612 matches
-
se disipeze. Problemele aduse în discuție de Historikerstreit au rămas însă nesoluționate. Dacă tranșeele intelectuale au ajuns să fie acum astupate, aceasta nu s-a datorat victoriei vreunuia dintre combatanți, ci mai degrabă datorită abandonării acestora. Revenind din acest prelung excurs germanic la problematica trecutului comunist românesc, este clar că în cultura română nici nu poate fi pusă încă problema "normalizării" fostului regim (în sensul unei înțelegeri istorice detașată emoțional). După o perioadă prelungită în care statul român, prin agenții săi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ism)ul, statutul de Privatdenker, mansarda ș.a. În fine, prin multitudinea și îndrăzneala paralelismelor, fie și numai „complexul lui Fiesco” („arhetipul impetuos al tânărului genial care se sufocă în cadrele meschine ale unui spațiu mărginit”) îl incită pe autor la excursuri temerare prin scrierile lui I. L. Caragiale, Eugen Ionescu, Witold Gombrowicz, Max Frisch, Petru Dumitriu, Milan Kundera și Ernesto Sábato. Procedeul rămâne neschimbat în Clanul Caragiale (2002), care se articulează în baza acelorași (dis)analogii între membrii unei „familii de spirite
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
opinia sa, creații dramatice românești contemporane: Ringala de Victor Eftimiu, Bujoreștii de Caton Theodorian, Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, Sorana de I. Al. Brătescu-Voinești și Patima roșie de Mihail Sorbul. În mod similar, D. Teleor semnează un interesant și vivace excurs în serial, Din istoricul revistelor teatrale de la noi, începând cu Apele de la Văcărești, prima revistă satirică, scrisă și pusă în scenă de Matei Millo în 1873 la sala Bossel din București. Interesul V.a. pentru tradiția scenei naționale e evident
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
avem în vedere. Autorul, într-o primă etapă a colecționat medalii ani și ani, le-a ordonat pe criterii științifice, a studiat în arhive, în colecții muzeale și particulare, dacă este omenește posibil tot ce există - ceea ce-l onorează pentru excursul intelectual al domniei sale. Apoi, în tihna oarecum sisifică a evaluării, pune lucrurile cap la cap, le compară, observă inadvertențe și alte neclarități. La jubileul celor 150 de ani ai Universității „Al. I. Cuza” din Iași, profesorul Andone Cumpătescu a realizat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
femeie primar din România. Sunt acestea probe neîndoielnice ale urmării cu credință a spiritului în care a fost format la înalta școală academică ieșeană. Actuala ediție a doua Alma mater Iassiensis în imagini medalistice oferă cititorului o altă perspectivă, prin excursul atotcuprinzător al medalisticii ieșene, în contextul căreia își găsește locul firesc cea privitoare la instituții și personalități academice pe domenii. Fiecare apariție este privită critic și valorizator, lămurește polemici și erori, grăbiri artstice și multe altele, dar și multe medalii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fiziologic - calea cea mai sigură de accesare a aspectului ecologic care, în ultimă instanță, relație nutrițională înseamnă. Dar, pentru a asigura conexiunea acestei abordări în ansamblul coroziunii, din care tema nu poate fi separată, autorii au considerat util a precede excursul propriu-zis cu o prezentare a unor aspecte ale coroziunii „clasice“, privite prin aceeași „lupă“ precum subiectul propriu-zis. Că acest capitol, introductiv doar ca poziționare, pare un fel de „nucă în perete“ e doar o aparență. Citită direct de cineva inițiat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
o dependență gaussiană a H de rH-ul substratului, cu alte cuvinte o reacție directă, ca în cazul dezvoltării în primele stadii ontogenetice a secarei. 2.2.2.3.2.2.2. Dependența de temperatură a rH-ului optim Scopul excursului nostru ridică și această problemă potențială, legată de diferențele de temperatură existente între diferitele secțiuni ale instalațiilor industriale de răcire. Aplicată unei specii, noțiunea de rH optim este exprimată de o constantă; în cadrul unui tip de organisme (autotrofe, respectiv heterotrofe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a sedentarismului: „[...] our understanding of Palaeolithic people is very often phrased in terms of the farmers they are not, rather than the hunters they were” (Gamble 2007: 22). Fundațiile mitice ale acestei profunde alterități explică în bună măsură de ce multe excursuri, științifice sau speculative, tind să opună omul paleolitic - la singular, ca și cel al „Genezei” -, societăților agricole, păstorești sau industriale. Această dihotomie pare a condamna oamenii paleolitici la statutul de creaturi frugal socializate<footnote Teoria jocurilor susține, pentru întreaga epoca
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
