46,372 matches
-
Doi ani în care țărăniștii nu și-au arătat decât impotenta, pedistii nerușinarea, iar liberalii dezorientarea sunt mai mult decat suficienți pentru a determina măsuri radicale în interiorul coaliției. S-a mințit atât de mult, încât lumea nu mai discerne nici eventualele adevăruri. Invocarea în deșert a motivelor inițiale ale dezastrului nu mai interesează pe nimeni, pentru că medicii aduși la căpătâiul muribundului se dovedesc la fel de nefaști că și nepoții doctorului Menghele care-i aplicaseră tratamentul letal inițial. E limpede că dacă țărăniștii
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
urmează (pe sărite) cu Gh. Asachi, Gr. Lăcusteanu, Ion Ghica, C. Sion, B.P. Hașdeu, Mateiu Caragiale, G. Călinescu și alții. Un exemplu grăitor este chiar cartea dlui Rădulescu, pe care am citit-o cu, dacă pot spune așa, un folos eventual, lăsat adică pe mîine, dar cu un amuzament intelectual cît se poate de prezent. Nu cred că-i voi supără pe genealogiști afirmînd că intră, în disciplină lor, o parte de joc superior care o face simpatică artiștilor. Și îndulcește
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
scrisori și fragmente de jurnal cu tematică post-decembristă. Autorul este la al treilea volum alcătuit din articole deja publicate în reviste de cultură (cu preponderenta în Contrapunct), primele două fiind: Cu gardă deschisă (1997) și În căutarea referinței (1998). La eventualele întrebări privind gestul de a realiza un astfel de volum (de ce a ținut autorul să republice aceste materiale? ce aduc împreună aceste articole?), un posibil răspuns îl oferă Gheorghe Crăciun însuși: "Am redeschis ziarele și revistele în care am publicat
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
a devenit o necesitate. Iată o autocaracterizare: "I-am spus că eu sînt mai violență decît tine fără să-mi fi pierdut bunul simț, ca îndur mai greu decît tine necazurile materiale". Desigur, bunăstarea e apărată că o cucerire personală, eventualul arivism topindu-se în cultură, în muzică, în scriitura literară. Deoarece avem a face aci, neîndoios, cu un condei de scriitoare, Cella e, aidoma tatălui său, o natură artista multiplă (Barbu Delavrancea era nu doar prozator, dramaturg, orator, ci și
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
evidențiind simbolică cifrica înscrisă în muzică să. Deși admite că în creația celor trei mari Haydn, Mozart, Beethoven "se pot găsi numeroase mostre de manierism" autoarea preferă să-și urmărească analiza în "momentele ne-clasice", rezervându-se, spune, pentru un eventual demers viitor. O justificare mai detaliată a acestei omisiuni ar fi necesară cititorului, în plus este păcat că o cercetare atât de atentă să fie incompletă. Bineînțeles, romantismul este un teren bogat, iar Schumann cu aluziile sale culturale, cu fantezia
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
legat printr-un arc peste timp de viziunea ordonatoare profund mistica a unui des Prez sau Bach. Melodrame sau alte asemenea încifrări sonore se găsesc la Sostakovici și în opera enesciana; în ambele cazuri este vorba despre motive melodico-armonice cu eventuale semnificații de semnătură. La Enescu melograma numelui său este faimosul motiv (cum l-a numit Ștefan Niculescu) terța mică-tertă mare, recognoscibil în aproape toate lucrările sale și investit cu valoare expresiva aparte. Continuîndu-si investigația până în contemporaneitate, autoarea survolează opere diverse
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
luciditate prematură în contextul unui complex al vinovăției încă netratat, indus în rîndurile cititorilor și ale criticilor de însăși opera lui Sîrbu. Cartea merită binențeles o discuție mult mai amplă, recenzia de față nefăcînd altceva decît să citeze pentru o eventuală trezire a interesului. Oricum, dincolo de o eventuală adeziune la părerile și concluziile Sorinei Sorescu, cartea ei despre I.D. Sîrbu rămîne singulară ca efort de obiectivare și impuls demistificator. Sorina Sorescu, Jurnalistul fără jurnal, Jocurile semnăturii, Editura Aius, 1999, 264p., f.p.
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
vinovăției încă netratat, indus în rîndurile cititorilor și ale criticilor de însăși opera lui Sîrbu. Cartea merită binențeles o discuție mult mai amplă, recenzia de față nefăcînd altceva decît să citeze pentru o eventuală trezire a interesului. Oricum, dincolo de o eventuală adeziune la părerile și concluziile Sorinei Sorescu, cartea ei despre I.D. Sîrbu rămîne singulară ca efort de obiectivare și impuls demistificator. Sorina Sorescu, Jurnalistul fără jurnal, Jocurile semnăturii, Editura Aius, 1999, 264p., f.p.
