întreaga Biserică. În rugăciunea euharistică Biserica se vede și se cunoaște pe sine ca Trupul unic și întreg al lui Iisus Hristos”.[16] În toamna anului 1979, teologul romano-catolic Yves Congar încheia o sesiune a Societății „Kanon” cu o conferință în care prezenta eclesiologia euharistică
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
euharistică Biserica se vede și se cunoaște pe sine ca Trupul unic și întreg al lui Iisus Hristos”.[16] În toamna anului 1979, teologul romano-catolic Yves Congar încheia o sesiune a Societății „Kanon” cu o conferință în care prezenta eclesiologia euharistică drept învățătura originară catolico-ortodoxă despre Biserică în treăsăturile ei esențiale. Este recunoscută spontan drept originară, o eclesiologie dată la o parte pentru mai mult de o mie de ani. După părintele N. Afanasiev adunarea euharistică e Biserica întreagă și nu
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
conferință în care prezenta eclesiologia euharistică drept învățătura originară catolico-ortodoxă despre Biserică în treăsăturile ei esențiale. Este recunoscută spontan drept originară, o eclesiologie dată la o parte pentru mai mult de o mie de ani. După părintele N. Afanasiev adunarea euharistică e Biserica întreagă și nu o parte a ei. Nu există Biserici parțiale. Relația Bisericilor locale întreolaltă nu e cea a însumării unor elemente diferite, ci aceea a identității lor. De aceea, Bisericile locale nu pot fi adunate într-o
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
mod eclesial, iar nu individualist. „Unirea cu iisus Hristos este unirea cu toți credincioșii și unirea cu toți credincioșii e unirea cu El”. De la Sfântul Ignatie, părintele Afanasiev a preluat ideea unității Euharistiei în Biserica locală și respingerea oricărei celebrări euharistice private, casnice sau speciale. „Săvârșirea Euharistiei da un mic grup de creștini este o lezare a unității Bisericii locale, deoarece împarte Trupul unul și Potirul unul al Domnului”. Cel care oferă oferă este întotdeauna unul singur, însă toți concelebrează cu
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
aduca <> (eucharistia), la care participau toți. Nici poporul lui Dumnezeu nu putea săvârși fără el lucrarea sfântă, nici el nu putea săvârși lucrarea sfântă fără popor, fiindcă nu numai el, ci toți erau preoți ai Dumnezeului Celui Preaînalt. În eclesiologia euharistică slujirea stă în serviciul comunității care trăiește din Euharistie. Astfel, „acolo unde este episcopul, acolo trebuie să fie și mulțimea credincioșilor, așa cum unde este Iisus Hristos, acolo este și Biserica universală”.[18] Părintele Alexander Schmemann definește Euharistia ca sacramentul bucuriei
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
-și exprimă bucuria la această slăvită parousia. „Iată-L”, ar putea fi cea mai potrivită traducere a acestui cuvânt intraductibil. Euharistia este sacramentul unității. Noi suntem cuprinși în Euharistia lui Iisus Hristos și Domnul Iisus Hristos este Euharistia noastră - Ființa Euharistică desăvârșită. Noi știm că adevărata viață este „euharistică”, că am fost creați ca slujitori ai sacramentului vieții, ai transformării ei în viață-în-Dumnezeu.[ 21] Episcopul Ioannis Zizioulas aaccentuat faptul că putătorul slujirii nu prmește autoritatea slujirii și harisma ei pentru sine
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
-L”, ar putea fi cea mai potrivită traducere a acestui cuvânt intraductibil. Euharistia este sacramentul unității. Noi suntem cuprinși în Euharistia lui Iisus Hristos și Domnul Iisus Hristos este Euharistia noastră - Ființa Euharistică desăvârșită. Noi știm că adevărata viață este „euharistică”, că am fost creați ca slujitori ai sacramentului vieții, ai transformării ei în viață-în-Dumnezeu.[ 21] Episcopul Ioannis Zizioulas aaccentuat faptul că putătorul slujirii nu prmește autoritatea slujirii și harisma ei pentru sine, ci pentru comunitate ca „dar pentru alții”. La
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
