2,152 matches
-
economia bazată pe cunoaștere, competitivă și dinamică. Eforturile erau Îndreptate spre nevoia de adaptare permanentă la schimbare În era cunoașterii și pe accelerarea cercetării și dezvoltării; social, gândit să Îmbunătățească modelul social european prin investiții În capitalul uman și combaterea excluziunii sociale. Țările membre UE se angajau să investească În educație și instruire, dezvoltând și o politică activă de ocupare a forței de muncă, facilitând trecerea la economia bazată pe cunoaștere; mediu, adăugat la Consiliul European de la Göteborg În iunie 2001
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
regiune etc.). Ei se obțin prin compunerea diferiților indicatori ai dezvoltării sociale. Nu toți specialiștii sunt de acord cu această strategie de măsurare și, de aceea, găsim liste lungi de indicatori nereuniți într-un index, ca, de exemplu, indicatorii de excluziune socială propuși de UE. Totuși, indicii compoziți au numeroși suporteri, fiind considerați „folositori pentru a concentra atenția și a simplifica problema. Ei prezintă o considerabilă atracție pentru politicieni. Au un impact mai puternic asupra minții, atrag cu mai mare forță
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
000081419100003 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Boelhouwer și Stoop, 1999); - ușor interpretabili, mai ales când vor fi folosiți de agenții de dezvoltare locală; - să existe un acord clar și mutual asupra definițiilor acestora. Și Tony Atkinson, autorul indicatorilor de excluziune socială la nivel european, subliniază cerința ca indicatorii să aibă o interpretare clară și normativă, adică să fie recunoscuți ca semnificativi și să pară rezonabili celor care îi folosesc ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Panduru</Author><Year>2004</Year
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Duma</author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Duma</author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
progresul în sens modernist este văzut ca fiind la originea multor dezechilibre ecologice, dar și sociale, bunăstarea trebuie asigurată prin adoptarea unor modalități de organizare economică și a unor tehnologii care: 1. sunt prietenoase cu mediul; 2. evită dislocări umane, excluziunea socială sau exploatarea. Al doilea imperativ aduce în atenție colectivitățile, instituțiile și tehnologiile tradiționale, premoderne, independente de presiunile comodificării, presupuse a fi rezultatul unei evoluții simbiotice cu contextul natural. Pe această linie de argumentație, mișcările ecologiste sunt aliate ale grupurilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asociați care colaborează la proiecte de anvergură, având, în principal, o nuanță socioeconomică, astăzi este folosit în mod extins și în majoritatea proiectelor desfășurate la nivel local pentru responsabilizarea și mobilizarea actorilor relevați în vederea soluționării unor probleme (de exemplu, combaterea excluziunii sociale). Procesul de descentralizare (vezi descentralizare) a deschis mai multe oportunități de promovare a unui sistem complex de p. public - privat mai larg între administrația publică, colectivitățile locale și ONG-uri (JIM, 2005, p. 58). Promovarea unui p. multiplu atât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
multiplu parteneriat, în care rolul central îl are colectivitatea însăși, reprezentată prin autoritatea publică, centrală și locală (PNAinc, 2002, p. 16). Etape în construirea unui parteneriat În general, într-o comunitate sau zonă care se confruntă cu probleme majore de excluziune socială, un p. nu se înființează în mod spontan, deoarece actorii locali nu au în astfel de cazuri energia sau abilitățile de a mobiliza virtualii parteneri și de a promova p.. Astfel, de cele mai multe ori, este nevoie în aceste situații
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Howard, 2003), acestea din urmă dezvoltându-se în măsură semnificativă datorită funcțiilor lor adaptative din perioada de opresiune. În schimb, organizațiile formale sunt atractive doar pentru cei ale căror rețele au fost destructurate de forțele pieței. Studiul Băncii Mondiale privind excluziunea socială din România (Amelina, Chiribucă și Knack, 2003) susține corelația dintre tipurile de rețele și formele participării sociale. Studiul a identificat o categorie a indiferenților din punctul de vedere al participării în rețele informale: indivizii au niveluri mari ale încrederii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituționale cu cea mai scăzută credibilitate în țări precum România, sau la ostilitatea structurilor guvernamentale față de orice partener autonom. Rezultatele de cercetare din România demonstrează o relație fără echivoc între participare și dezvoltare atât la nivel individual, cât și colectiv. Excluziunea socială înseamnă și o retragere din participrea socială, cei săraci având ratele cele mai scăzute de participare comunitară sau civică. Inactivii comunitari, tineri sau vârsnici, sunt săraci, nu sunt activi pe piața muncii, sunt puțin educați, agricultori din mediul rural