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
a făcut operația? Nu este exclus ca o primă "reașezare" să dateze din 1974, an pe care d-na Blaga l-a citit pe cîteva ștampile aplicate pe spatele unor texte, fără vreo altă rațiune de a fi acolo decît eventualul control. Dar e sigur că o a doua a avut loc între 1995 și 1998: același S.R.I., dar sub doi directori în succesiune, i-a pus la dispoziție fiicei poetului dosare complet diferite. Motivul deschiderii unui dosar de "acțiune informativă
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
descoperă în calitate de președinte al României că nici măcar atunci cînd își pune cenușă în cap vorbind despre propria sa înfrîngere nu obține o reacție de presă care să-l ajute să facă din această recunoaștere un cap de pod pentru o eventuală recîștigare a simpatiei pierdute. Dacă examinăm presa, dezbaterea cazului Babiuc s-a terminat în coadă de pește, cam același lucru s-a întîmplat și cu "înfrîngerea" președintelui în exercițiu. Așa că nu s-a prea mai băgat de seamă că România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
să existe la noi o sensibilitate (sper că nu și tendință) "slovenă", ori "croată", adică sentimentul că avem de pierdut - în planul nivelului de trai - prin conviețuire în ansamblul național. Dacă-i așa, trebuie reacționat. Dar nici suspiciunea și nici eventualele măsuri coercitive n-ar folosi. Să observăm cum ceea ce pare a fi un argument al tezei este, în fond, și un răspuns, ca și o schiță de proiect. În '92 și '96, s-a votat geografic. Vestul țării a fost
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
de uitat, 1990, Binemuritorul, 1996. Textele, așezate în ordine cronologică, după anul de apariție al volumelor, au o valoare în sine și, în același timp, ilustrează o evoluție. Există și trei poeme traduse în engleză - eșantion poetic pus la dispoziția eventualilor cititori din alte țări. Urmează o postfață - semnată de un rafinat degustător de poezie, Eugen Negrici -, completată cu o bibliografie critică. Ultima secvență a cărții cuprinde o Biobibliografie, bogată în informații și concisă. Cu o ironie subtilă, în biografia poetului
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
postmoderne pe care tocmai le discută. Principiul dialogic se manifestă în construcția polifonică a textelor, în care sunt convocate, pentru susținerea sau respingerea unor idei, voci critice de mare autoritate: Todorov, Deleuze și Guattari, Michel Foucault, Harold Bloom etc. Obiecția eventuală de suprasolicitare e neutralizată de farmecul spectacolului în sine, pe care, într-un fel de intertextualism critic explicit, autoarea îl orchestrează cu îndemânare. Notele de subsol abundente, indicarea promptă a surselor chiar și atunci când e vorba de o sintagmă sau
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
francezi, Giorgio Bassani și Primo Levi - italieni, Bernard Malamud și Saul Bellow - americani, ca să dăm doar cîteva din foarte numeroasele exempl Mesaje de tot felul Meciurile electorale au început. PDSR și-a propus, aflăm din ziare, să-i facă pe eventualii votanți ai Convenției să li se facă rușine de intențiile lor de vot, astfel încît să rămînă acasă. Tot PDSR vrea să ducă muncă de lămurire de la om la om, pentru a se asigura de voturi. * La auzul acestei vești
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
care aerul o ține ridicată. Zburătorul continuă să alerge și, la un moment dat, se întâmplă ca la decolarea unui avion, se va simți deja în aer, dar el trebuie să simuleze fuga încă vreo zece pași, să evite un eventual accident. Când s-a ridicat în aer, parapanta ajunge deasupra capului său și zburătorul plutește așezat în harnașament ca într-un scăunel. Trăgând de mânere, zboară spre dreapta sau spre stânga, după plac." Cavalerul spațial este o poveste cuceritoare, pe
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
dovadă că în privința disciplinei, aici n-a funcționat un regulament, ci principiul atașamentului față de partid, precum și acela al vechilor reguli nescrise ale PNȚ-ului. E ciudat, totuși, că după ce a ajuns la guvernare, acest partid nu s-a asigurat împotriva eventualelor defecțiuni, ci a mers pe principiul lui "văzînd și făcînd", inventînd, din mers, doi premieri care ulterior au părăsit partidul împreună cu cîte un grup de fideli. La fel de ciudat e și că atunci cînd în presă au început să apară ecourile
Adevărații penețecediști by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17345_a_18670]
-
există în România. Să nu uităm însă că am intrat în anul alegerilor. Ce vor face penețecediștii în răstimpul rămas pînă la alegeri? asta e întrebarea. Să se întoarcă la sloganul moralității absolute e dificil. Să se bizuie numai pe eventualele efecte pozitive ale guvernării e mai mult decît riscant. Să facă promisiuni e posibil, dar promisiuni blindate de ceea ce a apucat să se întîmple în bine. S-ar putea ca o posibilă față electorală a PNȚCD-ului să fie aceea
