551 matches
-
rămâne, și în cazul lui, deschisă. Imaginea atât de incertă a enigmaticei Sarah Woodruf, frivolitatea mascată de o ironie ușor copilărească a Ernestinei, naiva libertate pe care o manifestă Mary în naturalețea ei nu sunt decât ipostaze ale unei feminități exacerbate manifestate pe fondul aceleiași epoci plină de convenționalism. Dintr-un anumit punct de vedere, Sarah are în ea ceva din încăpățânarea unei feministe avant la lettre care refuză să se supună încorsetărilor ideologice ale epocii, nu dintr-o acutizare a
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
procesul de realizare a sarcinii (cooperarea este o formă de interacțiune superioară în cadrul învățării, incluzând colaborarea). Colaborarea și competiția sunt practici care se întâlnesc în școala contemporană și ambele sunt necesare. Competiția devine distructivă pentru armonia climatului educațional atunci când este exacerbată și devine un scop în sine. Cadrele didactice trebuie să echilibreze cele două forme de organizare a activității instructiv-educative, creând oportunități de învățare axate pe activitățile de grup ce favorizează cooperarea și întrețin competiția constructivă . Principiile care orientează învățarea prin
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
neapărat că și este ca atare. Am putea adăuga că în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural, avem de-a face cu o pseudovaliditate transculturală sau interculturală. Pe de altă parte, nici specificul și nici localismul nu trebuie exacerbate. Cercetătorului familiei din România îi incumbă sarcina de a testa, adapta și elabora instrumente riguroase, proces în care consultarea experților în diferite faze (inclusiv în estimarea validității conceptuale) este de mare semnificație. Cred că în încheierea acestui capitol sunt bine
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-și onoreze rolul de mascul „adevărat” și „privilegiat”, de putere și dominanță, se privează practic de plăcerile autentice ale vieții și își scurtează zilele. H. Goldberg (1986) îndeamnă, în acest sens, ca bărbații să recunoască efectul suicidar al eforturilor lor exacerbate de afirmare și succes social și să-l evite; să nu mizeze totul pe masculinitate și să înțeleagă că impotența ocazională nu e nimic serios; să devină conștienți de adevăratele lor nevoi și dorințe și să-și îngrijească propriul corp
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de 50% din cazuri, după mai mulți ani de evoluție. Poate fi vorba de un deficit motor de tip pareză sau plegie, de o exacerbare a reflexelor osteo-tendinoase, de spasticitate, de un semn a lui BABINSCHI sau de o oboseală exacerbată. Oboseala este unul din cele mai întâlnite simptome în SM. Activitățile simple, ca îmbrăcatul, pot fi obositoare până la extenuare la unii bolnavi, chiar atunci cînd forța musculară este normală sau aproape normală. Caracteristic oboselii din SM este că ea se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prezenței unui sentiment profund. Μ „Homo homini lupus” (Thomas Hobbes). Această situație nu mai este caracteristică omului modern, dar totuși s-a constatat că, În afara unor constrângeri sau reglementări severe, egoismul individual are tendința de a dezvolta forme de exprimare exacerbate, chiar feroce (de exemplu, În mediile excesiv de permisive, omul ajunge să se afle În opoziție nu numai cu autoritățile statale, dar și cu expresia culturală; de asemenea, copilul lăsat În voia lui devine turbulent, anarhic; chiar și gândirea, când este
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poezia Anei Blandiana, susținută la Sibiu, în 2009, fiind coordonată de prof. univ. dr., D.H.C. Victor Grecu și care, așa cum anunță și titlul conține o analiză stilistică a poeziei acestei mari autoare. Având ca premisă, ideea conform căreia: "Nu individualismul exacerbat, nu sentimentul prăpăstios al damnării, nu diferențierea șocantă de limba domină creația sa, ci o integrare subtilă, o continuitate oportună, menite a inspira încredere în puterea de supraviețuire a sufletului colectiv 141", autoarea realizează, pe parcursul lucrării, un periplu semiostilistic în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tot timpul amânat, estompat, respins. Poeta cultivă un soi de "naturism" nemaiîntâlnit în lirica românească, apropiat viziunii animiste asupra lumii, declanșator de elegii transfiguratoare. Pasiunile sunt eliberate sub forma unui discurs care poate atinge un paroxism al trăirii, o vitalitate exacerbată. Generația lui Nichita Stănescu nu face, în adevăratul sens al cuvântului, o nouă poezie. După cum spune Gheorghe Crăciun, în Aisbergul poeziei moderne, scriitorii șaizeciști, mari, înfocați iubitori de cuvinte zidite-n sentiment, de simboluri dominante, de metafore tutelare, nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Tandrețea generică a gestului este brăzdată de cruzimea unei revelații fizice strict infernale. Cruzimea și tandrețea sînt de fapt caracteristicile unui seducător discurs literar francez, care se simt atît de bine Împreună mai ales ca expresie a unei conștiințe sexuale exacerbate. Lorette Nobecourt, femeia-revoluție La treizeci și nouă de ani, Lorette Nobécourt are la activ cinci volume - patru romane și un eseu. De la Guy Debord la Baudrillard, de la Foucault, cel din A supraveghea. A pedepsi la Michel Houellebecq și la Frédéric
