743 matches
-
limfoamele maligne. Dintre tumorile intraorbitale secundare predomină carcinoamele nediferențiate sau spinocelulare. Tumorile metastatice sunt mai frecvent întâlnite decât la adultul tânăr. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL ÎN TUMORILE ORBITALE Diagnosticul diferențial al tumorilor de orbită se face cu mai multe categorii de procese expansive care pot interesa această regiune [47]. Afecțiuni vasculare orbitale și periorbitale a. Varice intraorbitale primare: elemente de diferențiere sunt exoftalmia intermitentă, hemoragiile conjunctivale, angiectazii conjunctivale, varice pe CT-scan, ecografie de orbită, angiografia RMN sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
lobului frontal. Depărtarea lobului frontal se poate realiza fie extradural, după decolarea durei mater de pe tavanul orbitei și ridicarea lobului frontal împreună cu dura mater fie intradural, după deschiderea durei mater și decolarea ulterioară a acesteia de pe tavanul orbitei. Indicații: procesele expansive intraorbitale primare cu localizare superioară sau medială față de nervul optic; procesele expansive intraorbitale posterioare cu localizare apicală; procesele expansive localizate în canalul optic; procesele expansive intraorbitale primare cu extensie intracraniană secundară; procesele expansive intraorbitale secundare cu punct de plecare intracranian
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
durei mater de pe tavanul orbitei și ridicarea lobului frontal împreună cu dura mater fie intradural, după deschiderea durei mater și decolarea ulterioară a acesteia de pe tavanul orbitei. Indicații: procesele expansive intraorbitale primare cu localizare superioară sau medială față de nervul optic; procesele expansive intraorbitale posterioare cu localizare apicală; procesele expansive localizate în canalul optic; procesele expansive intraorbitale primare cu extensie intracraniană secundară; procesele expansive intraorbitale secundare cu punct de plecare intracranian; decompresiunea nervului optic în canalul optic. - Contraindicațiile abordului superior transfrontal al orbitei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
lobului frontal împreună cu dura mater fie intradural, după deschiderea durei mater și decolarea ulterioară a acesteia de pe tavanul orbitei. Indicații: procesele expansive intraorbitale primare cu localizare superioară sau medială față de nervul optic; procesele expansive intraorbitale posterioare cu localizare apicală; procesele expansive localizate în canalul optic; procesele expansive intraorbitale primare cu extensie intracraniană secundară; procesele expansive intraorbitale secundare cu punct de plecare intracranian; decompresiunea nervului optic în canalul optic. - Contraindicațiile abordului superior transfrontal al orbitei sunt cele referitoare la o intervenție neurochirurgicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intradural, după deschiderea durei mater și decolarea ulterioară a acesteia de pe tavanul orbitei. Indicații: procesele expansive intraorbitale primare cu localizare superioară sau medială față de nervul optic; procesele expansive intraorbitale posterioare cu localizare apicală; procesele expansive localizate în canalul optic; procesele expansive intraorbitale primare cu extensie intracraniană secundară; procesele expansive intraorbitale secundare cu punct de plecare intracranian; decompresiunea nervului optic în canalul optic. - Contraindicațiile abordului superior transfrontal al orbitei sunt cele referitoare la o intervenție neurochirurgicală de durată și amploare mare. Ele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a acesteia de pe tavanul orbitei. Indicații: procesele expansive intraorbitale primare cu localizare superioară sau medială față de nervul optic; procesele expansive intraorbitale posterioare cu localizare apicală; procesele expansive localizate în canalul optic; procesele expansive intraorbitale primare cu extensie intracraniană secundară; procesele expansive intraorbitale secundare cu punct de plecare intracranian; decompresiunea nervului optic în canalul optic. - Contraindicațiile abordului superior transfrontal al orbitei sunt cele referitoare la o intervenție neurochirurgicală de durată și amploare mare. Ele se pot împărți în contraindicații generale, locale și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care pătrunderea în orbită se realizează prin sinusul frontal hipertrofiat. Abordul lateral Abordul lateral al orbitei este calea de pătrundere chirurgicală în orbită prin peretele orbital lateral (fig. 4.238) [58]. Indicațiile generale ale abordului lateral al orbitei sunt: procesele expansive de glandă lacrimală; tumorile orbitale posterioare și medii situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumorile retrobulbare situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumori apicale laterale; tumori osoase frontozigomatice, temporale sau pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și medii situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumorile retrobulbare situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumori apicale laterale; tumori osoase frontozigomatice, temporale sau pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic intracanalicular. Contraindicațiile sunt, în general, procesele expansive intraorbitale supraoptice cu extensie medială; tumorile de nerv optic; procesele expansive cu localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul proceselor expansive de vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