Adevărații penețecediști by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17345_a_18670]
-
care a rezultat este o operă colectivă fantezistă, dar nu mai fantezistă decât "experimentele" făcute de avangardiști înainte de război. Ea te duce cu gândul mai curând la un joc de societate decât la o aventură artistică. Procedeele de epatare a eventualului burghez sunt ieftine, miza spirituală rămâne aproape mereu minoră, iar obsesiile sexuale care răzbat din texte par ale unor studenți eternizați în condiția de studenți. Dacă o femeie de serviciu de la Facultatea de Litere ar avea ideea să colecționeze hârtiile
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
și în vechile CAP-uri, fiecare a lăsat salvarea situației în seama celorlalți. A scrie tot ce-ți trece prin minte Autorii practică improvizația în deplină libertate. Nu-i inhibă nici un fel de cenzură, dar nici nu-i mobilizează intelectual eventuala exigență a eventualului cititor. Ei scriu, pur și simplu, tot ce le trece prin minte. Această libertate este, din nefericire, neproductivă din punct de vedere literar. Ea seamănă mai mult cu delăsarea și neglijența decât cu sfidarea restricțiilor de către cineva
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
CAP-uri, fiecare a lăsat salvarea situației în seama celorlalți. A scrie tot ce-ți trece prin minte Autorii practică improvizația în deplină libertate. Nu-i inhibă nici un fel de cenzură, dar nici nu-i mobilizează intelectual eventuala exigență a eventualului cititor. Ei scriu, pur și simplu, tot ce le trece prin minte. Această libertate este, din nefericire, neproductivă din punct de vedere literar. Ea seamănă mai mult cu delăsarea și neglijența decât cu sfidarea restricțiilor de către cineva care vrea să
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
carte a respectivului candidat, incriminate de unii aleși ai poporului. Urmând logica domnilor "avocați" care au votat împotrivă (și sunt 13, față de doar 11, "pentru"), de-acum înainte, orice îndoială exprimată în scris asupra virtuților și destinului propriului popor, orice eventuală "gafă" de interpretare a glorioasei noastre istorii, chiar dacă beneficiind de ascuțimea și strălucirea unei mari inteligențe, nu poate avea decât soarta pecetluită de înaltul for. Gândul mă poartă, fără să vreau, cu câteva secole în urmă când, tot un înalt
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
interes! Cîteva ore de atare povești/ includ și programa de educație sexuală a adolescenților/ ore la care se analizează posibilitatea depistării/ partenerilor patrioți care ar putea aduce pe lume/ feți-logofeți cu perciuni valutari ca/ să nu mai vorbim de-o eventuală clonare a lor" (Deși nu e vremea poveștilor). Bonomia, ca prim-plan stilistic al multor poeme ale lui Leo Butnaru, nu e decît un mod de-a insinua decepția. E aici o antifrază adîncită, dincolo de expresie, în stratul trăirii înseși
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
sau mai puțin matrimoniale, desemnările neoficiale ale cartierelor și zonelor bucureștene, pitorescul remarcabil și stilul hibrid al anunțurilor vrăjitorești, strategiile persuasive preluate de la publicitatea propriu-zisă etc. Reluînd acum, după o anumită pauză, trecerea în revistă a genului, pentru a înregistra eventuale noutăți (folosind paginile de mică publicitate din ultimele luni din "Evenimentul zilei" și "Libertatea"), observ persistența adjectivelor european și occidental, în contexte în care contează nu atît rigoarea plasării geografice, cît valoarea apreciativă ("mașini europene", "cîștiguri occidentale"), ca și impunerea
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
litigiu, faptul nud al colaborării benevole, totuși, cu ocupantul german, chiar dacă se laudă cu libertățile pe care și le-ar fi luat față de acesta, veghind, bineînțeles, la păstrarea, în bune condițiuni, a valorilor regale, inclusiv a demnității acestora, ferite de eventualele batjocoriri ale inamicului. Degeaba a fost totul. N. Iorga nu putea ierta astfel de dezertări și trădări (o știu și din comportamentul savantului față de Const. Stere) și a deschis un adevărat război împotriva lui Tzigara-Samurcaș, cerînd licențierea lui din toate
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
pe toate fețele Congresul UDMR salutînd victoria moderaților realesului președinte Marko Bela. În viziunea directorului COTIDIANULUI însă e limpede că și această victorie miroase a conspirație, asta pentru iluminarea ipotezei că România ar fi putut fi o altă Iugoslavie din pricina eventualelor conflicte între majoritate și minoritatea maghiară. Cît de corectă e o asemenea evaluare se poate observa chiar din simplul fapt că extremiștii care sînt, după Ion Cristoiu, moderații din UDMR nu dau nici un semn că vor să iasă de la guvernare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]