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu vizează aici surpriza, totul se concentrează asupra procesului în sine. Ceea ce, la Shakespeare sau la Marivaux, reprezintă un început, ia amploare la Brecht, de pildă în Omul cel bun din Sâciuan, unde travestirea se afirmă în toată teatralitatea ei exacerbată. Da, travestirea este brechtiană. Și face posibilă supravegherea. Travestirea ține, cel mai adesea, de strategie. Dacă vrei să supraveghezi, să spionezi, să cercetezi în voie, trebuie să-ți schimbi înfățișarea, uneori și sexul, să accepți roluri subalterne - proceduri necesare, frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sociale sunt cele cerificate de viață: încrederea reciprocă, echitatea, respectarea libertății și independenței umane. Nu mai puțin complexe sunt situațiile când persoana nu ia o atitudine critică față de propriile trăiri afective, fapt care favorizează dezvoltarea unei vieți afective dezordonate și exacerbate, realizate la un nivel primitv, biologic. Identificarea (recunoașterea) propriei reactivități afective ne permite să realizăm autocontrolul afectiv și să înțelegem puterea de influențare a trăirii afective, ne creează posibilitatea de a înțelege și interpreta corect sentimentele altora. Lipsa unei autonomii
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
parte. Contribuția colectivului, în acest sens, poate fi exprimată fie prin mărirea răspunderii și solidarității colective (educarea în spiritul colaborării în familie, în școală), fie prin accentuarea rolului controlului comportamentului individual în grup, rezolvarea conflictelor în interiorul grupului, atenuarea competiției interindividuale exacerbate, concomitent cu dezvoltarea coparticipării elevilor la viața colectivului din care fac parte. Toți acești factori de ambianță sporesc încrederea elevului în forțele proprii, în colectivul în care trăiește și se dezvoltă, reduc insatisfacțiile, disconfortul, sau impresia de neajutorare și de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în cuprinsul lor activitatea reflectorie / activitatea gândirii este păstrată, dar lumea valorilor psihopatului este cu totul alta, decât la oamenii normali, ceea ce face ca structurarea atitudinilor față de sine, față de semeni și față de existență, să îmbrace caracterul unor revendicări egoiste și exacerbate. Se cunosc mai multe forme de „psihopatie”, în funcție de care sector al vieții psihice suferă mai mult influența egocentrismului psihologic și al voluntarismului afectiv și moral al psihopatului. Astfel, când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional, ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
spaime, complexe atavice răbufnesc în expresii paradoxale, demențiale, desfigurând caractere, impunând conduitei multora manifestări de neînțeles. Prin răsturnările sociale au ieșit la suprafață exemplare umane deformate moral sau incapabile să își domine înclinații și veleități nocive, ca brutalitatea, cruzimea, orgoliul exacerbat, arivismul, setea de putere. Parvenit într-o anumită funcție, un ins se comportă ca un satrap, consătenii ajungând să se teamă de el. În jurul micului despot s-a aciuat o clică de profitori, care reprimă orice tendință de respingere a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
lipsei de acțiune Chiar în numele sociologiei, e prea facilă reducerea cercetărilor realizate la producerea lor prin comandă publică, sau, ca să fiu mai exact, ar fi o naivitate prin necunoașterea producerii sociale a faptelor științifice. Tocmai în aceste perioade de concurență exacerbată cercetările asupra subiectelor sensibile atrag cea mai mare îndoială. Această îndoială hiperbolică necesită o claritate în expunerea principiilor și metodelor care-i garantează mai bine decât în timpuri obișnuite caracterul refutabil. În cazul francez, apăruseră, înainte de perioada de mobilizare a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
are o semnificație sexuală, mai ales prin comparația sa cu falusul. Buric La fel ca glezna, buricul este sediul egoului. Evocă narcisismul celui ce visează: - respectul de sine pozitiv, când imaginea este sănătoasă și nu suferă de nici o afecțiune; - orgoliul exacerbat, vanitatea, când este nemăsurat, pus în evidență într-un mod sau altul; - rana narcisistă, deprecierea, dacă este rănit ori inexistent. În plus, simbolistica lui este legată de centru («a se crede buricul pământului») și deci de dorința sau obligația de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și pentru bărbații din alte țări. În acest fel, francezul construiește un podium pentru femeile franceze, văzute de departe. Astfel, femeia franceză este investita cu un prestigiu ambiguu care o face să apară drept o suprafemeie, în care feminitatea este exacerbata. Această imagine, în