645 matches
-
Tudorică, șeful gării, îi spusese să-și ia gîndul de la ea. Proprietăreasa era o nebună. Casa era nelocuită de mulți ani, totuși n-avea ferestrele sparte și nici ușile forțate. Aici fusese sediul primului comandant al regimentului și al ofițerimii exilate în acest nenorocit tîrg turcesc, după Războiul de Independență. Nu mai știa nimeni cum și de cine fusese ridicată casa, dar moștenitoarea ei avea aproape același nume ca al maiorului Scipion, actualul comandant al regimentului, o chema Scipione. Toți cei
Clauzele contractului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8133_a_9458]
-
sub directoratul lui Nicolae Manolescu și cu o redacție în mare măsură nouă este mai bine cunoscut. O perioadă am acordat prima atenție recuperărilor, după ce multă vreme literatura română a avut parte de interziceri, excomunicări, ștergeri din controale ale scriitorilor exilați sau arestați. Am publicat masiv documente, memorii, jurnale înainte interzise, corespondență necunoscută, am reluat în integritate texte altădată mutilate de cenzură. Suntem primii, între altele, care am publicat un fragment substanțial din închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
a exprimat chiar opinia - hilară, dacă n-ar fi mai întîi întristătoare - că volumul Românește n-ar mai fi trebuit reeditat. În climatul unei mentalități culturale încă în bună parte postideologice, oficial încurajate atît înainte cît și după 1996, criticul exilat continuă a fi resimțit ca o primejdie. E cu adevărat un trouble fête al praznicelor de la Academie ori de la alte simandicoase instituții care se îndărătnicesc a se bizui pe semicaracterele oportuniștilor, pe semiconștiințele unor "oameni ai momentului" de ieri, de
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
voi, bucurie, fericire, seninătate. // Dansați îndrăcit cu mînie la focuri orbite / prin somnul care nu se mai trezește, / dansați îndrăcit, cuvioase cucuvele. De ce blestemi, popo, de ce sudui, părinte, / de ce nu-ți îngropi copilul, mamă? // Bucurie, fericire, seninătate, dispăreți de-acum exilați-vă / în cerul vostru albastru, că pe-aici nu-i nevoie de voi, / și pe-aici umblă lupii desculți și desfigurați,/ trîmbițași și slobozi / prin creiere sterpe. // Secerile zbîrnîie prin lanurile pîrjolite, / prin ficatul galben, prin luna tumorală a mileniului
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
nu mă inspirau -, spre deosebire de "tehnicolorul" comediilor americane, de comediile muzicale ale lui Vincente Minelli, de melodramele flamboaiante ale lui Douglas Sirk. Am vrut, prin filmul meu, să aduc un omagiu acelei perioade a istoriei filmului, în care mari cineaști europeni exilați au lucrat pentru studiourile americane și au făcut Hollywoodul. Filmul e îmbibat de referințe la acele filme și de dragostea mea pentru acele actrițe fasonate de Studiouri..."
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
n-a avut nici ochi, nici urechi și nici simțire, în general. Și parcă anume spre a confirma acea minunată zicală conform căreia din moment ce cauți ceva, înseamnă că ai și găsit, Tudor Octavian găsește. Găsește obiecte și fantasme, lumi uitate, exilate, neglijate și, de multe ori, abia născute, deși vîrsta lor este respectabilă, artiști și opere, destine fascinante și ingratitudini implacabile ca o piatră de mormînt. Rezultatul acestor rătăciri somnambule și al acestor fascinații aproape mistice este recent apăruta sa carte
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
nu mai risca o revenire acasă. În 1981, când am propus profesorului Mircea Zaciu proza lui Teodor Scorțescu pentru colecția „Restituiri” pe care o inițiase la Editura Dacia, eram amândoi sceptici că volumul va apărea fără probleme. Dar numele prozatorului exilat, ca și necunoscut, nu se afla pe nici o listă de interdicții, așa încât cartea nu a întâmpinat nici o rezistență și a apărut în 1982 surprinzător de ușor, față de ceea ce ne imaginam. Nici biografia, nici opera lui Teodor Scorțescu nu erau afectate
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
putut fi consultați, de asemenea, într-o speță care privește funcția de șef de stat, și președinții postcomuniști ai României, mai ales că între mine și președintele Iliescu există diferențe ideologice iremediabile, precum și Majestatea Sa Regele Mihai I, detronat și exilat de către comuniști în 1947. Domnule președinte, Am analizat din punct de vedere juridic, Raportul Comisiei Europene privind reforma în justiție și lupta împotriva corupției în România din iulie 2012, cu ajutorul unor reputați specialiști, printre care prof. dr. Nicolae Popa, fost
Emil Constantinescu demontează minciuna cu lovitura de stat într-o scrisoare către Barroso () [Corola-journal/Journalistic/43369_a_44694]
-
