566 matches
-
ca paiul, frumos și sfâșietor ca o statuie vie a durerii”... Blecher publică mai multe articole În Vremea, dovedindu-se un eseist pătrunzător și acut, perfect orientat În literatura franceză și engleză, dar și În filosofie, cu adeziune structurală la existențialismul lui Kierkegaard. Răsfoiește albumele artei de avangardă, căutând pe Dalí. Desenează el Însuși și pictează suprarealist. Pasionat de muzică, rămâne Îndelung lângă patefon, ascultând Bach. Întreține o bogată corespondență, nu doar În țară, cu Sașa Pană, Sebastian, Baltazar, Geo Bogza
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
voi vorbi imediat, că ascensiunea capitalului privilegiază spațiul În detrimentul timpului. Desigur, este vorba despre Înlocuirea unui anumit concept temporal cu un altul al spațiului. Durata devenirii, În reprezentarea ei de cale inițiatică, viza atît individul, cum s-a Întîmplat În existențialisme, cît și societatea, cum apare În utopiile de tot felul, proliferante după secolul al XVIII-lea. În ambele variante, individul sau mulțimea urcă În timp, pe treptele unor revelații, spre emancipare (acesta este rezumatul metanarațiunii emancipării). Dar nimic nu se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
roman care, dincolo de parodierea unor rețete (romanul de aventuri, polițist, „commando”, etc.) propune un nou tip de erou, dator atît personajului romanelor „de gen” cît mai ales celor (mai bine zis celui) creat(e) de Samuel Beckett și de liderii existențialismului Sartre și Camus. Principala noutate a romunului propus de Echenoz este Înălțarea În rang a populației filmelor „de gen”, ale cinematografiei americane În special (un omgiu Îi este adus lui Hitchcock În 1985, cu romanul Les Grandes blondes). În prima
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
kiosquier sans convoitises, din Le Monde, 30 septembrie /1 octombrie 1990). Putem afirma fără să greșim că una dintre temele predilecte ale prozei franceze din ultimii zece ani este moartea. Pentru a constata mutațiile produse În literatura franceză din perioada existențialismului glorios și până În momentul actual, acela al unei retrageri de pe scena publică dublată de o Închidere În sine ca formă de rezistență, ar fi de ajuns un studiu comparativ al reprezentării morții În cele două ipostaze cronologice amintite. De ce a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
matin”; eroul interpretat de Kevin Spacey din American Beauty Își povestește ulimul an de viață de dincolo de moarte). Putem vorbi de reînnodarea unei tradiții: aceea a literaturii vii, Întrupate În personaje ancorate Într-o istorie, nu atât transcendentă, destinală - cazul existențialismului - ci personală, individualizată. Ambele istorii au Însă un element comun: sfârșitul. Numai că la Jean Rouaud, ca și la alți congeneri, sfârșitul acesta nu este privit ca un atentat absurd la libertatea umană sau la sensul vieții. Moartea, la personajele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nimic și nu dă doi bani, la propriu, pe rafinamentele civilizației. Edițiile publicate de C. din opera de tinerețe a lui Marin Preda și din memorialistica lui Mihai Beniuc au oferit de fiecare dată un aport de noutate în interpretare: existențialismul de tinerețe al lui Preda a apărut mai clar, iar studiul despre Beniuc propune un scriitor angajat, dar nu comunist, ci naționalist, în preajma viziunii legionare. În „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, C. a publicat fragmente dintr-o istorie a literaturii
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
el” și poate fi studiat științific, dar mai ales poate fi caracterizat, de obicei, prin dialogul dintre „eu” și „tu”, dintre „noi”; - perspectiva persoanei a doua (tuă este mai puțin comentată de cognitivism, dar a fost abordată de fenomenologie și existențialism. E vorba de relațiile interpersonale intime, duale, dintre „eu” și „tu”, care presupun apropiere și interpătrundere reciprocă. Multe dintre sensurile eului interferează cu cele ale sinelui (selfă și acesta a avut o carieră filosofică, mai ales în înțelesul de conștiință
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la distanță a celuilalt. Nici această situație, caracteristică pentru TP paranoică, pentru cea evitantă și parțial pentru cea borderline, nu e favorabilă desfășurării plenare a comportamentului etic. Duplicitatea malignă. Este o caracteristică intrinsecă a existenței persoanei umane, comentată amplu de existențialismul sec. XX. Se poate porni de la minciună. Când minte omul spune altora lucruri neadevărate, despre care știe că sunt astfel, pentru a atinge un scop, eventual pentru un avantaj. El este în mod deliberat nesincer. Minciuna e universal răspândită printre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
eternului student” din literatura acestei epoci „bântuie” asemenea locuri, din a căror substanță personalitatea lor livrescă împrumută mult, iar dadaismul se naște, în 1916, în Cabaretul Voltaire din Zürich, un loc des frecventat de Tristan Tzara. Avangarda și suprarealismul, apoi existențialismul parizian beneficiază din plin de perimetrul nonconformist al cafenelei, unde se dă citire manifestelor, se angajează dezbateri și polemici, se intră în dialog și se lansează vedete. Fapt relevant pentru lenta maturizare și emancipare a culturii românești, pentru defazările din
