881 matches
-
selective în competiție exercită singura frână în direcția perfecțiunii...“. Explicațiile evoluționiste, înțelese în acest fel, sunt simple și, drept urmare, extrem de atrăgătoare. Gould credea că ele sunt prea frumoase pentru a fi și adevărate. El avea în vedere, putem presupune, istorisiri evoluționiste cum sunt cele ale lui Dawkins. Întrebarea pe care o punea cu insistență Gould este dacă selecția naturală este într-adevăr o cauză omniprezentă și, totodată, exclusivă a evoluției speciilor, așa cum sugerează programul adaptaționist. Iar răspunsul său a fost negativ
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
depinde în mod esențial de bazinul trăsăturilor fenotipice care pot fi „cooptate“. Distincția dintre adaptări și ceea ce ei numesc exaptări ar fi fost neglijată deoarece constituie o provocare pentru programul adaptaționist. Faptul că putem oricând explica în mod plauzibil schimbările evoluționiste drept simple adaptări face ca, în multe cazuri, cercetătorii să fie deturnați de la căutarea unor cauze mai profunde. În textul publicat în The New York Review of Books, la douăzeci de ani după cel scris împreună cu Lewontin, Gould se exprimă astfel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mare măsură abandonate. Căci dacă selecția poate să rupă orice corelație și să optimizeze părțile în mod separat, atunci ceea ce constituie integrarea părților într-un organism va avea o mică însemnătate. Prea adesea programul adaptaționist ne-a dat o biologie evoluționistă a părților și genelor, dar nu a organismului. El asumă că toate tranzițiile pot surveni pas cu pas și minimalizează însemnătatea blocurilor dezvoltării și a constrângerilor omniprezente ale istoriei și arhitecturii. O perspectivă pluralistă poate reinstala organismele în teoria evoluției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
exemplară acestei încrederi afirmând că ideea lui Darwin se extinde de la biologie la cosmologie, psihologie, antropologie, sociologie, etică și politică. În articolul lor polemic, Gould și Lewontin preferă să menționeze formele extreme pe care le ia uneori orientarea spre explicații evoluționiste ale culturii, cu intenția vădită de a le ridiculiza; ei invocă, de exemplu, explicarea sacrificiilor omenești și a unei forme particulare de canibalism la azteci (anumite părți ale corpului victimelor sacrificate sunt consumate de membrii păturii sociale suprapuse a societății
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
tipologia schimbărilor biologice și culturale este complet diferită. Evoluția vieții pe Pământ reprezintă o continuă ramificare. Seriile evolutive care iau naștere prin ramificare sunt despărțite o dată pentru totdeauna. Par să existe mai multe genuri de rețineri față de propunerile de refundare evoluționistă ale unor discipline ca sociologia, psihologia sau etica. Este, mai întâi, reticența față de încrederea în aplicabilitatea universală a unor modele explicative cum este cel al adaptării prin selecție. O asemenea încredere contravine unor reprezentări mai modeste despre știință ca întreprindere
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
criticilor programului neodarwinist de a exagera radicalitatea revizuirilor necesare. Caracteristică în acest sens pare să fie analiza unui cunoscut cercetător contemporan în biologia dezvoltării, Ron Amundson. El recunoaște că rezultatele din acest domeniu de cercetare sunt insuficient integrate în sinteza evoluționistă. Amundson apreciază că selecția naturală nu este suficient de puternică pentru a învinge diferite constrângeri și a anula efectele multor influențe accidentale. Dacă unii dintre promotorii programului adaptaționist au sugerat așa ceva, atunci se poate afirma cu bune temeiuri că ei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
regiuni ale globului. Prin narațiuni istorice se explică, de exemplu, deosebiri importante dintre speciile care populează Europa, Australia sau America de Sud. Chiar și simpla descriere a caracteristicilor morfologice și comportamentale ale anumitor specii poate reprezenta adesea baza unei explicații de tip evoluționist a prezenței și înmulțirii lor rapide într-o anumită regiune. Cum semnala încă Darwin, dacă o specie are anumite avantaje față de locuitorii mai vechi ai unui anumit habitat, ea îl va invada oricât de diferit ar fi acesta față de cel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a tuturor obiecțiilor care fuseseră formulate la adresa teoriei. Mulți cercetători de prim rang ai evoluției, de la Dobzhansky la Mayr și Gould, au reluat tema. Ei au arătat că un verdict concludent asupra calității științifice a unor explicații cum sunt explicațiile evoluționiste ale istoriei naturii va putea fi dat doar prin evaluarea scrupuloasă a tuturor faptelor relevante. Johnson preferă însă să insiste asupra ideii că descendența din strămoși comuni a tuturor organismelor este „o ipoteză“ și nu „un fapt“, invocându-l pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fenotipului, cauzele mijlocite contribuie la explicarea