Tverskaia, ducând până în Piața Triumfalnaia, unde se află monumentul lui Maiakovski și sclipesc luminile restaurantului "Pekin", își trăia viața obișnuită. Câtă amărăciune mai există încă dincolo de fiecare gemuleț rus luminat", oftă literatul. Uliana Vladimirovna Lifantieva-Gorceakova, anul nașterii 1964, persoană fină, exilată vremelnic de către soț în afara orașului, la vilă, pentru că se pusese iar pe băut, ședea la etajul întâi al vilei lor modeste, în încăperea numită camera cu șemineu. Se uita la televizor, citea un ziar din care prima pagină fusese ruptă
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
politice. În lista anterioară am amestecat puțin criteriile (voiam să-i pun acolo numai pe evazioniști), atunci când i-am notat pe V. Voiculescu și Mircea Vulcănescu, care ar trebui să deschidă această a doua listă, a celor arestați, închiși, persecutați, exilați. Nu i-aș include aici pe Radu Gyr, pentru prima lui vină (mort în 1975, prima lui detenție se datorează apartenenței la legionarism), și Nichifor Crainic (1972), pentru că ei vin dinspre extrema dreaptă interbelică. Dar, după V. Voiculescu și Mircea
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
și-a făcut casă Ioan Nicula, fiul lui Horea - Vasile Nicula Ursu - din Albac, după ce a fost deportat în Banat de autoritățile maghiare și de unde de nenumărate ori a încercat să revină în Albac dar a fost de fiecare dată exilat. Ioan Nicula a fost fiul cel mare al lui Horea, zis și Horea cel tânăr, Vicecapitan al Răscoalei din 1784, arestat de maghiari și condamnat la un an la închisoare în Albă Iulia, după martiratul tatălui său Nicola Ursu zis
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
1919, avea întreg teritoriul național sub controlul altor puteri: Albii lui Denikin, armatele bolșevice, armatele partizanilor (care încercau să ocupe un teritoriul cât mai întins, ca și numeroase bande înarmate lipsite de orice orientare politică, plus Polonia. Forțele liderului naționalist exilat Simon Petliura, care reprezenta în mod formal Republica Populară Ucraineană, controla numai o mică fâșie de teren lângă granița poloneză. În asemenea condiții, Piłsudski nu a avut nicio greutate în a-l convinge pe Petliura să se alieze cu Polonia
Operațiunea Kiev (1920) () [Corola-website/Science/305075_a_306404]
-
în postcomunism, prin alegeri libere, să mănânci banii ca senator nu e la îndemâna oricui! Într-un anumit sens, vremea activiștilor primitivi din categoria lui Eugen Florescu a trecut. Ei sunt, în cel mai bun caz, consilieri pe la partide ori personaje exilate în funcții de rangul al doilea. Câțiva au supraviețuit, e drept, în Parlament, dar vocile lor nu se mai aud aproape deloc. În prim-plan se află demagogul de talk-show și cațavencul de interviu. Dar când, la comandă, specialiștii în
Vara nebunilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6163_a_7488]
-
descoperirea unei lumi noi. Că îl frustrează, despărțindu-l de limba maternă, și că îi permite revelația unei limbi noi. Și așa mai departe. Aceste definiții contradictorii ne îndeamnă să tragem concluzia că nu există de fapt exil, ci numai exilați. Altfel spus, exilul se trăiește exclusiv pe cont propriu. Câte experiențe individuale, atâtea definiții. În ce mă privește, am susținut ideea din editorialul meu din numărul trecut: exilul va deveni curând o amintire istorică. Ne aflăm în pragul postistoriei acestui
Ce este exilul? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5461_a_6786]
-
nu s-a făcut pentru rațiuni de stat, iar al doilea este că Ovidius a fost expediat din centrul lumii epocii lui spre periferia ei, invers deci decât în timpurile moderne. În fond, Ovidius a fost expediat în Gulag, nu exilat. Primii exilați români pot fi considerați Dimitrie Cantemir și Ion Neculce, la începutul secolului XVIII, și ei ilustrează destul de bine paradigma dublă și contradictorie a exilului. După victoria turcilor asupra rușilor din 1711 de la Stănilești, pe Prut, Cantemir și-a
Ce este exilul? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5461_a_6786]
-
literară de acolo, tot mai puțin interesați de viața literară de la Cluj, Târgu Mureș sau Oradea - orașele lor de origine. Separat ar trebui analizată emigrația scriitorilor evrei, distingând între cei plecați în Occident (și având aceeași soartă cu scriitorii români exilați) și cei plecați în Israel (alcătuind acolo o grupare semnificativă a scriitorilor evrei de limbă română). Unii au plecat chiar în 1990 (Alexandru Sever, Elena Tacciu) sau după aceea. O precizare necesară: în cazul scriitorilor germani plecați din România în
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
