853 matches
-
cap. VI, esteticii (cap. VII, religiei (cap. VIII și economiei (cap. IX, toate privite și explicate din aceeași perspectiv a principiului amânrii. Cci a înfțișa atâtea planuri ale existenței ca prezidate de un singur mecanism, ca rspunzând unei invariabile scheme euristice, nu poate fi decât demersul unui spirit de sintez și al unei vocații sistematice cu neputinț de disimulat. Inteligentul și mobilul eseist se va fi speriat întrucâtva de implicația vdit a ambițioasei sale întreprinderi, formulând rezerva mai curând diplomatic faț
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de tensiune sau a stressului de forfecare) implicată în paradigma controlului biomecanic al funcției endoteliale (Gimbrone). Flexibilitatea diferitelor metode utilizate este amplificată prin utilizarea logicii fuzzy în determinările de angiografie cantitativă, în simulările de flux și până și în interpretarea (euristică) a analizei factoriale. Evident analiza CFD mai are multe etape de parcurs până la descrierea completă a hemodinamicii dintr-un vas sau o leziune particulară, necesită cunoașterea geometriei și proprietăților mecanice ale peretelui vascular, presiunea, vâscozitatea și densitatea sângelui, caracteristicile velocității
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
învățător elev, la cele cu caracter de investigare, cu fluxul elev-învățător. Învățătorul va declanșa astfel problema încât să stârnească curiozitatea, interesul, gândirea elevilor spre găsirea unor soluții. Dialogul școlar poate fi: instrumental - princare se investighează volumul de cunoștințe al elevilor; euristic - prin care educatorul sugerează, fără a impune, mersul gândirii operaționale a elevului pentru descoperirea unui adevăr. Această metodă conferă elevilor o anumită autonomie în abordarea problemelor plastice, manifestată în general prin întrebarea De ce ?. Această metodă este una din căile prin
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
Această metodă este una din căile prin care se înlătură învățarea mecanică și îi provoacă pe elevi să gândească și să-și imagineze mai departe. ÎNVĂȚAREA PRIN DESCOPERIRE Învățarea prin descoperire se realizează cu acordul tuturor metodelor de învățământ, orientate euristic și presupune desfășurarea următoarelor activități: înțelegerea temei de cercetat, formularea ipotezelor de soluționare a problemelor puse și selectarea ipotezelor plauzibile; stabilirea condițiilor, a elementelor intelectuale și a materialului necesar pentru a descoperi răspunsul sau a efectua lucrarea cerută; efectuarea lucrării
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
dialogul / dezbaterea, discuția liberă (seminarul); proiecțiile video (filme, prezentări PowerPoint); expunerea (prelegere, explicația), lectura; întâlnirile pe grupe de părinți; prelegerea; referatul; observarea; excursia, vizita; discuțiile individuale; studiul de caz; masa rotundă și alte metode activ-participative (problematizarea, braimstormingul, prelegerea dezbatere, conversația euristică) sau neparticipative (prelegerea magistrală, informarea) specifice psihologiei adultului. Folosirea, cu prioritate, a metodelor participativ active garantează caracterul formativ al întâlnirilor, prin situații vii, problematice, deschise pe care le provoacă.” (ibidem, p. 59) Emilia Bătrânu subliniază interesul familiei pentru sprijinul oferit
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
semnificative, asigurând participarea activă a elevului la lecții, sporind interesul de cunoaștere față de conținutul lecțiilor. Jocul este o activitate ce-i permite copilului să se manifeste conform naturii sale și să treacă pe neobservate la acțiuni de învățare. În cadrul metodelor euristice, jocul constituie una din cele mai importante sarcini ale metodologiei didactice contemporane. Prin joc se înlătură supraîncărcarea intelectuală, se suprimă stările de neîncredere și încordare, se îmbină munca individuală cu acțiunea de destindere, dând posibilitatea unei odihne active. Jocul nu
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
acțiuni: povestire sau relatare?" (Littérature nr. 95, Larousse, 1994: 3-22). Noțiunea de prototip nu mai deplasează reflecția asupra clasificărilor în direcția căutării unor criterii definitorii stabile (condițiile necesare și suficiente), ci în cea a grupării atributelor de importanță variabilă. Obiectivul euristic al acestei abordări este definit astfel de către J.-M. Schaeffer: Funcția principală a unei noțiuni cu definiție prototipică nu este cea de a ne furniza un criteriu care să permită excluderea unor cazuri îndoielnice, ci de a ne pune la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este depozitarul viselor, al eliberării de cătușele propriei condiții, este stabilitate în fața vieții și a morții, este unirea cu Universul. Această carte este o mărturie sigură că autoarea sa se află la nivelul maturității intelective a cercetării, probată prin modul euristic de consultare a bibliografiei și prin stilul precis, clar și elaborat al redactării. Felicităm Institutul European pentru inițiativa editării acestei sugestive lucrări. Acad. TEODOR DIMA Introducere Lucrarea Morfologia imaginii abordează problematica imaginii în încercarea de a analiza structurile acesteia, procesele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o regândi din acest punct