706 matches
-
de intervenție destinate să atenueze suferința produsă de durerile fizice mari. Această teorie consideră că este legitimă suprimarea vieții indivizilor tratați sau grăbirea morții bolnavilor incurabili pentru a-i scuti de suferința unei agonii prelungite (P. Foulquié și R. Saint-Jean). Eutanasia este un concept derivat din „eudaimonism” și din „hedonism”, principii care resping suferința și durerea, cultivând plăcerea. Rezultă de aici că orice reflecție asupra vieții, în esența ei, este reductibilă la morală. De unde se desprinde și concluzia că igiena mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de aici că orice reflecție asupra vieții, în esența ei, este reductibilă la morală. De unde se desprinde și concluzia că igiena mintală este o morală practică, aplicată la viața psihică. În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe definiții ale eutanasiei. Pentru L. Derobert, eutanasia este „producerea morții fără suferință la bolnavii atinși de o afecțiune fatală, cu dureri fizice intolerabile și persistente, cărora metodele terapeutice nu le mai pot aduce nici o ameliorare”. Se crede că eutanasia poate fi de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reflecție asupra vieții, în esența ei, este reductibilă la morală. De unde se desprinde și concluzia că igiena mintală este o morală practică, aplicată la viața psihică. În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe definiții ale eutanasiei. Pentru L. Derobert, eutanasia este „producerea morții fără suferință la bolnavii atinși de o afecțiune fatală, cu dureri fizice intolerabile și persistente, cărora metodele terapeutice nu le mai pot aduce nici o ameliorare”. Se crede că eutanasia poate fi de mai multe feluri: voluntară sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai multe definiții ale eutanasiei. Pentru L. Derobert, eutanasia este „producerea morții fără suferință la bolnavii atinși de o afecțiune fatală, cu dureri fizice intolerabile și persistente, cărora metodele terapeutice nu le mai pot aduce nici o ameliorare”. Se crede că eutanasia poate fi de mai multe feluri: voluntară sau eliberatoare, la cererea bolnavului; aplicată de medic dintr-un sentiment de milă față de suferințele bolnavului; artificială, în stare de sănătate, ca o formă de „suicid-soluție” la situațiile conflictuale (Seneca, Petronius). P. Rentchnick
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
feluri: voluntară sau eliberatoare, la cererea bolnavului; aplicată de medic dintr-un sentiment de milă față de suferințele bolnavului; artificială, în stare de sănătate, ca o formă de „suicid-soluție” la situațiile conflictuale (Seneca, Petronius). P. Rentchnick distinge două grupe mari de eutanasie: medicală și socială. a) Eutanasia medicală este raportată la o afecțiune incurabilă, care intră în incidența practicii medicale. Aceasta constă din: eutanasia pură, care reprezintă o pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cererea bolnavului; aplicată de medic dintr-un sentiment de milă față de suferințele bolnavului; artificială, în stare de sănătate, ca o formă de „suicid-soluție” la situațiile conflictuale (Seneca, Petronius). P. Rentchnick distinge două grupe mari de eutanasie: medicală și socială. a) Eutanasia medicală este raportată la o afecțiune incurabilă, care intră în incidența practicii medicale. Aceasta constă din: eutanasia pură, care reprezintă o pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate, ca o formă de „suicid-soluție” la situațiile conflictuale (Seneca, Petronius). P. Rentchnick distinge două grupe mari de eutanasie: medicală și socială. a) Eutanasia medicală este raportată la o afecțiune incurabilă, care intră în incidența practicii medicale. Aceasta constă din: eutanasia pură, care reprezintă o pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin psihoterapeutic și spiritual; eutanasia indirectă, care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la o afecțiune incurabilă, care intră în incidența practicii medicale. Aceasta constă din: eutanasia pură, care reprezintă o pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin psihoterapeutic și spiritual; eutanasia indirectă, care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al analgezicelor administrate, și cu scurtarea speranței de viață a persoanei; eutanasia pasivă, care este renunțarea la aplicarea metodelor de reanimare sau de terapie intensivă sau oprirea tratamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin psihoterapeutic și spiritual; eutanasia indirectă, care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al analgezicelor administrate, și cu scurtarea speranței de viață a persoanei; eutanasia pasivă, care este renunțarea la aplicarea metodelor de reanimare sau de terapie intensivă sau oprirea tratamentelor curente; eutanasia directă sau activă, care este acțiunea deliberată a medicului vizând suprimarea vieții bolnavului. b) Eutanasia socială sau demedicalizarea constă în evitarea administrării
