11,414 matches
-
arată că până în 1930 evreii dețineau peste 30% din populația orașului Tg.Frumos și reprezentau cel mai important grup etnic . În 1912 Tg. Frumos avea 4.980 locuitori dintre care, conform unei statistici făcute în 1913 de profesorii de la școala evreiască, peste 2.000 erau evrei: 518 capi de familie, 735 copii de vârstă școlară ĂDan Fripis, „De la lume adunate.. despre Tg-Frumos”, 2009). La recensământul din 1930, numărul acestora a scăzut la 1.578 (32% din total), efectivul reducându-se continuu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ruși, 4 romi, 1 ucrainean, 1 sârb. În decursul timpului structura etnică s-a modificat semnificativ, astfel că în anul 2002 la nivelul comunei au fost înregistrați 5.921 români, 120 rușilipoveni, 28 romi și 1 maghiar. Scăderea ponderii populației evreiești după 1930 în toate localitățile în care era bine reprezentată poate fi pusă pe seama persecuțiilor religioase și politice din prima jumătate a secolului XX, coroborat cu constituirea statului Israel (1948), implicând mișcări migratorii masive. La această scădere au mai contribuit
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
promovarea unor gunoaie ticăloase, nemernici din familii de bețivi, imorali, curve, gunoaiele orașelor și scursura satelor. E de notorietate tata Andruța Ceaușescu, un bețiv și curvar. Că el sunt mulți cei din CC al PCR, etnici români cei de origine evreiască, revoluționari de profesie că Ghizela Voss - bunica lui Oltean, viceguvernator BNR și membru în tribunalul lui Vlasov, de altfel mare PNL-ist, judecați dvs că așchia nu sare departe de trunchi, ca și Oana Mizil, amantă lui Vanghelie, și pot
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
În general, evreii se așezau la răscruce de drumuri, precum Lespezi și în jurul hanurilor, așa cum arată V. Tufescu. La 1830, într-un raport prezentat generalului rus Pavel Kiseleff cu privire la populația orașelor și a târgurilor, Lespezi figura cu 26 de familii evreiești; în 1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
preocupe ca toate satele să fie mai îngrijite, iar centrul satului Lespezi să arate ca un adevărat orășel. Atât centrul cât și zona Oborului să fie dotate cu unități comerciale civilizate și spații de parcare, care să atragă turiști. Casele evreiești rămase să fie renovate și nu demolate. Pe drumul dintre Heci și Probota, ca și lângă podul de peste Siret, trebuie amenajate popasuri turistice, unde turiștii să se oprească cu plăcere. Dezvoltarea acestui sector poate prinde viață cu adevarat după ce barajul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sovietici, căzuți în al doilea război mondial. Ne amintesc despre cei căzuți la 1907 plăcuța de pe peretele primăriei și monumentele din curtea primăriei și cel din centrul civic. Un loc de pelerinaj și de aducere aminte poate fi și Cimitirul Evreiesc de pe malul Siretului. Deocamdată, în comuna Lespezi sunt posibilități de dezvoltare a agroturismului și a turismului de sezon. V.S. IV. VIAȚA SOCIALĂ ȘI SPIRITUALĂ Serviciile către populație pe teritoriul comunei Lespezi sunt efectuate de către societățile comerciale specializate, cu capital de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe Dumitru Ursu la Școala de Băieți și Ana Ursu la școala de fete, înființată în anul 1868, odată cu cea din Pașcani, dovadă a importanței târgului Lespezi în zonă. Având în vedere numărul mare al elevilor proveniți din rândul populației evreiești, la 8 decembrie 1897 s-a înființat școala israelită. În 1925 s-a înființat grădinița de copii Lespezi, având ca primă educatoare pe Laura Pienescu, iar în 1926 se înființează cursul supraprimar, prin adăugarea a încă două clase, pe acest
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din târg, amândouă de religie creștinortodoxă, Biserica Lipovenească creștinortodoxă de rit vechi, Biserica Catolică, așezată în sudul Căminului Cultural, pe locul lui Todică, distrusă în 1944 de bombardamente și care nu s-a mai refăcut, la fel ca și Sinagoga Evreiască (unde este casa lui Dumitru Bitter). În 1992, s-a sfințit Biserica Creștin-Ortodoxă Adventistă. Biserica din Brăteni, cu hramul ,,Adormirii Maicii Domnului" , a fost construită între anii 1854 - 1872 , la marginea moșiei lui Bosie din Sirețel. Bosie avea o fată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din cele mai mari realizări ale arhitecturii feudale din Moldova. În epoca modernă și contemporană, în comuna Lespezi, îndeosebi în târgul Lespezi, există