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Dar deceniile cinci, șase și mai ales al șaptelea al secolului trecut, după cel de-al Doilea Război Mondial, au cunoscut o reorientare a atenției specialiștilor și a întregii societăți, către ființa umană și către copil. S-au răspândit ideile existențialismului, curent filosofic care așeza ființa umană în centrul atenției. A apărut pilula contraceptivă care făcea posibilă decizia părinților cu privire la nașterea copilului și făcea posibilă nașterea copiilor doriți, prețuiți, imaginați de părinți înainte de a se naște. S-a răspândit viziunea sistemică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Unitatea indisolubilă a celor două reprezintă una dintre axiomele materialismului dialectic, „o existență în afara timpului este o absurditate tot atât de mare ca și o existență în afara spațiului” (Engels). în secolul XX, cea mai influentă concepție despre timp a fost produsă de existențialism. Heidegger creează conceptul de Timp, văzut oarecum secundar, în legătură cu cel de Ființă, timpul devenind o realitate materială și palpabilă numai atunci când este interogată Ființa. în conferința care a stat la baza marii sale lucrări despre Ființă și Timp, Heidegger, încorporând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
podișurile și câmpiile eurasiatice [...] Pentru un popor vechi, ancorat în aceleași locuri, cum este poporul român, teritoriul național constituie o parte integrantă a propriei sale existențe”. Ar fi prea mult și, în orice caz, o alăturare nefericită dacă am pune existențialismul, în special cel heideggerian, ca fiind una dintre sursele de inspirație în conturarea ontologiei naționale în atemporalitatea etnică a ființei naționale. Deși se poate observa folosirea unor cuvinte din registrul unor curente filozofice dragi protocroniștilor în scrierile lor, inserarea acestora
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cunoaște (realul) reducîndu-se la ceea ce putem comunica sau semnifica. Această tematizare o putem regăsi în cele trei tendințe încă vii în filosofia occidentală: filosofia analitică anglo-saxonă, filosofia Ființei, a lui Martin Heidegger, filosofia germană în care își are originea atât existențialismul francez, cât și hermeneutica filosofică, dar care este mult mai mult decât atât, și, în fine, filosofia franceză a limbii, structuralismul francez, semiologia structuralistă. Desigur, formele în circulație ale filosofiei nu se reduc la acestea în cuprinsul lumii noastre. Dar
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Semiologia structuralistă a fost cea care a constituit coloana vertebrală a gândirii lui Roland Barthes, căci influențele care vin să se intersecteze fertil în spațiul teoretic al criticii literare pe care o reprezintă, au fost foarte numeroase - psihanaliza lui Bachelard, existențialismul sartreian, estetica marxistă, a lui Brecht, psihanaliza lui Freud, lingvistica lui Hjelmslev ș.a. - și tot atât de versatile ca și inconstanta sa poziție, într-o definiție din 1953, Roland Barthes postulează autoînchidere semnificantă a literaturii - care "trebuie să semnaleze ceva diferit de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
rezidând în existența sa, care dorește mereu să fie altceva decât este și ajunge să fie mai mult proiect de a exista decât ființă. Acest punct de plecare este cel care a facilitat principala confuzie dintre filosofia lui Heidegger și existențialismul francez, pe care filosoful german, alături de sursele tradiționale - sfântul Augustin, Pascal, Kierkegaard -, l-a alimentat în mod evident. Numai că Heidegger nu pune în sine chestiunea omului, ci numai în vederea chestiunii Ființei. Omul este un fiind privilegiat, pentru care a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
baza principiului dicteului automat, atît de drag suprarealiștilor. Ce este această carte fără cap și fără coadă (la propriu)? Poezie, poem în proză, jurnal intim sau roman? Aparține acest produs literar unui soi de neo-suprarealism altoit cu o crenguță de existențialism sau unui hiperrealism al subconștientului? Întrebările nu se mai termină după lectura acestei cărți insolite și fascinante. Iar posibilele răspunsuri nu fac decît să atragă alte și alte întrebări. Dacă în ceea ce privește tehnica scriiturii invocarea suprarealismului nu este deplasată (dicteul automat
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
În locul omului raționalizat al clasicismului, în locul omului ca produs natural și istoric al scientismului modern, apare omul ca structură metafizică, luminînd dintr-o anumită perspectivă înțelesul total al lumii". Îndată după al doilea război mondial, se manifestă, în mediile franceze, existențialismul, ecou al căutărilor filosofice husserliene și heideggeriene din anii interbelici. Circumstanța că gînditorii existențialismului au fost și scriitori, a favorizat mult pătrunderea unei problematici filosofice în comentariile dedicate literaturii (Sartre, Camus, Simone de Beauvoir). În anii '50 și '60 ia
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