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al analgezicelor administrate, și cu scurtarea speranței de viață a persoanei; eutanasia pasivă, care este renunțarea la aplicarea metodelor de reanimare sau de terapie intensivă sau oprirea tratamentelor curente; eutanasia directă sau activă, care este acțiunea deliberată a medicului vizând suprimarea vieții bolnavului. b) Eutanasia socială sau demedicalizarea constă în evitarea administrării îngrijirilor medicale la bolnavii trecuți de vârsta de 65 de ani, care, din acest motiv, nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medicului vizând suprimarea vieții bolnavului. b) Eutanasia socială sau demedicalizarea constă în evitarea administrării îngrijirilor medicale la bolnavii trecuți de vârsta de 65 de ani, care, din acest motiv, nu mai sunt considerați productivi în planul activității sociale. În cazul eutanasiei se discută două aspecte (P. Rentchnick): prelungirea artificială a vieții, care este un concept medical greu de definit și de justificat; prelungirea artificială a agoniei, în cazul în care prelungirea vieții apare lipsită de orice sens. De aceste două aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dispune însă, deocamdată, de „criterii medicale” stricte, general-valabile, care să permită justificarea unor întreruperi ale tratamentului care prelungește în mod artificial viața. Singurul criteriu valabil îl reprezintă „moartea creierului”, constatată pe traseul E.E.G. Dincolo de aspectele morale, religioase și medicale ale eutanasiei, se pun și câteva probleme de ordin juridic, privind formele acesteia. (F.R. Cerruti, D. Callahau, V. Admiraal, L. Schwartzenberg, J. Jitta). Din punct de vedere juridic, eutanasia activă este considerată homicid și cade sub incidența legii penale. În mod egal
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
moartea creierului”, constatată pe traseul E.E.G. Dincolo de aspectele morale, religioase și medicale ale eutanasiei, se pun și câteva probleme de ordin juridic, privind formele acesteia. (F.R. Cerruti, D. Callahau, V. Admiraal, L. Schwartzenberg, J. Jitta). Din punct de vedere juridic, eutanasia activă este considerată homicid și cade sub incidența legii penale. În mod egal, este interzis homicidul comis la cererea bolnavului. Medicul care influențează evoluția bolii, în sensul provocării morții bolnavului, este considerat vinovat de homicid. Eutanasia indirectă constă în administrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punct de vedere juridic, eutanasia activă este considerată homicid și cade sub incidența legii penale. În mod egal, este interzis homicidul comis la cererea bolnavului. Medicul care influențează evoluția bolii, în sensul provocării morții bolnavului, este considerat vinovat de homicid. Eutanasia indirectă constă în administrarea, în scopul ameliorării unor suferințe intolerabile, a unor calmante ale căror efecte pot duce la scurtarea vieții bolnavului. Aplicarea eutanasiei pasive depinde de „rolul de garant” al vieții bolnavului pe care și-l asumă medicul. În
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavului. Medicul care influențează evoluția bolii, în sensul provocării morții bolnavului, este considerat vinovat de homicid. Eutanasia indirectă constă în administrarea, în scopul ameliorării unor suferințe intolerabile, a unor calmante ale căror efecte pot duce la scurtarea vieții bolnavului. Aplicarea eutanasiei pasive depinde de „rolul de garant” al vieții bolnavului pe care și-l asumă medicul. În acest caz, din punct de vedere juridic, medicul nu este vinovat. M. Siegler propune un program de aplicare a procedeelor medico-terapeutice, de ordin psihoigienic
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sfera medicinei. Totul se reduce la utilitarism, fenomen care tinde să anuleze umanismul medical. Acest aspect este împins uneori, în unele state, până acolo încât aplicarea pedepsei cu moartea este lăsată în sarcina medicilor, tot într-o formă mascată de „eutanasie socială”, de fapt, un gen de eugenie aplicată la individ. Ne punem întrebarea legitimă, în această situație, dacă o asemenea mentalitate este favorabilă medicinei, dacă ea este pusă în slujba omului sau dacă, dimpotrivă, ea reprezintă interesele societății, sacrificând individul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiune de igienă mintală. Rezultatele cercetării pot fi aplicate, dar numai în măsura în care ele vin să consolideze aceste trei valori și nu să le transforme în experimente. Este la fel de aberant să încerci a prelungi o existență cum este să o întrerupi. Eutanasia și transplantul de organe sunt situații paradoxale ale practicii medicale. Igiena mintală are în privința aceasta un cuvânt foarte important de spus. Ea trebuie să precizeze ceea ce este permis în practica medicală, cum trebuie protejat bolnavul, care este valoarea sănătății mintale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și al demnității individului, pe care să le așeze sub semnul responsabilității medicale. În sensul acesta, ea devine o importantă specialitate, cu implicații medico-legale și morale. 