elemente multiculturale aduse de lipoveni (limbă, îmbrăcăminte, obiceiuri), de la evrei rămânând mai mult arhitectura locuințelor. Celelalte elemente evreiești au dispărut pentru că nu mai există nici populație de această origine. O mărturie ce va rămâne peste veacuri este cimitirul evreiesc. Creația populară dăinuie pe Valea Siretului prin folclorul literar, muzical, dramatic și coregrafic. Datinile legate de naștere, de nuntă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Lespezi, există elemente multiculturale aduse de lipoveni (limbă, îmbrăcăminte, obiceiuri), de la evrei rămânând mai mult arhitectura locuințelor. Celelalte elemente evreiești au dispărut pentru că nu mai există nici populație de această origine. O mărturie ce va rămâne peste veacuri este cimitirul evreiesc. Creația populară dăinuie pe Valea Siretului prin folclorul literar, muzical, dramatic și coregrafic. Datinile legate de naștere, de nuntă, de înmormântare se întâlnesc încă în comuna Lespezi. Folclorul Anului Nou este cel mai bogat și plin de sensuri dintre toate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de publicații și se prezintă asemenea unor albume de artă, bogate în informații și ilustrații, tehnoredactate elegant, demne să fie păstrate în biblioteci La joncțiunea dintre real și himeric Prin cele șapte suplimente tematice alcătuite de Geo Șerban, revista REALITATEA EVREIASCĂ a avut cea mai vastă și substanțială contribuție din presă la sărbătorirea Centenarului Mihail Sebastian. Evitînd festivismul comemorativ, criticul și istoricul literar a valorificat surse mai puțin cercetate, publicînd articole, interviuri, corespondență și fotografii - unele inedite - de excepțional interes, însoțite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
a textelor, a alcătuit astfel, de la o lună la alta, materia unei cărți pe care ne-am dori-o cît mai curînd în bibliotecă (revistele au totuși o viață efemeră). Vestea bună e că, odată încheiat Anul Sebastian, revista comunităților evreiești din România a decis să încorporeze în structura fiecărui număr cîte un supliment de opt pagini sub genericul Permanențe culturale ale conviețuirii evreo-române, coordonat de Geo Șerban și avînd ca scop reevaluarea din perspectiva de azi a unor personalități de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
valorilor. Deopotrivă de păgubos este un anumit sectarism, cultivat sub pretextul specificității și duce, practic, la ignorarea interferențelor și cantonarea într-un perimetru pîndit de izolare vetustă, de partizanat tradiționalist." Conform acestui program, în primul număr din 2008 al Realității evreiești, suplimentul pentru "cultura memoriei" îi e de-di-cat Margaretei Sterian (1897-1992) - artist plastic, scriitoare și traducătoare a cărei operă multiformă a îmbogățit patrimoniul cultural al țării noastre. Biobibliografia originalei artiste expusă atît de Geo Șerban cît și de către devotatul ei "ucenic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
și într-o emisiune despre loterie, în care era rugat să explice științificește șansele unui om de rînd de a dobîndi un loz cîștigător. Am fost - alături de alte fete din generația mea - colegă de clasă cu Solomonică Marcus la Liceul Evreiesc din Bacău, el fiind cu un an-doi mai mare decît noi, deoarece fusese lăsat corigent la română pe când era elev al Liceului de băieți din localitate. Nimeni nu bănuia pe atunci că se va afirma cîndva în lumea științifică, literară
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
Acum nu mai e nici han, nici tei. Când pășești în pasaj din Blănari, vezi pe stânga firma restaurantului. Grătar special, vinuri alese, însă nu scrie, ca la Iancu sau la Contra-Iancu, grătar spaniol. Asta înseamnă că restaurantul nu e evreiesc. Nu e nici creștin, majoritatea personalului fiind comunist. E un secret de București care atrage mulți antifasciști sau progresiști, cum a început să se spună. Și destui agenți ai Gestapoului ori Siguranței." (pag. 382) Iată-l, de pildă, pe finul
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
în episoade care-i conferă o măreție pasageră, încărcată de ictusuri ironice. Primește o decorație importantă din partea regelui Etiopiei, din greșeală, trece prin brațele unor frumoase femei și devine milionar grație timbrelor pe care le "colecționează" soția sa de la familiile evreiești deportate. Jan Dite reprezintă acel spin doctor prin care fețele medaliei comedia și tragedia istoriei converg în oglindă în una și aceeași imagine.