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la discrepanțele de dezvoltare centru - periferie la nivel sistemelor naționale de localități urbane și rurale (de la diferențele oraș - zonă suburbană la zonele rurale complet izolate sau la diferențele spațiale dintre centrul și periferia unui oraș, asociate cu probleme grave de excluziune socială). Printre obiectivele fundamentale ale p.t. se numără: - dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor; - ameliorarea calității vieții; - gestiunea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului; - utilizarea rațională a terenurilor. Practica evidențiază și promovarea unor obiective specifice pentru zone cu caracteristici speciale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2, 2006, p. 11). Raportul ESPON definește trei componente principale ale conceptului: calitate teritorială (cu accent pe managementul resurselor naturale, acces la servicii de interes general, calitatea mediului de viață și muncă, reducerea disparităților interregionale de venit, diminuarea sărăciei și excluziunii sociale, cooperarea între oraș și zona adiacentă etc.), eficiență teritorială (cu accent pe sistemul urban policentric, dezvoltarea rețelelor de orașe, consumul de resurse: energie, apă, teren, transport durabil, servicii de comunicare, reducerea extinderii urbane necontrolate, atenuarea riscurilor de mediu etc.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
disparităților rural - urban. O explicație pentru acest lucru poate fi și faptul că documentele europene menționate și care au stat la baza elaborării celor românești nu pun accent deosebit pe dimensiunea socială a dezvoltării teritoriale, cu excepția unor aspecte legate de excluziunea socială urbană. Alte puncte slabe ale p.t. în România se referă la coordonarea parțială a planurilor și programelor care vizează obiective teritoriale, caracterul lent al procesului de pregătire al planurilor regionale/județene/locale, cauzat de resursele umane, tehnice, financiare insuficiente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
supraviețui, trăi decent sau integrat în comunitate” (Pop, 2005, p. 22). Fiecare tip de p.s. prezintă avantaje și dezavantaje. Politicile universalist-categoriale, în comparație cu cele de asistență socială, au avantajul - de a asigura o integrare socială mai ridicată a indivizilor, prin prevenirea excluziunii sociale și prezervarea demnității individului; - de a avea o rată de cuprindere mai mare, deci cuprinderea unui segment mai larg al populației în „programul” de creștere a bunăstării; - fi mai ușor și mai ieftin de administrat; - beneficia de o rată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
soluționate prin negociere/parteneriat. Inundații masive pun pe prim-plan nevoia de regularizare a cursurilor apelor. Cutremure de amploare accentuează nevoia consolidării clădirilor și introducerii unor condiții de securitate în construcții. Apariția unor factori cu efecte destructive importante - sărăcia și excluziunea socială, amenințarea războiului, mai ales a războiului nuclear, terorismul politic - face din acestea probleme manifeste, putând chiar ocupa poziții de centralitate. Acumularea unor tensiuni în legătură cu respectivele probleme duce așadar la creșterea voinței de a acționa: trecerea lor din starea potențială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Program Antisărăcie din 1988, precum și cel de-al treilea Program Antisărăcie pentru perioada 1990-1994. În acest context, Bergham oferă o abordare complexă a consecințelor, arătând că omenirea se confruntă, de fapt, cu noua s., denumită și definită de către acesta drept „excluziune socială” (apud Preda, 2002c, p. 98). Încă din 1990, la nivel mondial, obiectivul prioritar al ONU este de a eradica s. și foametea până în anul 2015, iar ca principală măsură impusă în acest sens este susținerea reducerii la jumătate a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din decembrie 2000, ca până în 2001 toate statele membre, dar nu numai, să realizeze strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale. Remarcăm, în acest context, corelațiile care se stabilesc între cele două procese: cel al sărăcirii și cel al excluziunii sociale, care impun abordări comune de eradicare. Sărăcia în România Analiza s. în România a conturat concepte distincte. Astfel, distincția între s. absolută, dar și a s. relativă, atrage atenția asupra modului în care se realizează evaluarea pentru a reflecta cât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