5. Eugenia Eugenia face parte din măsurile de psihoigienă, indicând - ca, de altfel, și eutanasia și bioetica - o anumită mentalitate și o atitudine psihosocială față de suferință în general și în special față de boala mintală și bolnavul psihic (H.W. Siemens). Având la origine o justificare genetică, de selecție ereditară în scopul cultivării indivizilor celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de domeniul „ingineriei genetice”. Crearea omului perfect de către medicină a fost introdusă în sfera igienei generale, a igienei și medicinei sociale și, ulterior, a igienei mintale de mult dezbătutele „idei” și apoi „practici” de „selecție medicală” reprezentate prin eugenie și eutanasie. Ambele metode își au originea în doctrina evoluționismului, corelată cu ideea selecției naturale, conform căreia cei mai buni și cei mai puternici, cei perfecți supraviețuiesc celor mai slabi, mai vulnerabili. Selecția naturală, aplicată la societate, a dat naștere acțiunilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lume” (Weltanschauung) proprie societății moderne, care anunță intrarea într-o „epocă nouă”, cea a societății postmoderne. Cele mai importante practici și teorii medico-psihologice și medico-sociale intrate astăzi în practica curentă care privesc în mod direct igiena mintală sunt următoarele: eugenia, eutanasia, geriatria, bioetica și clonarea. Le vom descrie succint în continuare, întrucât ele au mai fost analizate, în parte, în capitolele anterioare ale lucrării de față. a) Eugenia este concepția teoretică și practică medico-socială de îmbunătățire genetică a populației printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să procreeze descendenți și izolarea sau chiar împiedicarea reproducerii celorlalți. În a doua jumătate a secolului XX, această teorie și această practică s-au dovedit a fi extrem de nefaste, fiind aplicate în scopul realizării unei politici de segregare rasială. b) Eutanasia caută să se justifice atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere psihologic și moral. Plecând, aparent, de la cele mai bune intenții „medico-morale”, care vizează suprimarea vieții celor cu afecțiuni grave, incurabile, pentru a le oferi
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Inteligența prost folosită" 1 Povestea a făcut valuri În mediile juridice din Statele Unite. Sol Wachter, judecător principal al statului New York și al Curții de Apel, foarte respectat pentru părerile și sentințele sale cu privire la libertatea de exprimare, drepturile civile și apărarea eutanasiei, a fost declarat vinovat de un delict grav și Încarcerat Într-o Închisoare federală. După ce fusese părăsit de amantă, timp de 13 luni judecătorul Wachter Îi trimisese acesteia scrisori obscene, Îi vorbise vulgar la telefon și o amenințase că-i
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
nimeni nu are dreptul să-și ia viața. De fapt, viața este un dar al lui Dumnezeu, deși uneori ne este greu să percepem aceasta. Din acest motiv, omul nu poate ca intenționat și liber să cauzeze daune propriei sănătăți. Eutanasia Eutanasia activă nu este permisă nici atunci când pacientul cere uciderea sa pentru scurtarea suferinței sale. Muribundul are nevoie de ajutor și de asistență pentru calmarea durerii; dar nimeni nu are dreptul, chiar dacă i se cere, să distrugă viața. Avortul Porunca
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
nu are dreptul să-și ia viața. De fapt, viața este un dar al lui Dumnezeu, deși uneori ne este greu să percepem aceasta. Din acest motiv, omul nu poate ca intenționat și liber să cauzeze daune propriei sănătăți. Eutanasia Eutanasia activă nu este permisă nici atunci când pacientul cere uciderea sa pentru scurtarea suferinței sale. Muribundul are nevoie de ajutor și de asistență pentru calmarea durerii; dar nimeni nu are dreptul, chiar dacă i se cere, să distrugă viața. Avortul Porunca apără
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
zilele noastre biopolitica reprezentând o politică a riscului. Una dintre chestiunile esențiale abordate în acest articol este eugenismul, prin care se încerca modularea capacității de a procrea a indivizilor din anumite categorii sociale. Printre măsurile negative ale eugenismului sunt menționate eutanasia, avortul, sterilizările. În ceea ce privește ultima măsură s-au dat și legi care îi vizau în special pe cei cu probleme psihice. Finlanda a adoptat o astfel de lege în anii '20 și '30588. Erden Kosova prezintă evenimentul cultural menit să investească
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]