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
Pantelimon pe scara trăsurii - marțial; când în timpul mișcărilor din 1919 a circulat prin atelierele fabricii în uniformă și cu sabia scoasă din teacă..."7 În timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu pare să fie afectat de persecuțiile aplicate populației evreiești din România, datorită probabil și faptului că statutul său de "evreu de categoria a doua" îi punea la adăpost familia de măsuri vexatorii. Atitudinea sa față de mareșalul Antonescu va fi, sunt convins, un subiect de dispută: "Să nu mai aud
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
bătrân din București, un foarte mic pensionar, câteva amintiri, câțiva prieteni, câteva decorații ascunse într-o cutiuță, un singur fiu"19. Oscar Steinhardt se stinge din viață în martie 1967, la vârsta de 90 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul evreiesc din str. 1 Mai. Multe din trăsăturile sale vor fi moștenite de N. Steinhardt: demnitatea, curajul, autenticul spirit aristocratic, un anumit soi de naționalism critic și relativizant, umorul, anticomunismul fervent. Așa cum mai târziu, din amintirile sale despre N. Steinhardt, Monica
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
Singurătatea, spaima la pîndă, lipsa de protecție, injuriile și judecățile nedrepte, toate constituie la un loc o a doua încoronare, cea a eșecului. În asemenea momente, tinerețea parcurge rapid vîrstele, iar cugetările devin profunde." " Nu cred că există o problemă evreiască în Neguțătorul din Veneția. Tot atît de bine Shylock s-ar putea să aparțină unei alte condiții și chiar și atunci răutatea să nu se zdruncine. Răul din Shylock este ancestral. Cum putem să reprezentăm teatral această inumanitate? Răul său
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
frumoasă este o viață bine trăită. Aș zice că este opera de artă prin excelență". În demența care a urmat schimbării de regim din decembrie 1989, Radu Beligan a fost alungat din Teatrul Național și nici un alt teatru (cu excepția Teatrului Evreiesc) nu s-a arătat interesat de serviciile sale. Puțini dintre cei care l-au admirat în anii din urmă în Tache, Ianke și Cadâr își mai amintesc acest episod. Maestrul însă nu a uitat. El poartă încă trauma "revelației ingratitudinii
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
de careu format din gradene și public închide la mijloc o pantă. Nu abruptă. Scena. Pe ea, cîteva siluete, încearcă o acțiune clară. Coerența este frîntă mereu. Semiîntuneric. O agitație sfîșietoare, coordonată, dacă se poate spune așa, de o lamentație evreiască autentică, foarte puțin prelucrată muzical. Tema se repetă. Iarăși și iarăși. Actorii își continuă căutarea. Mișcările sînt sacadate, precipitate, unele, repetitive, altele, mișcări spasmodice care ar vrea să alunge urîtul, coșmarul, frica. Încep să mă obișnuiesc cu întunericul. Sînt pe
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
mînă o cărticică de rugăciuni. Ritualul își schimbă ritmul, pașii, sensul. Îmi pare că un fel de exorcizare s-a încheiat pentru ca taina rugăciunii și ritualul ei, de data asta, să coboare. Lipsește al zecelea. Regula spune că nici o rugăciune evreiască nu se poate desfășura decît în prezența unei adunări - minian - de zece evrei, în vîrstă de peste treisprezece ani. Și Corul așteaptă. Regula nu poate să fie încălcată. În hățișul de povești, ale noastre, ale celorlalți, ale istoriei, înțeleg că povestea
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
monologurile topite sau nu unul în celălalt, durerea, strădania, eșecul, împlinirea, ludicul, împăcarea. Manuscrisul este martorul, întîiul, al spovedaniei creatorului. El conține povestea și lasă să se arate ce, cît și cum vrea autorul. Muzica lui Bach ia locul lamentației evreiești. Rugăciunea poate să aibă loc pentru că B., chiar stîngaci și neadaptat, a sosit. El este cel așteptat. El este al zecelea. Scriitorul. Sau poate altcineva?... Kadișul celor în doliu. Iertarea. Iertarea? Amintirea trupului. "Născut deținut |sta e stilul meu |sta
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
Tempio, văzut aici în 1993, era inspirat din opera scriitorului maghiar Géza Csath, Les Commentaires d'Habacuc, adus în 1997, pleca de la opera lui Borges, iar cel pe care l-am văzut acum, Filozofii, de la opera scriitorului polonez, de origine evreiască, Bruno Schulz. Dar, ceea ce vedem de fiecare dată pe scenă este doar sensul și spiritul acelei opere, filtrate de coregraf și transpuse în alt limbaj, fără text, fără argument narativ. Ceea ce ni se înfățișează este un teatru al imaginilor, creat
Un teatru al imaginilor by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9062_a_10387]
-
se îmbete cu apă rece. Reamintirea târgului copilăriei îi provoacă încă multă nostalgie, sublimată, așa cum mărturisește și de memoria sa culturală. Recunoaște astăzi, cu multă luciditate, autorul: În cazul meu, nostalgia târgului s-a sublimat în fascinația pentru miticul târg evreiesc din literatură și teatru, pentru lumea lui Șalom Alechem, Josef Roth, Babel, Schultz, pentru pictura lui Chagall sau pentru Copilăria unui netrebnic, romanul lui Ion Călugărul (ce pseudonim a putut să-și aleagă!), Bârladul romanelor lui Virgil Duda sau evocările
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]