goale; doar sub tălpile ultimilor doi orbi solul este, foarte scurt timp, sigur. În planul îndepărtat, într-un peisaj de toamnă timpurie cutreierată de corbi și ciori, o biserică vegheată de o persoană cu scufie verde" A doua parte cuprinde excursul intertextual : "[...] probabil că în ea vreun preot îl citează tocmai pe Matei: Când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă". Involuntar, Ioana continua să descopere detalii noi: verdele trestiilor răsfrânt în apa unui lac adormit
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Tabloul este, în romanul lui Augustin Buzura, subiectul unei puneri în scenă a reacțiilor celor doi protagoniști ai dialogului, doctorul Vlad Cosma și Ioana Olaru. Pentru Vlad Cosma pictura din cabinetul său este un prilej de introspecție, dar și de excurs intertextual. Siluetele orbilor figurați pe pânză îi amintesc întrebarea retorică din poemul Orbii pe care Baudelaire îl scrie pornind de la acest tablou: "De ce-și ridică ochii spre cer, sărmanii orbi?"35. Asimilarea tabloului poemului baudelarian provoacă și o reevaluare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
analist al literaturii dramatice, V.C. concepe o poetică teatrală modernă, originală sub multe aspecte, axată îndeosebi pe metodele de investigare oferite de semiotică, teoria textului și estetica receptării. Interpretarea „semnelor” dramatice într-o viziune semiologică, panoramică, comparatistă îi prilejuiește un excurs critic nuanțat, menit să surprindă specificul, structura și modalitățile teatrului, privit ca „fenomen complex, constituit din semne diverse” (Accente). Studiile sale vădesc o certă orientare către teoretizarea fenomenului, organizându-se într-un „discurs asupra metodei” ilustrat printr-o varietate de
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
a mișcărilor sufletului, captate mai nuanțat de versul liber și de propensiunea panteistică a analogiei, sunt, din păcate, puse în umbră de o vizibilă manevrare mecanică a metaforelor-cheie, a contrastelor și de alunecarea într-o retorică a declamației. Și nu excursul reflexiv și simbolic, ci, naivă și limpede, cantilena sentimentală (chiar dacă sentimentalismul repugna teoreticianului: „o haină de teatru, s-o lăsăm actorilor vieții!”) găsește mai ușor drumul către muzică, precum în „cântările sfioase” ale lui Matei Elian sau ca în melopeea
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
teoreticianul își susține ideile prin degajarea unei tradiții naționale căreia i se raliază (de la Mihail Dragomirescu și Dimitrie Popovici la Sorin Alexandrescu) și prin abordarea propriu-zisă a unor opere literare de valoare sau apte să fie valorificate demonstrativ” (Marian Popa). Excursul analitic tinde constant spre „împlinirea” într-o sinteză, într-o panoramare orientată de exigențele genului epic, ca în Lectura romanului sau în Lectura prozei. Aici sunt comentate, cu ocazia primei apariții sau a reeditării, opere literare românești sau străine, urmărindu
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
științifică" a lui Herodot, deoarece ele raportează informații despre ceea ce s-a întâmplat în istoria religioasă referitor la revelație 10. Să menționăm că, la Herodot, științifică era doar maniera de a selecta și confrunta sursele cu ajutorul spiritului critic, iar nu excursurile fictive din opera lui. Oricum am numi-o, Istoria lui Israel, așa cum este ea rezumată în Vechiul Testament, este mărturia incontestabilă a prezenței lui Dumnezeu în istorie. Într-o lucrare devenită clasică, istoricul german Gerhard von Rad întărește afirmația noastră: "Orice
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nemaivăzută declanșare a unei demagogii naționaliste, la limitele unui fascism grotesc, o farsă care i-a zăpăcit pe mulți și care a compromis pentru multă vreme ideile și temele specificului național și ale bunului naționalism românesc! Am făcut acest scurt excurs politic pentru că el se leagă de și ilustrează una dintre bolile grave ale mentalului românesc - sudic, mai ales! - de origine turco-grecească, cum o consemnează, de altfel, Într-un excelent capitol din cartea sa, Din psihologia poporului român, Gh. Drăghicescu - fatalismul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
artist major al artei de avangardă, un spirit tragic, un ucenic de-o extremă originalitate al marelui Dostoievski, dar... nu o călăuză a umanismului! Deoarece, În timp ce conștiințele ample, tragice, ale literaturii universale, Începând cu Dante - care, primul, ne propune un excurs În infernul simbolic și uman! -, dar continuând cu alții, de aceeași mărime, Shakespeare, Goethe, Tolstoi, Dostoievski și alți câțiva, puțini la această altitudine, după ce ne „fac cunoștință” cu infernul și absurdul social și uman, au puterea, geniul și umanitatea de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ale unei bibliografii la modă, cel mai adesea. Sigur, și sub ceaușism am fost, Împreună cu alți prieteni, Împotriva acelei improvizate doctrine a „protocronismului”, o nefericită aventură a stimatului și luminatului Edgar Papu. (O, În alte vremuri, de libertate spirituală, acest „excurs” cultural, această proclamare a Întâietății motivelor noastre ideatice și culturale În istoria Europei ar fi putut fi cu adevărat interesantă, exotică, Întâlnindu-se și cu alți promotori ai aceluiași punct de vedere - un Pârvan, de exemplu. Dar nu Într-un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