mare parte artificială și stereotipata, este întreținută și perpetuata, deoarece se bucură de succes. În acest context, Pariziana este superlativul femeii franceze, în special, și al femeii, în general. În același timp, forța erotică care se degajă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu din incapacitatea de deliberare, ci din cea de satisfacere imediată a pulsiunilor instinctiv-emoționale și imaturitate afectivă. Acest tip de personalitate este caracterizat printr-o agresivitate exacerbată, un rol de inductor negativ, activ, sociopatic, tendința de bravare și de simulare. c) personalitatea psihotică dezvoltă o degradare a mecanismelor ce susțin funcțional viața psihică. În rândul psihoticilor cea mai gravă formă de manifestare este comportamentul melancolicilor, caracterizați printr-
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
trece mai departe prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de Demophon, decide sălășluirea voită în tărâmul umbrelor. Sinuciderea rămâne o renunțare la speranță, o frică în fața necunoscutului suferinței, un semn al unui orgoliu exacerbat, trădează o dezrădăcinare totală de tot ceea ce înseamnă rațiune, o lipsă a înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a ei. Oricât ar încerca autorul să le înfățișeze în postura de victime pe unele eroine ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar din toată atitudinea personajului se desprinde mai mult naivitate decât culpabilitate reală, dă impresia de victimă, de obiect folosit pentru satisfacerea plăcerii masculine. Madonna Lisetta, din povestirea a doua a zilei a patra, este atât de credulă în mândria exacerbată de care dă dovadă, în îngâmfarea vis-à-vis de propriile calități fizice, pe care le considera unice, încât va deveni victima unui călugăr versat, ce va pretinde, în încercarea de a o dobândi trupește pe infatuata femeie, că este însuși arhanghelul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu Cresida este asemănătoare cu ceea ce regăsim în Vita Nuova, unde Dante reușește să surprindă admirabil impactul pe care l-a avut cunoașterea Beatricei. Cu toate acestea, Troil rămâne cel mai convențional personaj al poemului chaucerian, discursurile sale afectate, romantismul exacerbat al modului în care privește iubirea, idealismul exagerat al principiilor curtenești pe care le cultivă îl fac aproape ridicol. Este mai mult un visător locvace, decât un om al acțiunii, nu se înfățișează capabil de o rezistență sau de o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a forțelor negative și victoria principiului ordinii îi reușesc numai geniului și sfântului. Genialitatea reprezenta pentru Weininger realizarea supremă a moralității. „Genialitatea este cea mai înaltă moralitate și, de aceea, o datorie pentru fiecare“, scria Weininger. Din perspectiva acestui idealism exacerbat, pentru o personalitate puternică nu va mai fi posibilă decât genialitatea/sfințenia sau căderea. Încercarea de a realiza un compromis între cei doi poli îi apărea drept sigiliul mediocrității. Concluzia inevitabilă, o concluzie pe care Weininger și-a asumat-o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acestea, deși succesul adus de păcat este atrăgător, el este În realitate Înșelător, deoarece singură virtutea este creatoare de curățenie sufletească, de pace interioară, de demnitate personală. * „Virtutea și ambiția nu stau Împreună.” (Michel Montaigne) Desigur, este vorba de ambiția exacerbată, care sufocă luciditatea, agățîndu-se de puterea „vanității”. Lucrurile stau și mai rău atunci cînd cei slabi În resurse sufletești caută să-și salveze mediocritatea printr-o ambiție contrafăcută. * „Se văd oameni căzînd dintr-o situație Înaltă datorită acelorași greșeli care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
libertatea demersului politic. Într-o epocă a monarhiilor absolutiste, cei unsprezece ani de protectorat din Anglia au fost priviți cu scepticism de celelalte imperii europene. Cromwell încerca să diminueze cât mai mult autoritatea bisericii catolice. Cu toate acestea, manifestările puritanismului exacerbat au creat o stare de revoltă mută în rândurile unei populații deja afectate moral de lipsurile economice. Coaliția parlamentară, alcătuită pe baza unor înțelegeri relativ secrete dintre calviniști și puritani, a început să se clatine. Lordul Protector Cromwel încerca să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
profesie sau bucuria liniștită a pensiei, la sfârșitul vieții, o casă, o grădină, un cămin călduț, televizorul, vizita ne-poților și a prietenilor, cocooning-ul, dar pentru tineri poate implica și starea psihedelică, aceștia dorind să evadeze din vidul existenței prin intermediul senzațiilor exacerbate. A. 3. Libertatea Căutarea sinelui și a împlinirii acestuia este strâns asociată cu o nouă concepție a libertății. Altădată, libertatea era pentru tineri o valoare instrumentală, capitală, indispensabilă, așa cum este sarea pentru alimente. Ea își primea semnificația de la alte valori
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]