de vedere; IV. revenirea la problemă, ceea ce a fost straniu este reconvertit în familiar. Această etapă presupune o explicitare a soluției în termeni clari, accesibili. Pentru ultimele trei etape (excursia sinectică propriuzisă) se utilizează strategii euristice cum ar fi: 1. analogia și evaluarea reprezintă transferarea de însușiri de la un lucru la altul (V. Belous, 1990); 2. inversiunea constituie procedeul prin care se urmărește găsirea unei soluții noi prin abordarea inversă a problemei; se folosesc întrebări de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și acțiune. Amintim aici: modelul învățării autoorganizate, teoriile procesării în abordarea informațiilor/cunoștințelor, teoria învățării multistrategice, teoria învățării prin gestiunea eficientă a potențialului atențional și motivațional, modelele de analiză tranzacțională în învățarea socială, învățarea transformativă, colaborativă, modelele mathemagenice, modularitatea, algoritmii euristici în învățare/studiu, modelul alosteric al învățării. În noul context al analizei, evidențiem și alte câteva repere, fiecare cu semnificația și rezonanța lui în personalitatea celui care învață sau care îi învață pe alții cum să învețe. a) La nivelul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
valorilor social-culturalului? În ce proporții de complexitate se întrepătrund, ce forțe le pun în mișcare și în ce situații își evidențiază valențele? Ce repere sunt esențiale în monitorizarea biografiei culturale a învățării fiecărui ins? Pentru a surprinde valoarea explicativă și euristică a conceptului de învățare, supunem spre examinare și reflecție următoarele enunțuri: • omul este cea mai inteligentă ființă, posedând cel mai mare potențial de învățare, manifestat de la naștere până la dispariția sa ca realitate psihofizică; • singurul lucru cu totul caracteristic care se
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
criterii și tipuri de învățare, clasificabile, fără un proces încheiat (Neacșu, 1999): • După procesele (stările) psihice angajate, distingem învățarea psihomotorie, perceptivă, verbală, imaginativă, afectivă, morală, socială, atitudinală . După modul de organizare și prezentare a conținuturilor, învățarea poate fi: algoritmică, semieuristică, euristică, prin modelare, prin analogie, prin cercetare structurală (Mânzat, 1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de menținere, de dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare în plan psihologic, vom identifica: învățare hipnotică, spontană, mecanică, prin înțelegere, inteligentă, intuitivă . • După
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de complexitate graduală, care dispune variatele tipuri de învățare de-a lungul unei scale ascendente de ierarhizare. Studiile lui Skinner au impus și un alt tip de învățare: învățarea prin descoperire (prin care elevul poate fi învățat să utilizeze strategii euristice pentru a ajunge la adevăruri noi). O ierarhie mai complexă a învățării, formulată de S. Ball, conține șase nivele de învățare: 1. a. - condiționare clasică (reflexe condiționate) b. - învățare prin asociații (prin contiguitate) c. - învățare prin întărire (condiționare instrumentală) d.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
morale, estetice, religioase, profesionale, al „noilor educații”). Acestor domenii trebuie să le acordăm atenția cuvenită deoarece aici ne putem confrunta cu cele mai mari probleme, cu posibile consecințe negative asupra perspectivelor de viitor. De asemenea, folosirea unor strategii de tip euristic, similare cercetării științifice, a dat rezultate bune în planul însușirii temeinice a cunoștințelor, al formării priceperilor, deprinderilor. Puși în ipostaza unor mici cercetători, elevilor le face plăcere să redescopere adevăruri ale științei, confirmând sugestia pe care o făcea Rousseau în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
la o Îmbunătățire reală a acesteia. Formularea clară, precisă și explicită a scopului și obiectivelor urmărite, prezentarea lor Într-o formă accesibilă duc la rezultate dintre cele mai bune. Există situații când scopul nu trebuie deconspirat. Lecțiile concepute după strategii euristice, de căutare și redescoperire sau lecțiile prin care dorim să obținem un efect educativ, să formăm anumite convingeri, să cultivăm unele sentințe morale fac parte din acea categorie În care scopul nu trebuie deconspirat. 3. REACTUALIZAREA STRUCTURILOR ANTERIOR ÎNVĂȚATE De
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
a Însușit din ceea ce a parcurs până la un moment dat. Uneori feed -back-ul vine din interior, elevul autoreglându-e imediat prin raportarea la noțiunile și regulile Însușite deja, alteori el vine din exterior, de la cadrul didactic ale cărui intervenții prin conversație euristică, discuție cu Întreaga clasă, Întrebări directe, conduc elevii spre prezentarea În mod spontan, firesc, a ceea ce au reușit să interiorizeze, a ceea ce au reținut de pe urma celor predate deja. Ideal este ca pe măsură ce elevii câștigă o experiență În acest sens să
