1,036 matches
-
1942 până În 1944. În 1941 eram Împreună cu mama la Cernăuți. Acolo a Început prigoana Împotriva evreilor. Am fost nevoiți să purtăm steaua galbenă și aveam numai În anumite ore dreptul la circulație. Fiind copil, nu se cunoștea ușor că sunt evreică, mama mă mai trimitea să cumpăr pâine. O dată, totuși, am fost identificată și era să fim Împușcate de un jandarm român, căruia până la urmă i s-a făcut milă de mine. Astfel, printr-o minune, am scăpat cu viață. Ulterior
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o casă care era cât de cât... și atunci aveam În magazin marfă de foarte mulți bani. Am dat cheile unui vecin - era un neamț, cu toate că nemții plecaseră În ’40, dar au mai rămas câțiva. Ăsta era căsătorit c-o evreică, de asta n-a plecat. Îl chema Storm. Vă dați seama, asta mi-a rămas În minte. I-am dat cheile de la magazinul cu foarte multă marfă. Am Împărțit restul lucrurilor la vecini, cu gândul că ne vor da ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a fost situația... — Școala ați făcut-o la Rădăuți? — Clasa Întâi am făcut-o la Rădăuți, iar la Începutul clasei a doua am fost dați afară pe considerentul că eram evrei... În clasa În care Învățam eram cam 10 fete evreice - a intrat Învățătoarea și a spus că de astăzi fetele evreice vor părăsi clasa și că vor urma studiile la o altă școală. Și, Într-adevăr, după un timp s-a Înființat școala evreiască, Într-un fost azil de bătrâni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am făcut-o la Rădăuți, iar la Începutul clasei a doua am fost dați afară pe considerentul că eram evrei... În clasa În care Învățam eram cam 10 fete evreice - a intrat Învățătoarea și a spus că de astăzi fetele evreice vor părăsi clasa și că vor urma studiile la o altă școală. Și, Într-adevăr, după un timp s-a Înființat școala evreiască, Într-un fost azil de bătrâni, cu tot cu profesori și Învățători evrei... — Se preda În limba română? — Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fi lichidat, fără discuție... Dar tata constatase că dacă nu coborâm În sat nu mai ajungem la următorul popas... Și cu mare spaimă și cu grijă am făcut acești kilometri și am ajuns la doamna aceasta, Treitman Îi spunea, o evreică localnică. Când ne-a văzut că eram vreo 15-16 oameni, ne-a zis: „Ce, vă bateți joc de mine? Eu am două fete și am doar două camere - pot să vă dau o cameră vouă și În una stau eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În Israel, când s-a putut, au existat perioade mari când nu ne puteam vedea, dar acum iar putem merge ușor și ne aflăm În relații mai mult decât bune cu sora mea. Fiica mea, care este jumătate româncă, jumătate evreică, apreciază și consideră că fiecare popor are calitățile sale și este atașată de ambele popoare - adică, vreau să vă spun că ea, de exemplu, la ora aceasta nu este În România, este doctoriță În Statele Unite; dar apreciază, vine În țară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
strigau, te persecutau, se Întâmpla... Mai ales cele din Slovacia erau mai răutăcioase. Susana Diamantstein: Da’ spune de ce... Foarte multe din Slovacia au fost luate curve pentru soldați. Pe front le duceau... Tușa Etelka: Le prostitua. Și erau tot dintre evreice... Sigur, sigur. Erau de mai mulți ani. Noi am stat un an și abia am putut supraviețui. Groaznic... Dar Închipuiți-vă cum era pentru ele, care a trebuit să stea mai mult timp, să Îndure tot felul... Unele chiar au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de-a mea eram În tabără, În baracă, și a apărut el, un bărbat foarte bine. Când ne-a văzut... Dar să vă explic: acest lagăr era Înființat Încă mai Înainte, din ’43, și au fost duse acolo fete poloneze, evreice, firește, dar ele Într-adevăr au venit să lucreze. Ele n-au fost În Auschwitz, ci din ’43 au stat acolo, În lagăr. Erau fete tinere... De exemplu, erau fete care fuseseră aduse În lagăr la vârsta de 13 ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nevasta unui avocat cu care nu mai erau Împreună, dar el a aranjat... Ea era de fapt rusoaică și a spus că În s-a născut tren - Într-adevăr acolo se născse, În primul război - și că nici nu e evreică, nu știu ce... În fine, a putut aranja asta -el a aranjat, că era cu copilul și era și copilul lui. A fost teribil să stai acolo, În picioare, nu eram obișnuiți să stăm Într-un loc ceasuri Întregi, dar am stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