creați ca slujitori ai sacramentului vieții, ai transformării ei în viață-în-Dumnezeu.[ 21] Episcopul Ioannis Zizioulas aaccentuat faptul că putătorul slujirii nu prmește autoritatea slujirii și harisma ei pentru sine, ci pentru comunitate ca „dar pentru alții”. La polul opus, celebrarea euharistică condusă de un prezbiter a putut renunța în denaturarea ei medieval-occedentală chiar și la concelebrarea laicilor. De aceea, după Zizioulas nu este vorba de ce anume dă hirotonia unui preot, ci în ce relație îl pune ea cu comunitatea. Hirotonia este
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
semnificație istorică originară a termenului preot este aceea că dacă Iisus Hristos (unicul Preot) devine în Duhul Sfânt o comunitate (trup al Său, Biserica), în existența istorică de aici și acum preoția Sa este închipuită și realizată ca o comunitate euharistică, în care „chipul” Său este capul acestei comunități, care aduce darurile euharistice cu și pentru comunitate și în numele ei. În felul acesta comunitatea însăși devine preoțească în sensul lui 1Pt. 2, 5-9... în întâlnirea simultană <> [în același loc] a tuturor
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
unicul Preot) devine în Duhul Sfânt o comunitate (trup al Său, Biserica), în existența istorică de aici și acum preoția Sa este închipuită și realizată ca o comunitate euharistică, în care „chipul” Său este capul acestei comunități, care aduce darurile euharistice cu și pentru comunitate și în numele ei. În felul acesta comunitatea însăși devine preoțească în sensul lui 1Pt. 2, 5-9... în întâlnirea simultană <> [în același loc] a tuturor stărilor și cinurilor comunității.”[ 23] 4. Despre Taina Euharistiei ca „Taină a
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
ei de „Taină a adunării”. Celebrantul vorbește în numele adunării (persoana întâi plural), nu numai al său propriu și nu numai pentru sine, ci ca „gură a Bisericii”, respectiv ca „limbă a comunității bisericești”, al cărei „Amin” este constitutiv pentru celebrarea euharistică. Mai cu seamă împărtășirea - în principiu a întregului popor, nu numai a câtorva inși izolați - este din nou parte integrantă constitutivă a dumnezeieștii Liturghii. Canonul 9 apostolic interzice expres participarea la dumnezeiasca Liturghie, fără a lua parte la Împărtășanie. Toți
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
individualizare care începe deja cu separația dintre „Liturghie” și „Euharistie” la Sfântul Chiril, care le explică în cateheze mistagogice diferite.[26] Sfântul Iustin pusese un accent puternic pe „Amin”-ul comunității care prin acest „Amin” participă constitutiv la înălțarea rugăciunii euharistice. Cu toate că participarea întregii comunități la cultul divin era constitutivă, încă din perioada preconstantiniană s-a ajuns la o poziție specială, marcată și spațial, a celebranților în adunarea (sinaxa) cultică. Săpăturile de la Aquileia au permis recunoașterea urmelor unui grilaj între spațiul
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
practice erau parte componentă esențială a cultului divin, o expresie a caracterului corporal și a unui materialism al mântuirii necesar față de tendințele spiritualiste eretice.”[ 28] 5. Despre Asceză și Liturghie. Nominalism[29] liturgic - asceză fără Euharistie versus formalism sau magism euharistic - Euharistie fără asceză Reafirmarea sensului pascal-eshatologic al Duminicii la „colivari”[30] era strâns acompaniată de redescoperirea sensului de comuniune euharistică al Liturghiei și de apologia împărtășirii continue/frecvente [synechōs, sychna] ca realizare concretă a acestor sensuri într-un etos pascal-eshatologic-euharistic
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
față de tendințele spiritualiste eretice.”[ 28] 5. Despre Asceză și Liturghie. Nominalism[29] liturgic - asceză fără Euharistie versus formalism sau magism euharistic - Euharistie fără asceză Reafirmarea sensului pascal-eshatologic al Duminicii la „colivari”[30] era strâns acompaniată de redescoperirea sensului de comuniune euharistică al Liturghiei și de apologia împărtășirii continue/frecvente [synechōs, sychna] ca realizare concretă a acestor sensuri într-un etos pascal-eshatologic-euharistic. Cele două tabere își disputau două concepții despre Tradiția: una „teoretică”, alta „pragmatică”. Grupul tradiționalist al „colivarilor” susținea respectarea strictă