retrobulbare situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumori apicale laterale; tumori osoase frontozigomatice, temporale sau pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic intracanalicular. Contraindicațiile sunt, în general, procesele expansive intraorbitale supraoptice cu extensie medială; tumorile de nerv optic; procesele expansive cu localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul proceselor expansive de vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic; abordul proceselor expansive de canal optic localizate medial, superior sau inferior
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
optic; tumori apicale laterale; tumori osoase frontozigomatice, temporale sau pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic intracanalicular. Contraindicațiile sunt, în general, procesele expansive intraorbitale supraoptice cu extensie medială; tumorile de nerv optic; procesele expansive cu localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul proceselor expansive de vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic; abordul proceselor expansive de canal optic localizate medial, superior sau inferior; procesele expansive intraorbitale cu extensie intracraniană prin tavanul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic intracanalicular. Contraindicațiile sunt, în general, procesele expansive intraorbitale supraoptice cu extensie medială; tumorile de nerv optic; procesele expansive cu localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul proceselor expansive de vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic; abordul proceselor expansive de canal optic localizate medial, superior sau inferior; procesele expansive intraorbitale cu extensie intracraniană prin tavanul orbitei, prin canalul optic sau fisura orbitală superioară; procesele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu extensie medială; tumorile de nerv optic; procesele expansive cu localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul proceselor expansive de vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic; abordul proceselor expansive de canal optic localizate medial, superior sau inferior; procesele expansive intraorbitale cu extensie intracraniană prin tavanul orbitei, prin canalul optic sau fisura orbitală superioară; procesele expansive intracraniene cu extensie intraorbitală posterioară secundară prin tavanul orbitei, canalul nervului optic sau prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul proceselor expansive de vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic; abordul proceselor expansive de canal optic localizate medial, superior sau inferior; procesele expansive intraorbitale cu extensie intracraniană prin tavanul orbitei, prin canalul optic sau fisura orbitală superioară; procesele expansive intracraniene cu extensie intraorbitală posterioară secundară prin tavanul orbitei, canalul nervului optic sau prin fisura orbitală superioară. TEHNICI DE ABORD A TUMORILOR ORBITALE SECUNDARE
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic; abordul proceselor expansive de canal optic localizate medial, superior sau inferior; procesele expansive intraorbitale cu extensie intracraniană prin tavanul orbitei, prin canalul optic sau fisura orbitală superioară; procesele expansive intracraniene cu extensie intraorbitală posterioară secundară prin tavanul orbitei, canalul nervului optic sau prin fisura orbitală superioară. TEHNICI DE ABORD A TUMORILOR ORBITALE SECUNDARE ABORDUL FRONTO-TEMPORO-ORBITOZIGOMATIC (FTOZ) Este o tehnică complexă de abord chirurgical al orbitei și etajului anterior și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Tehnic, abordul se poate realiza fie prin ridicarea a trei fragmente osoase (frontal, temporal și orbitozigomatic) fie prin ridicarea a două fragmente osoase (frontotemporal și orbitozigomatic) (fig. 4.239, 4.240). Indicațiile majore ale acestui abord deosebit de larg sunt procesele expansive mari ale bazei de craniu, eventual cu extensie intraorbitală secundară, leziuni sfenocavernoase sau cavernoase, tumori ale osului temporal, fosei infratemporale, leziuni paraselare, tumori ale clivusului superior sau inferior. Contraindicațiile sunt cele ale intervențiilor de mare amploare și durată lungă. EXENTERAȚIA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pensa hemostatică, dacă este posibil, după care se secționează n. optic cu un foarfece curb, împreună cu elementele care îl înconjoară la nivelul apexului orbitei. Se evacuează astfel în totalitate conținutul orbitei, respectiv globul ocular, n.optic, elemetele înconjurătoare și procesul expansiv tumoral. Hemoastază la nivelul pereților orbitei prin tampoment prelungit, aplicare de ceară hemostatică și electrocoagulare bipolară (fig. 4.242). În cazul exenterațiilor totale cu granulație spontană se aplică pansamente cu dezinfectante și unguente epitelizante pentru a favoriza granularea spontană a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