uitat. I-am spus: „Cum adică de ce, dar ceilalți de ce sunt?” - „A, ei sunt evrei” - „Și dumneata ce crezi, eu de ce sunt?” - „Ești o comunistă blestemată” - „Domnule, niciodată...” - „Nu-mi spune mie. Pentru că altfel nu te-ai fi aflat aici. Evreică nu ești, așa ceva să nu-mi spui, că ai o față de ariană - nu ești evreică”. Și, muncind, pe soră-mea foarte mult au persecutat-o... Dacă aflau de părinți cu copii Îi chinuiau fără precedent: le punea pe fiice s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Și dumneata ce crezi, eu de ce sunt?” - „Ești o comunistă blestemată” - „Domnule, niciodată...” - „Nu-mi spune mie. Pentru că altfel nu te-ai fi aflat aici. Evreică nu ești, așa ceva să nu-mi spui, că ai o față de ariană - nu ești evreică”. Și, muncind, pe soră-mea foarte mult au persecutat-o... Dacă aflau de părinți cu copii Îi chinuiau fără precedent: le punea pe fiice s-o bată pe mamă, mama pe fiică... Ați văzut așa cazuri? Foarte multe, foarte multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
amestecat. Dar n-am știut că una dintre ele era soprana de la Opera din Varșovia. Și SS-istul a apărut și a strigat: „Cântăreața - afară!”. A scos-o exact În mijloc și i-a spus să cânte aria din opera Evreica. Și eu am zis: „Ia, ce cult e omul, știe de Halevy”. Și săraca a Început să cânte, dar nu s-a auzit nici un cuvânt. Era o iarnă Îngrozitoare, numai ieșeau aburi din gură - o chinuia. El s-a băgat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trei ani, și a văzut că-s amărâtă. Sufăr de o boală cronică, m-a durut, m-a durut și am spus: „Dumnezeul meu e Sfânta Maria”. Când a venit maică-sa acasă i-a spus: „Mami, maică-ta e evreică?”. Ce rol a avut religia În lagăr? A avut vreun rol? Un rol? Câteodată da, altădată nu. Dacă ei observau că cineva solicită ajutorul lui Dumnezeu, ziceau: „No, unde este Dumnezeul vostru? Vezi ce face cu voi?”. Că, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o istorie foarte, foarte curioasă. Noi am ajuns Împreună la Praga, după eliberare, și ne-am dus la Crucea Roșie. Era foarte aproape de Ambasada Română. Și de acolo am fost repartizați la un hotel. Era dânsul, era o sârboaică, o evreică sârboaică din Voivodina, și cu mine. Eu, fiind destul de bolnav, aveam de-acum temperatură: a fost chemată salvarea și am fost dus la spital. Atunci s-a rupt legătura dintre noi: nu mai știam nimic unul de altul. Când am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ați mai discutat cu oamenii... - Da, dar cei cu care am fost eu acolo nu au cunoscut astfel de cazuri. - Deci nu puteți spune dacă aceste femei erau luate cu forța sau... - Pot să vă spun că a fost acea evreică sârboaică din Novi Sad cu care am plecat apoi la Praga și cu prietenul meu, și pot spune aproape sigur că n-a fost hărțuită sexual de nemți. Era o fată, știu și eu, de 17-18 ani sau cam așa ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Au fost bătuți și românii, au fost schingiuiți... Și acest Suciu a fost scos din funcție, după care a trăit patru ani de zile, cât a durat ocupația maghiară, din cele acumulate. A reușit să-și salveze soția, care era evreică și era creștinată.... A reușit să o salveze, că de regulă și ăștia erau deportați. Cei din Miercurea, care au trecut la catolicism, au fost deportați, nu au fost iertați. El, ca român, nu a mai putut să facă nici o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ale supraviețuitorilor despre el. El a mai stat un timp cu țiganii, acolo. Și cu limba țigănească pe care o știa a reușit să se apropie de ei și să procure mâncare printr-un subterfugiu: „Tata a fost țigan, mama evreică și pe baza aceasta am fost dus aici”. Și ceilalți deținuți au putut să fie ajutați cu mâncare, pentru că el obținea mâncare, fiind Într-o situație favorabilă. - A supraviețuit și exterminării țiganilor? - Sigur. Numai țiganii - evreii nu au fost lichidați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