genotipului și a istoriei sale ... Cauzele nemijlocite apar aici și astăzi, într-un anumit moment din ciclul vieții unui individ, iar cauzele mijlocite sunt active în lungi perioade de timp, mai precis în trecutul evoluționist al unei specii. Cauzele nemijlocite au de a face cu descifrarea unui program genetic sau somatic; cauzele mijlocite sunt răspunzătoare de apariția și schimbările unui program genetic. Determinarea cauzelor nemijlocite va deveni posibilă, de obicei, prin experimente, a celor mijlocite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Este, crede Mayr, diferența dintre analiză și reducție. Nici unul din principiile explicative ale biologiei evoluției nu poate fi redus la legități ale fizicii și chimiei. Mai mult, explicația ultimă a funcțiilor, structurilor și comportării organismelor va fi întotdeauna o explicație evoluționistă. Dacă punctul de vedere al evoluției este ignorat, atunci explicația oricărui fenomen biologic rămâne incompletă. În acest sens, Sober afirmă că biologia evoluției este corelată cu restul biologiei în modul în care cercetarea istorică este corelată cu explicarea particularităților unei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
predicție, deoarece legile care intervin în explicație pot fi utilizate și pentru a prezice evenimente viitoare. Hempel caracteriza simetria dintre explicație și predicție drept o trăsătură distinctivă a explicației științifice în genere. Supoziția că toate premisele unei explicații de tip evoluționist ar putea fi cunoscute mai înainte de producerea evenimentelor care constituie obiectul explicației este însă cu totul nerealistă. Și aceasta deoarece apariția și răspândirea unor noi forme de viață se datorează unui număr uriaș de factori și de corelații cu caracter
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
toate detaliile ei. Și totuși unii filozofi ai științei au socotit lipsa de forță predictivă a explicațiilor drept un defect fatal din punct de vedere științific. Este oare îndreptățit un asemenea verdict? Evaluarea caracterului științific al unei explicații de tip evoluționist atârnă, până la urmă, de răspunsul la întrebarea dacă ea satisface sau nu condiția testabilității. O explicație este testabilă ori de câte ori principiile ei ne indică la ce să ne așteptăm, chiar cu o anumită probabilitate, atunci când ele acționează în anumite condiții. Anticipările
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lor este asemănătoare. Astfel, organismele care populează insulele Galápagos din Pacific seamănă mai mult cu cele de pe coasta Americii de Sud, așa cum cele care trăiesc în insulele Capului Verde din Atlantic seamănă mai mult cu organismele de pe coasta Africii. Iată și un principiu evoluționist formulat de un cercetător contemporan, Geoffrey Parker, principiu care, datorită implicațiilor sale, poate fi supus în mod riguros controlului faptelor: „Selecția pentru agresiune va fi cu atât mai intensă cu cât resursele vor fi mai împrăștiate și cu cât va
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
continuat opera, Darwin s-a confruntat permanent cu prejudecata cercetătorilor din științele exacte potrivit căreia explicațiile prin legi nu sunt doar mai importante, ci și științific superioare explicațiilor pe care le oferă narațiunile istorice. Un secol și jumătate de cercetări evoluționiste nu au fost în măsură să submineze această prejudecată, deoarece cercetătorilor din științele analitice, experimentale, le este greu să realizeze contingența proprie desfășurarilor istorice în întreaga amploare și în toate consecințele sale. Ei, ca și nu puțini filozofi ai științei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
atribui vocația aproape divină de a deveni Stăpînul acestuia. Însă acest statut se va dovedi din ce în ce mai greu de menținut odată cu dezvoltarea filozofiilor și științelor Naturii, iar Naturalismul, care va beneficia în secolul al XIX-lea de sprijinul decisiv al teoriei evoluționiste, va încerca să conceapă apariția și locul Omului în Univers în funcție de Universul însuși. În sfîrșit, moștenirea greacă poartă în sine dialogica manifestată în sfera gîndirii și a politicii: este vorba despre acea regulă care, instituind dreptul la existență al unor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în timpul răscoalei din primăvara anului 1907. Un rol important în iradierea ideilor socialiste în rândul elevilor l-au avut și profesorii D. D. Pătrășcanu (profesor de Istorie) și Lascăr Veniamin (profesor de „Științe naturale”). Fiind un înfocat adept al pseudo-teoriei evoluționiste și un colaborator apropiat al revistelor „Contemporanul” și „Critica socială” din Iași, acesta din urmă s-a abătut, nu de puține ori, de la programa școlară, politizând discret orele și împărtășind tinerilor vederile sale de stânga. În timpul răscoalei, atitudinea militantă afișată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost necesară pentru a susține ideologic superioritatea unor oameni asupra altora. În numele Progresului colonialiștii britanici, în special, exploatau populațiile de negri, pe care îi considerau subdezvoltați și, prin urmare, nedemni de o viață mai bună. Numai în baza teoriilor evoluționiste, "progresiste", omenirea i-a putut avea pe Hitler, Lenin, Stalin. În numele Progresului au fost distruse civilizații întregi, pentru a se pune în loc betoane și furnale"152. g. Discursul religios-naționalist Acest gen discursiv este prezentat deseori în publicațiile religioase și nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