modern, apare omul ca structură metafizică, luminînd dintr-o anumită perspectivă înțelesul total al lumii". Îndată după al doilea război mondial, se manifestă, în mediile franceze, existențialismul, ecou al căutărilor filosofice husserliene și heideggeriene din anii interbelici. Circumstanța că gînditorii existențialismului au fost și scriitori, a favorizat mult pătrunderea unei problematici filosofice în comentariile dedicate literaturii (Sartre, Camus, Simone de Beauvoir). În anii '50 și '60 ia naștere structuralismul, în calitate de provocare, în egală măsură, la adresa criticii universitare ca și a celei
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
București, 1986 19. Karl Popper, "Societatea deschisă și dușmanii ei", Ed. Humanitas, București, 1990 20. Jean Jaques Rousseau, "Discurs asupra inegalității dintre oameni", Ed. Antet, București, 2001 21. Bertrand Russell, "Problemele filosofiei", Ed. All, București, 1995 22. Jean Paul Sartre, "Existențialismul este un umanism", Ed. George Coșbuc, 1994 23. Dragan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, "Logică generală", E.D.P., București, 1991 24. Ludwig Wittgenstein, "Caietul albastru", Ed. Humanitas, București, 1993 25. Mircea Flonta, "Kant în lumea lui și în cea de azi
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
București, 1986 19. Karl Popper, "Societatea deschisă și dușmanii ei", Ed. Humanitas, București, 1990 20. Jean Jaques Rousseau, "Discurs asupra inegalității dintre oameni", Ed. Antet, București, 2001 21. Bertrand Russell, "Problemele filosofiei", Ed. All, București, 1995 22. Jean Paul Sartre, "Existențialismul este un umanism", Ed. George Coșbuc, 1994 23. Dragan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, "Logică generală", E.D.P., București, 1991 24. Ludwig Wittgenstein, "Caietul albastru", Ed. Humanitas, București, 1993 25. Mircea Flonta, "Kant în lumea lui și în cea de azi
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
și sunt obligatorii. Pe lângă acestea, în vederea desfășurării activităților în cadrul cursurilor opționale (C.D.Ș.), se vor studia/ pregăti și următoarele: a) termeni și concepte ��n plasarea textului în context istoric și cultural: ... - curente literare: iluminism, romantism, realism, realism magic, naturalism, modernism, existențialism, postmodernism etc; - genuri literare: poezie, dramă, nuvelă, român, non-ficțiune. b) principii de compoziție: ... - subiect, temă, voce poetică, atmosferă, tonalitate, procedee stilistice (epitet, metaforă, metonimie, alegorie, simbol); modalități narative: narațiunea obiectivă, subiectivă, omnisciența totală/partială, impersonalitate, construirea intrigii; tipologia personajelor; motivarea
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și figuri de stil. Limbaje de specialitate, stiluri funcționale. Elemente de analiză a discursului; tipuri de text. Literatura spaniolă 1) Elemente de istorie literară: termeni și concepte pentru plasarea textului în context istoric și cultural; curente literare (baroc, realism, modernism, existențialism); 2) Elemente de teorie literară: genuri și specii literare, concepte structurale de compoziție a textului literar (temă, subiect, vocea autorului, procedee stilistice, atmosferă; tehnici narative, construirea intrigii, tipologia personajelor, modalități retorice ale povestirii; structuri expresive dramatice caracteristice teatrului spaniol); 3
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și sunt obligatorii. Pe lângă acestea, în vederea desfășurării activităților în cadrul cursurilor opționale (C.D.Ș.), se vor studia/ pregăti și următoarele: a) termeni și concepte în plasarea textului în context istoric și cultural: ... - curente literare: iluminism, romantism, realism, realism magic, naturalism, modernism, existențialism, postmodernism etc; - genuri literare: poezie, dramă, nuvelă, român, non-ficțiune. b) principii de compoziție: ... - subiect, temă, voce poetică, atmosferă, tonalitate, procedee stilistice (epitet, metaforă, metonimie, alegorie, simbol); modalități narative: narațiunea obiectivă, subiectivă, omnisciența totală/partială, impersonalitate, construirea intrigii; tipologia personajelor; motivarea
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
și figuri de stil. Limbaje de specialitate, stiluri funcționale. Elemente de analiză a discursului; tipuri de text. Literatura spaniolă 1) Elemente de istorie literară: termeni și concepte pentru plasarea textului în context istoric și cultural; curente literare (baroc, realism, modernism, existențialism); 2) Elemente de teorie literară: genuri și specii literare, concepte structurale de compoziție a textului literar (temă, subiect, vocea autorului, procedee stilistice, atmosferă; tehnici narative, construirea intrigii, tipologia personajelor, modalități retorice ale povestirii; structuri expresive dramatice caracteristice teatrului spaniol); 3
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ca voluntar, la școala militară de geniu din București, unde a obținut gradul de sublocotenent. În timpul studenției a scris mai multe lucrări filosofice: "Cercetări asupra cunoștinței", "Introducere în fenomenologia teoriei cunoștinței", "Misticismul și teoria cunoștinței". A proiectat "Sistemul meu filosofic: existențialismul". A publicat mai mult articole în Buletinul ASCR și a fost influențat de profesorii săi Dimitrie Gusti și Nae Ionescu. În 1925, și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania monografică
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]