echilibrul observațiilor, simțul nuanțelor și, mai ales, simțul istoriei. Theodor Codreanu urmărește strâns felurile în care versul bacovian a fost primit în diferite epoci, raportând receptarea la apartenența ideologică a criticilor. De asemenea, nu poate fi trecută cu vederea corectitudinea excursului biografic, realizat în ideea surprinderii unui traseu spiritual, exegetul fiind de părere că "Bacovia a avut cea mai fascinantă "biografie" între scriitorii noștri moderni". Paradoxală, la prima vedere, afirmația pleacă de la perspectiva consumatorului (nu a creatorului) de istorie, care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
profunzime ale unei opere ce mai are destule lucruri de "ascuns" și de "arătat". Pentru a putea ajunge la esența bacovianismului, Theodor Codreanu explică de ce "eticheta simbolistă" a împiedicat pentru mult timp o receptare corectă a autorului băcăuan, după un excurs necesar în critica interbelică. Găsește totuși loc și timp să vadă în Bacovia "ipostaza literară și morală a Cenușăresei", dar și un veritabil precursor al literaturii absurdului. Începând cu Svetlana Matta (1958), care a văzut în Bacovia "o excepțională punte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fenomenelor socio-politice din țară, din Basarabia sau din lume stă în centrul preocupărilor autorului cărții a IV-a de însemnări din seria Numere în labirint. Până aici, Numere în labirint se dezvoltă pe trei coordonate: iubirea, lectura și reflecția. În excursul labirintic abordat, biografia scriitorului Theodor Codreanu abia se însăilează din câteva date: profesie, călătorii, biblioteci, rude, prieteni... Dar ce prieteni: Sandu Tzigara-Samurcaș, Edgar Papu, Ion Al. Angheluș, George Munteanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Grigore Vieru, Al. Dobrescu, Mihai Cimpoi!... Autorul își rezervă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se disipeze. Problemele aduse în discuție de Historikerstreit au rămas însă nesoluționate. Dacă tranșeele intelectuale au ajuns să fie acum astupate, aceasta nu s-a datorat victoriei vreunuia dintre combatanți, ci mai degrabă datorită abandonării acestora. Revenind din acest prelung excurs germanic la problematica trecutului comunist românesc, este clar că în cultura română nici nu poate fi pusă încă problema "normalizării" fostului regim (în sensul unei înțelegeri istorice detașată emoțional). După o perioadă prelungită în care statul român, prin agenții săi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
timpul propriu-zis cultural este kairos.217 Conceptul lui Noica se apropie de "norocul"-timp al lui Miron Costin; este vorba despre aceeași funcție "ontologică" pusă pe seama lor: pro-ducerea noului, adică, în termenii reducției judicative, în-ființarea, constituirea a "ceva". Acest scurt excurs "românesc" identifică fapte care completează propriul meu orizont cultural; este vorba despre elemente care nu pot fi ascunse sau puse pe seama unei aparențe culturale nedorite, care, mai mult, sunt sau ar trebui să fie sublimate. De fapt, în absența lor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
împins către bibliografia creștină (Patericul, Vârstele vieții spirituale a lui Paul Evdokimov, Ernest Hello, Pelerinul rus). Un coleg de facultate, Marin Tarangul, mi-a deschis gustul filozofiei speculative, ispitindu-mă cu Kierkegaard și Simmel. N-am fost scutit de unele „excursuri“ ezoterice, teozofice sau antropozofice, de mistagogiile unor Fabre d’Olivet sau Édouard Schuré. Un impact masiv a avut, asupra mea, René Guénon. Toate acestea au fost evenimente legate de contactul cu anumiți oameni, așa încât mi se pare și acum că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
care dorește confruntarea cu sursa la un efort În plus. Mizez Însă, bazat pe autoritatea dobândită de acela care de atâția ani „se expune“, pe majoritatea aprofundatoare decât pe minoritatea confruntatoare... pentru a putea continua consider eu mai benefic un excurs, nu a mă abate din drum Într’o polemică, oricât de rodnică ar fi ea...» Se spune că „după război, mulți viteji s’arată“. Oarecum frondist de felul meu, nu vreau să mă conformez și, ca urmare, n’am schimbat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asta rezidă rolul - nu fiți contrariați - morții individului În evoluția speciei și a viului În general: un individ croit pentru o etapă e Înlăturat astfel, lăsând locul altuia, croit pentru etapa următoare. Nu vă mirați nici de următoarea etapă a excursului meu: ca cercetător, subliniez, ca cercetător, sunt obligat să recunosc o natură duală a omului și, În mai mică măsură, celorlalte viețuitoare. Adică, pe lângă multiplicarea biologică e nevoie și de una spirituală. În fond, informația genetică, ADN-ul, e un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]