civilă (spoleczenstwo obywatelskie) alături și în opoziție față de statul totalitar (panstwo). "Solidaritatea" nu urmărea nici să formeze un partid politic și nici să preia puterea de stat. Nu urmărea nici reinstaurarea capitalismului, nici slăbirea puterii statului. Urmărea doar o strategie "evoluționistă" autolimitativă (radicalizată în 1981 prin ideea unei "republici care să se autoguverneze" și modificată de cîteva ori sub Legea Marțială). Țelul său suprem era să cultive solidaritatea între asociațiile civile autonome, capabile de a exercita presiuni din afară asupra statului
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
se temea de o posibilă revenire la barbarism, dar cadrul general al studiului său se bazează pe convingerea fermă că timpurile moderne diferă, fiind superioare erelor anterioare de primitivism deoarece violența poate fi înlăturată din domenii importante ale vieții. Convingerile evoluționiste sînt prezente în mod explicit și în lucrările altor colegi scoțieni ai lui Ferguson cum ar fi Essays on the History of Mankind in Rude and Cultivated Ages (1780) de James Dunbar și Elements of the Philosophy of History (1781
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
abstracției, (adic a crerii de noțiuni și concepte, preluat de la W. Simmel , îi permit lui Ralea s evidențieze procesul eliberrii omului de subordonarea biologic, definindu-l tocmai prin aceast desprindere de biologic. Sigur c, apelul la cercetrile de psihologie genetic, evoluționist, pe care Ralea le-a abordat mai pe larg în cursul de antropologie filosofic îi ofer câmp liber de interpretare și comparare a mai multor definiții. Cele mai multe considerau omul ca o prelungire a animalitții, dar aceast perspectiv aristotelic s-a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
modalităților teoretice tradiționale care, obiectivând-o, o reificau și îi împiedicau în principiu înțelegerea genuină. Un semnificativ rezultat relativist și nihilist al filozofiei vieții a apărut în ultima etapă de gândire a lui Georg Simmel. După aderarea inițială la pozitivismul evoluționist, Simmel s-a apropiat pe rând de neocriticism și filozofia valorilor, ajungând prin intermediul studierii lui Bergson și Nietzsche la o filozofie a vieții pesimistă, cu tentă mistică, a cărei expresie este mai ales opera Intuiția vieții. Patru capitole metafizice (Lebensanschauung
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a căzut, lucrurile au început să fie privite din alt unghi, iar oamenii au început să se întrebe dacă Dumnezeu exi stă doar în imaginația unora. Personal am fost preocupat și contrariat în ceea ce privește existența sau inexistența lui Dumnezeu . Oare teoria evoluționistă a lui Charles Darwin putea explica apariția vieții pe pământ, sau aveam de-a face cu o superficialitate din partea susținătorilor ei? Pe de altă parte, Biblia de la apariția sa și până acum a suferit diverse interpretări și moduri diferite de
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
concordă (accidente le duc spre haos și nu spre evoluție ) și mai ales dacă nu am raporta această teorie la alte fenomene care, cumulate, duc la alt e concluzii. Cea mai simplă formă de viață este considerată cel ula. Teoria evoluționistă spune că, la un moment dat s-au constituit pe pământ toate condițiile necesare pentru a lua naștere prima celulă. Dar chiar o simplă celulă re prezintă ceva foarte complicat care implică mii de reacții și care trebuie să funcționeze
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
unii sunt mai fericiți decât alții? De ce unii au mai mult noroc în viață? Și apoi ce înseamnă noțiunea de fericire? Dacă viața și omul ar fi apărut din haos, prin autoorganizarea materiei în forme mai complexe așa cum susține teoria evoluționistă, atunci omul ca și fo rmă extremă de evoluție ar trebui să dirijeze totul conform do rin țelor sale. În realitate, chiar și în spațiul acesta de proximitate care este Terra, omul nu poate controla mare lucru ș i m
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
saj e. De exemplu minunile care se întâmplă mereu și care nu sun t l uate în serios de către mulți). Dacă credința a dat roade parțiale, ba chiar s-a încercat marginalizarea ei, prin atragerea oamenilor pe drumuri înfundate ( teoria Evoluționistă), în noile con diț ii create, Cineva s a gândit și la alte metode: informarea directă. Mulțimea de cărți apărute în ultimul timp care tratează aspecte profunde ale existenței, reprezintă un mesaj clar. În unele din ele se spune chiar
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]