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și creativitatea să contribuie la asimilarea unor noi cunoștințe. O lecție modernă, reușită, necesită: -pregătire intelectuală (științifică); -pregătire pedagogică (metodică); -pregătire materială (mijloace de Învățământ, documente). Studiind istoria elevul deprinde mai mult decât la celelalte obiecte tehnici de muncă intelectualăcele euristice fiind specifice acțiunii de explorare nemijlocită sau de cunoaștere mijlocită a fenomenelor economice, sociale sau politice petrecute de-a lungul vremurilor sau În zilele noastre. Tehnicile euristice intervin În studierea și interpretarea unui izvor istoric, observarea atentă a unei imagini
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
istoria elevul deprinde mai mult decât la celelalte obiecte tehnici de muncă intelectualăcele euristice fiind specifice acțiunii de explorare nemijlocită sau de cunoaștere mijlocită a fenomenelor economice, sociale sau politice petrecute de-a lungul vremurilor sau În zilele noastre. Tehnicile euristice intervin În studierea și interpretarea unui izvor istoric, observarea atentă a unei imagini proiectate, În desprinderea unor concluzii proprii ca urmare a activității de investigare, de cercetare. tehnici de documentare să știe să studieze un izvor istoric și să-1 deosebească
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
vor putea fi dezvăluite strategiile sociale generale pe care le utilizează indivizii și grupurile. Cu alte cuvinte, teoria comentată aici nu pornește de la societate pentru a înțelege organizațiile, ci invers, iar această răsturnare aparent bizară își dovedește pe deplin valențele euristice. În teoria clasică a organizațiilor, individul era conceput ca fiind permanent în căutarea sporirii câștigurilor sale materiale, manifestând, în consecință, o raționalitate aflată exclusiv în slujba acestui obiectiv. Chiar și în momentul în care au fost constatate comportamente "iraționale" din
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
teorii asupra culturii organizaționale sunt cele care se bazează pe o viziune simplă și schematica. Dintre acestea, am ales-o ca punct de plecare pe cea care îi aparține lui Charles Handy, cu scopul de a arăta cum, dincolo de promisiunile euristice pe care le aduce aplicarea conceptului de cultură în studiul organizațiilor, apar mai multe contradicții și blocaje care ne determină să reevaluam semnificațiile și rază de acțiune a respectivului concept. Descrierea de la care pleacă autorul este corectă: "În organizations there
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
in Ghiglione et al., 1990, pp. 227-274), subliniază că anumite modele care se ocupă cu tratamentul informației (Petty și Cacioppo, 1983, 1984; Chaiken și Eagly, 1983) fac distincția între procesul central sau sistematic, de pe o parte, și cel periferic sau euristic, pe de alta. Cînd un proces cognitiv de tratament central este pus în funcțiune, individul se concentrează în principal pe conținutul mesajului [...]. Din contra, procesul de tratament periferic (euristic) se bazează pe ideea că în cea mai mare parte a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
procesul central sau sistematic, de pe o parte, și cel periferic sau euristic, pe de alta. Cînd un proces cognitiv de tratament central este pus în funcțiune, individul se concentrează în principal pe conținutul mesajului [...]. Din contra, procesul de tratament periferic (euristic) se bazează pe ideea că în cea mai mare parte a timpului acționăm fără a acorda cu adevărat importanță informațiilor din mediul nostru [...]. De unde și ideea unui principiu de economie, conform căruia am putea fi influențați nu numai în urma unui
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Bromberg, op. cit, pp. 264-269), mai predispuși să lupte împotriva eventualei tendințe la stereotipie și a apartenenței automate la un grup. Centrarea pe valorile nu-cleului central al unei reprezentări (norme de grup, consensuale, nediscutate sau nenegociabile) favorizează oare un mod euristic (centrat pe formă) sau sistematic (favorizînd conținuturile complexe, puternic argumentate) de înțelegere a mesajelor? Ne vom limita, pentru moment, să presupunem că o "bună" acțiune de comunicare, eficace în scopul său de persuadare, se va mulțumi, din rațiuni diverse, atît
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
generale care, neputând să acopere toate domeniile cunoașterii, s-ar extinde asupra unei bune părți din acestea, legând toate acestea între ele în mod sistematic. Abordarea în viziune interdisciplinară a actului de predare - învățare impune un apel permanent la modul euristic de cunoștințe, concretizat prin aceea că învățătorul efectuează cu elevii o anumită activitate comună de cercetare ,de aflare a adevărului. Deoarece predarea interdisciplinară nu este suficient de bine structurată metodologic este de datoria noastră să explorăm acest domeniu pentru a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în ultimele două decenii mai degrabă în domeniul studiilor culturale, ceea ce propune autoarea este un cadru conceptual descriptiv care permite înțelegerea, analizarea și evaluarea narațiunilor, dar care poate da și o perspectivă asupra obiectului analizat ca obiect cultural. Acest instrument euristic devine un instrument de analiză a narativității, dar o analiză nu strict lingvistică: sînt luate în considerație și narațiuni vizuale precum filmul, benzile desenate, afișele de reclamă ca modalitate de expresie culturală implicînd efectul pe care diferitele aspecte narative le
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]