484 matches
-
din diferite zone și state ale lumii cu ajutorul mass-mediei, respectiv al presei. Biserica a încercat să-și "însușească" fenomenul mass-media și să-l folosească drept mijloc și instrument de apărare a religiei catolice, de propagandă a acesteia, de misionariat și evanghelizare, de control și verificare a informațiilor. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii Catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice (latina), care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice (indiferent de întinderea zonei geografice) precum și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost constituite și pavilioane speciale, unde au fost expuse tipărituri și după alte criterii, precum ritul sau ordinul misionar. Participarea tuturor reprezentanților presei catolice a fost asigurată prin trimiterea mai multor adrese Congregației Sacra Orientală, ce coordona toate acțiunile de evanghelizare și misionariat, cu scopul cooptării în organizarea evenimentului, având ca argument faptul că Sfântul Părinte dorea desfășurarea acestei expoziții. Scrisoarea adresată de președintele Comitetului, contele Giuseppe Dalla Torre, către Congregație a fost sugestivă și a exprimat motivele organizării și așteptările
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în cadrul Conciliului Vatican II; acțiunile susțineau și legiferau viziunea Bisericii cu privire la presa catolică și la rolul acesteia în societatea contemporană și au demonstrat principalele scopuri ale Bisericii referitoare la presă, printre care: unitatea presei catolice, apărarea Bisericii prin presă, continuarea evanghelizării și a activității misionare și a apostolatului în presă, susținerea viziunii Bisericii cu privire la întreaga societate și nu în ultimul rând, stabilirea unui raport cu puterea politică. III.2. Proiectele unui cotidian catolic în România În încercările de unificare a presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care au reprezentat o formă nouă de transmitere a mesajului, prin care cuvântul Bisericii ajungea direct la toți creștinii și în întreaga societate. Presa a fost privită și folosită și ca o modalitate modernă de desfășurare a operei de misionariat, evanghelizare și de exprimare a poziției și a punctelor de vedere ale Bisericii cu privire la orice problemă de actualitate și interes pentru societate. Putem înțelege destul de facil preocupările majore pe care Biserica le-a avut în ceea ce privește mass-media (în general) și presa (în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
minoritară; la situația prezentată s-a mai adăugat uneori și existența mai multor minorități etnice catolice, în unele state naționale unitare create la sfârșitul Primului Război Mondial (așa cum a fost de exemplu, cazul României). Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta un nou mijloc de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și sociale din activitatea misionară a Bisericii s-au regăsit în noul concept propus acela de "poporul lui Dumnezeu", care a exaltat unitatea Bisericii lui Christos, subliniind totodată caracterul istoric al acesteia și a răspuns pozitiv la noul program de evanghelizare. Dialogul cu societatea nu s-a mai realizat numai din perspectiva primatului, ci și în condițiile concrete în care erau inserate Bisericile locale. Datorită viziunii Conciliului Vatican II, s-a lărgit câmpul competenței la raportul întregii comunități ecleziastice cu societatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 87.) 215 Propagandă, în sensul de apărare a poziției Biserici Catolice în societate și de expunere a viziunii sale în toate problemele trecute și actuale și nu în ultimul rând,de realizare a operei de evanghelizare prin presă. 216 F. Dante, Storia della Civilta Cattolica (1850-1891), Edizioni Studium, Roma, 1990, p. 63. 217 Ibidem, p. 156. 218 M. Belardelli, " Per una storia della definizione di Movimento Cattolico", în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
știm că În perioada creștinării regiunilor slave victime umane au fost și prizonierii creștini, cu toate că nu se știe dacă În aceste cazuri a fost vorba despre autentice sacrificii cu motivații religioase sau, mai probabil, de pedepse aplicate celor care practicau evanghelizarea cu forța armelor. 2. RELIGIA BALTICILORTC "2. RELIGIA BALTICILOR" 1. Izvoareletc "1. Izvoarele" Dacă izvoarele pentru religia slavilor sunt puține, cele legate de religia balticilor sunt și mai puține. În afară de câteva aluzii scurte prezente la autorii clasici (Herodot, Ptolemeu, Tacitus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
creștinată. Din acest punct de vedere, istoria Sfintei Brigitta este chiar mai evidentă și mai utilă. Această sfântă a avut mereu un loc important În pietatea irlandeză: Împreună cu Patrick - În privința acestuia merită discutată importanța pe care a avut-o În evanghelizarea Irlandei, nu neapărat din punct de vedere istoric - ea este preamărită Într-un imn ca „unul dintre cei doi stâlpi ai Împărăției șCerurilorț”, iar În alte texte este alăturată sau chiar o Înlocuiește pe Maria, ca „mamă a lui Isus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]