nici ca emigrație, o reprezintă scriitorii români aflați în Republica Moldova, în Serbia sau în Ungaria. Cercetând statistic exilul românesc, după țările de destinație, înregistrăm următoarea ierarhie a preferințelor: 1. în Franța avem din 1941 până în 1989 aproximativ 60 de scriitori exilați; 2. în Germania, aproximativ 35 de scriitori români; 3. în USA, în jur de 30; 4. ar urma Israelul, cu cel puțin 30 de scriitori evrei de limbă română, dar am spus că e impropriu să vorbim de exil în
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
4. ar urma Israelul, cu cel puțin 30 de scriitori evrei de limbă română, dar am spus că e impropriu să vorbim de exil în cazul lor; 5. ar mai fi de notat Suedia cu cel puțin 10 scriitori români exilați; ar veni la rând, Canada, cu până la 10; Anglia, Australia, Olanda, cu până la 5. Curios e că Spania este preferată numai de primul val al exilului, de către vinovații participării la politica extremei drepte din România anilor '40. Analizând pe genuri
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
Cristian Teodorescu IMEDIAT după Revoluție, vedeam la București oameni despre care nu-mi închipuiam că-i voi cunoaște vreodată. În perioada aceea am făcut interviuri cu unii dintre românii exilați care se întorseseră în țară, cei mai mulți în vizită. Dar și cu români care trăiseră într-un soi de exil intern. Primiserăm la România literară niște reportofoane, donație. Unul l-am luat eu, cu două casete pe care le-am tot
N.C. Munteanu la București by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6770_a_8095]
-
artistică și substanța creației (interviu cu C. Nistea). Nici A. Papilian nu s-a considerat un veritabil exilat câtă vreme, dat fiind și scheletul său european, el nu mai intenționa să se întoarcă în România (nu m-am simțit niciodată exilat - interviu cu Aurelia Boriga). Th. Cazaban a avut impresia de a fi întrucâtva exilat în lumea liberă, plasat în exteriorul acesteia (Sunt în afara lumii, complet libere, în care trăiesc - C, 127). El și-a descris traseul existențial: refugiat politic, s-
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
cutreieră timp de zece ani Europa în sus și în jos, străbate țările din jurul Mediteranei, calcă pe unde picior de român nu călcase pînă atunci și, mai ales, scrie literatură în ritm susținut. Își lipise deja pe figură masca geniului exilat gonit din propria-i țară. Excursiile prelungite sub pretext politic nu-l împiedică să publice în țară numeroase volume, pentru că Bolintineanu nu era supus în realitate nici unei cenzuri. (Cîntece și plîngeri - 1852, Poesii vechi și nouă - 1855, ampla ediție de
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
Pavel Șușară Pus în fața criticii necruțătoare a consilierului municipal și exilat de pe Cîmpul tineretului încă înainte de a se fi instalat acolo, simpozionul de la Cărbunari s-a desfășurat tot la... Cărbunari. De data aceasta, îngăduindu-și o derogare de la regulile instituite în edițiile trecute, n-au mai participat cinci debutanți, ci doar
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
necesitate imperioasa de a împărtăși cu semenii prisosul emoțional al celui care nu mai poate stavili abundență sufletului răvășit de simțire." Trecând peste, recomand interviurile inedite obținute de Gabriel Stănescu de la Allen Ginsberg, sau interviul cu Mihai Ursachi, poetul încarcerat, exilat, revenit, precum și traducerile destul de reușite în engleză ale lui Adrian Săhlean din Bacovia, deci o poezie extrem de dificilă și de rezistență la traducere din cauza efectelor fonetice tipice simbolismului. Alte traduceri bune aparțin poetesei americane Heather O'Hare. Corpusul cel mai
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
Oricum, Werner Fuld susține că din carte se desprinde o idee dominantă: victoria finală a cuvîntului asupra puterii politice, lucru de care ne îndoim ținînd seama că în prezent sînt interzise mii de cărți în lume și în continuare sînt exilați scriitori sau declarați persona non grata (vezi cazul Günter Grass). Ambiția lui Werner Fuld a fost de a descrie o tipologie exactă a cenzurii livrești, ajungînd să schițeze trei categorii de proscriere a tipăriturilor: interdicția pe bază de ultragiu adus
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4516_a_5841]
-
în "dedesubturile" doctrinei catolice și ale protestantismului, înclinat însă a face apologia ortodoxiei, înrudit lăuntric cu acea Europă de după război, în care se impune un interes intrinsec pentru problemele spiritului (neotomismul, Gide, Papini, Klages, Action française, teologii și gînditorii ruși exilați, descoperirea lui Milarepa și a misticii budiste etc.). Are loc o deschidere a culturii occidentale spre cea orientală, ducînd la evidenta îmbogățire, chiar reconfigurare a celei din urmă. Fenomenul e astfel înfățișat de Mircea Eliade, în Proba labirintului: "M-am
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]