comună mică, lângă Băile Borsec. Am avut trei surori și trei frați; toți au murit, am mai rămas eu. M-am născut În 1917. Sunt cel mai tânăr dintre ei... O soră mai mare a fost dusă la Auschwitz, ca evreică, cu doi copii, și au murit În prima zi; soțul ei a murit mai târziu, Într-un lagăr din Cehia. O altă soră, Împreună cu care am fost dus la Auschwitz, a scăpat de la Auschwitz și, de acolo, a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dumneavoastră spuneați că s-au realizat multe asemenea căsătorii interetnice și vin mulți care nu mai știu... - A fi evreu este o chestiune care trebuie privită sub trei aspecte. Primul aspect este al legislația evreiască: Oricine este născut din mamă evreică este evreu. Asta este o primă condiție. A doua condiție: În cazuri cu totul speciale se admite trecerea la religia mozaică și a unui neevreu. Bărbații evrei trebuie să fie circumciși. Bărbații evrei devin maturi la vârsta de 13 ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și aplicații practice: recipiente, alambicuri, eprubete, scule și aparate care ar fi făcut gelos pe oricare coleg sau chiar profesor al lui Sile. Satana a făcut din dragostea născută firesc în sufletul lui prilej de prăbușire. Tânărul a cunoscut o evreică. Părinții l-au lăsat să înțeleagă că nu se pot căsători decât dacă evreica se botează, intrând în Biserica lui Hristos. Fata a refuzat și a provocat un conflict între Sile și părinții lui. După ce i-a omorât cu toporul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe oricare coleg sau chiar profesor al lui Sile. Satana a făcut din dragostea născută firesc în sufletul lui prilej de prăbușire. Tânărul a cunoscut o evreică. Părinții l-au lăsat să înțeleagă că nu se pot căsători decât dacă evreica se botează, intrând în Biserica lui Hristos. Fata a refuzat și a provocat un conflict între Sile și părinții lui. După ce i-a omorât cu toporul, i-a topit într-un cazan, iar el a dispărut cu evreica. După un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
decât dacă evreica se botează, intrând în Biserica lui Hristos. Fata a refuzat și a provocat un conflict între Sile și părinții lui. După ce i-a omorât cu toporul, i-a topit într-un cazan, iar el a dispărut cu evreica. După un timp vecinii au observat lipsa familiei Constantinescu din gospodărie. La investigațiile poliției s a constatat crima odioasă. Sile a fost prins, judecat și condamnat la muncă silnică pe viață. Ziarele din epocă au relatat cu multe amănunte această
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și lui Tarnovschi, cel deconspirat de Valeriu Gafencu. Bulgarii au dat o listă cu numele deținuților de drept comun probabil recrutați de ei sau care le serviseră interesele: încă cincizeci de hoți eliberați. Pe Sile Constantinescu îl aștepta la poartă evreica. * Maiorul Munteanu umbla prin curte însoțit de un grup de gardieni. Vucea fugise. Munteanu se gândea la lichidarea legionarilor, căci decretul de grațiere pentru deținuții politici îi exceptase pe aceștia. Politicienii țărăniști și liberali loviseră de atâtea ori în noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
simpatice ale ofițerilor francezi"75. Iorga s-a înscris la Universitatea Fridericus-Wilhelmina, unde a observat imediat sunetul clopoțelului anunțînd începerea cursurilor, lucru de neimaginat în Franța. Familia Iorga a închiriat o cameră la o pensiune a cărei proprietară era o evreică. Atmosfera casei era o veritabilă atmosferă internațională. Pe lîngă Iorga, mai erau americani, greci, japonezi, unguri și cîțiva alți studenți români. Dar Iorga nu se simțea ca acasă la Berlin. Și-a făcut un singur prieten, Richard Sternfeld, un evreu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
poată integra. Ceea ce, cu timpul, a afectat și atitudinea lui Iorga. Să ne amintim de teama lui Codreanu față de numărul mare de studenți evrei neasimilați din universități 128. Pe de altă parte, evreii vedeau studenți pentru care maltratarea unei studente evreice trecea drept o faptă de eroism și-și puteau pe drept cuvînt pune întrebarea: să acceptăm o birocrație care să ne domine pe o asemenea bază? Să ne asimilăm, devenind ca și ei? Toată această harababură îl punea pe Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]