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
vast program de recuperare enciclopedică și ancorare duhovnicească a întregii Tradiții într-un context inevitabil modern, propunându-și să cucerească pentru Ortodoxie interioritatea și subiectivitatea indivizilor. Cum s-a putut vedea deja, controversa „colivelor” a fost dublată de o dispută „euharistică”. Plecând de la două opuscule ale unui oarecare Petru Mansur, Neofit a început să susțină următoarea teorie euharistică: după epicleză și sfințirea Darurilor la Liturghie, Trupul euharistic al lui Iisus Hristos prezent pe sfintele altare nu este trupul slăvit, viu, însuflețit
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
-și să cucerească pentru Ortodoxie interioritatea și subiectivitatea indivizilor. Cum s-a putut vedea deja, controversa „colivelor” a fost dublată de o dispută „euharistică”. Plecând de la două opuscule ale unui oarecare Petru Mansur, Neofit a început să susțină următoarea teorie euharistică: după epicleză și sfințirea Darurilor la Liturghie, Trupul euharistic al lui Iisus Hristos prezent pe sfintele altare nu este trupul slăvit, viu, însuflețit și incoruptibil al Domnului de după Înviere, ci trupul său coruptibil, sensibil și muritor de la Cina cea de
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Cum s-a putut vedea deja, controversa „colivelor” a fost dublată de o dispută „euharistică”. Plecând de la două opuscule ale unui oarecare Petru Mansur, Neofit a început să susțină următoarea teorie euharistică: după epicleză și sfințirea Darurilor la Liturghie, Trupul euharistic al lui Iisus Hristos prezent pe sfintele altare nu este trupul slăvit, viu, însuflețit și incoruptibil al Domnului de după Înviere, ci trupul său coruptibil, sensibil și muritor de la Cina cea de Taină dinainte de jertfă; acesta trece printr-o moarte reală
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
însă doar o părticică a Pâinii sfințite cel care se cuminecă primește doar o parte a trupului lui Iisus Hristos, de aici necesitatea împărtășirii continue.[32] Majoritatea Părinților greci ai Bisericii afirmă natura înviață, și ca atare incoruptibilă, a Trupului euharistic al lui Iisus Hristos prezent ca atare în întregime în cea mai mică părticică și caracterul spiritual al jertfei euharistice. Fundamentul ultim al teoriei coruptibilității Trupului euharistic era o concepție riguros realistă și pragmatică despre prezența Trupului și Sângelui Mântuitorului
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
de aici necesitatea împărtășirii continue.[32] Majoritatea Părinților greci ai Bisericii afirmă natura înviață, și ca atare incoruptibilă, a Trupului euharistic al lui Iisus Hristos prezent ca atare în întregime în cea mai mică părticică și caracterul spiritual al jertfei euharistice. Fundamentul ultim al teoriei coruptibilității Trupului euharistic era o concepție riguros realistă și pragmatică despre prezența Trupului și Sângelui Mântuitorului Iisus Hristos în Euharistie: Trupul euharistic al lui Iisus Hristos făcut prezent în mod real prin epicleză pe sfântul disc
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Părinților greci ai Bisericii afirmă natura înviață, și ca atare incoruptibilă, a Trupului euharistic al lui Iisus Hristos prezent ca atare în întregime în cea mai mică părticică și caracterul spiritual al jertfei euharistice. Fundamentul ultim al teoriei coruptibilității Trupului euharistic era o concepție riguros realistă și pragmatică despre prezența Trupului și Sângelui Mântuitorului Iisus Hristos în Euharistie: Trupul euharistic al lui Iisus Hristos făcut prezent în mod real prin epicleză pe sfântul disc este supus ruperii și suferă astfel o
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]