factorilor de decizie instrumentele ce vizează întărirea coeziunii sociale. Implicarea actorilor sociali, guvernamentali și non-guvernamentali a permis studii și analize care evaluează, elaborează politici sociale, dar care și identifică instrumentele corespunzătoare, specifice pentru rezolvarea, diminuarea și chiar eradicarea s. și excluziunii sociale. Adoptarea de către Guvernul României a documentelor menționate demonstrează faptul că integrarea României în UE nu este un proces care va demara strategia de combatere a s. și excluziunii sociale, ci o va continua în deplină concordanță cu cea a statelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
identifică instrumentele corespunzătoare, specifice pentru rezolvarea, diminuarea și chiar eradicarea s. și excluziunii sociale. Adoptarea de către Guvernul României a documentelor menționate demonstrează faptul că integrarea României în UE nu este un proces care va demara strategia de combatere a s. și excluziunii sociale, ci o va continua în deplină concordanță cu cea a statelor membre. Metode de evaluare Metodele de evaluare a sărăciei sunt numeroase: metoda Totally Fuzzy and Relative, metoda normativă de estimare a s., metoda pragului de s. Leyden, cea a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
avea ca element de bază, PNAinc. Pentru o evaluare mai eficientă și mai a profundă anumitor aspecte ce pot caracteriza un grup de persoane, au fost înființate la nivel județean comisiile CJASPIS, care au ca obiectiv identificarea s. și a excluziunii sociale zonale, a politicilor și măsurilor de combatere a acestora. MMSSF și CASPIS au elaborat „Memorandumul Comun de Incluziune Socială” (JIM), document deosebit de util pentru viitoarele politici și strategii de susținere a incluziunii sociale. Rolul acestui document nu a fost
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la aspirațiile colective de viață și care generează disconfort și frustrare. S. așa cum o definește Townsend (1979) nu se rezumă numai la cauze economice, financiare, ci implică o serie de consecințe care se regăsesc mai târziu în diferite forme de excluziune socială, pentru că, de fapt, se referă la deprivare relativă: „oamenii sunt deprivați relativ dacă ei nu pot accesa, deloc sau în mod suficient, condițiile de viață, adică alimentația, bunurile și serviciile care să le permită îndeplinirea rolurilor, relaționarea cu ceilalți
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capacităților de funcționare socială normală. Dintre acestea, consecințele asupra copiilor sunt dintre cele mai grave, în special blocarea dezvoltării normale a personalității, reducând la minimum șansele unei evoluții adulte normale. S. extremă tinde să se fixeze cronic în marginalizare și excluziune socială, șansele de ieșire din aceste situații devenind nesemnificative. Sărăcia severă S. severă este dată de un nivel atât de scăzut al resurselor, încât oferă condiții extrem de modeste de viață, pline de lipsuri și restricții. Este important de subliniat faptul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și începe cea de lungă durată. Legătura dintre durata fenomenului și riscul „reintrării” în s. a reprezentat o preocupare constantă numeroaselor studii recente, care au permis elaborarea concluziilor referitoare la faptul că s. de lungă durată expune persoanele la riscul excluziunii sociale. De fapt, intervin și o serie de factori ce țin de categoria socială, nivelul de educație sau tipul de familie. Indiferent de măsura în care diverși factori determină de lungă sau scurtă durată, este hotărâtoare eficiența politicilor sociale care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
perpetuarea efectelor în lanț, multiplicarea. De cele mai multe ori, suportul social acordat persoanelor sărace pe o durată mai mare de timp poate crea dependență, sau favoriza o anumită stare psihică (deprimare) iar lipsa de implicare conduce la ceea ce numim, din ce în ce mai mult, excluziune socială. Sărăcia socială S. socială se definește diferit de la o societate la alta. Aceasta este diferită în funcție de ce anume și față de ce necesități își propune societatea să efectueze raportarea. Pe de altă parte, în cadrul aceleiași societăți, putem asista, pe parcursul timpului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
comunității locale. Ajutorul este cofinanțat, cea mai mare parte a resurselor provenind de la bugetul central, acestea fiind completate cu contribuția bugetelor locale. Diferitele evaluări ale acordării VMG au evidențiat focalizarea bună a acestuia și impactul pozitiv asupra sărăciei severe (vezi excluziune socială și sărăcie). La nivel conceptual, ultimii ani au marcat deplasarea accentului dinspre combaterea sărăciei, ca lipsă de resurse economice, înspre combaterea excluziunii sociale, înțeleasă ca fenomen multidimensional, de lipsă a accesului la diferitele servicii sociale (vezi sărăcie și incluziune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]