simptomatologiei este scurtă, astfel încât la 1/2 din cazuri durata este sub 1 lună; crizele cerebeloase caracterizate prin opistotonus, postură de decerebrare și comă reprezintă o urgență neurochirurgicală [16]. Diagnostic neuroimagistic La examinarea CT nativ, meduloblastomul apare ca un proces expansiv izo-hiperdens, cu rare zone de necroză sau calcifieri intralezionale. Captarea substanței de contrast este intensă și omogenă (fig. 4.255). Aspectul RMN este de leziune hipointensă sau izointensă pe imaginile T1, cu captarea moderată sau intensă a substanței de contrast
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
creșterea presiunii intracraniene peste valorile normale. Cunoașterea patogeniei hipertensiunii intracraniene s-a făcut progresiv prin precizarea simptomelor majore și stabilirea relației între prezența HIC și existența unui proces înlocuitor de spațiu intracranian. Hipertensiunea intracraniană poate exista și în absența leziunilor expansive intracraniene și în aceste situații s-a folosit denumirea de pseudotumor cerebri [1,2]. Hipertensiunea intracraniană a fost împărțită inițial în două grupe principale: - hipertensiunea intracraniană apărută în procesele expansive intracraniene și - hipertensiunea intracraniană pseudotumorală, apărută în alte boli decât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
spațiu intracranian. Hipertensiunea intracraniană poate exista și în absența leziunilor expansive intracraniene și în aceste situații s-a folosit denumirea de pseudotumor cerebri [1,2]. Hipertensiunea intracraniană a fost împărțită inițial în două grupe principale: - hipertensiunea intracraniană apărută în procesele expansive intracraniene și - hipertensiunea intracraniană pseudotumorală, apărută în alte boli decât procesele expansive intracraniene, cunoscută și sub denumirea de pseudotumor cerebri. Orice sindrom de HIC are o etiologie si un mecanism patogenic; pe măsura ce cunoștințele și modalitățile de explorare cranio-cerebrală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și în aceste situații s-a folosit denumirea de pseudotumor cerebri [1,2]. Hipertensiunea intracraniană a fost împărțită inițial în două grupe principale: - hipertensiunea intracraniană apărută în procesele expansive intracraniene și - hipertensiunea intracraniană pseudotumorală, apărută în alte boli decât procesele expansive intracraniene, cunoscută și sub denumirea de pseudotumor cerebri. Orice sindrom de HIC are o etiologie si un mecanism patogenic; pe măsura ce cunoștințele și modalitățile de explorare cranio-cerebrală au evoluat, s-au precizat cauzele și patogenia majorității sindroamelor de HIC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
etc. Ipoteza patogenică actuală se bazează pe dereglarea barierei hemato-encefalice concomitent cu tulburarea dinamicii circuitelor fluidice intracraniene dar cu menținerea autoreglării circulației cerebrale [1,3]. II. HIC secundară, cu etiologia și mecanismele patogenice clare: 1. HIC parenchimatoasă apare în procesele expansive intracraniene (tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale etc.), în edemul cerebral traumatic, în ischemia cerebrală cu edem cerebral hipoxic, în intoxicații generale cu neurotoxine etc. [1,2]. 2. HIC prin tulburările dinamicii LCR-ului. Tulburările de dinamică ale LCR-ului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de conștiință (vigilență): apatie, somnolență, confuzie, torpoare; starea de comă; tulburări vegetative (triada Cushing), sindrom piramidal, interesarea nervilor cranieni. Hipertensiunea intracraniană idiopatică Hipertensiunea intracraniană idiopatică numita încă și pseudotumor cerebri este caracterizată prin creșterea presiunii intracraniene în absența unui proces expansiv intracranian, a hidrocefaliei, a unei infecții intracraniene, a trombozei sinusurilor venoase durale sau a encefalopatiei hipertensive. Astfel, hipertensiunea intracraniană idiopatică corespunde doar parțial vechii denumiri de pseudotumor cerebri. Diagnosticul de hipertensiune intracraniană idiopatică poate fi pus numai după măsurarea presiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
diuretice (acetazolamidă, furosemid) pentru scăderea presiunii intracraniene. S-au folosit puncții lombare repetate și șuntare lombaro-peritoneală cu rezultate clinice bune. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă este creșterea presiunii intracraniene datorită modificărilor de volum intracraniene printr-o leziune parenchimatoasă intrinsecă (expansivă intraparenchimatoasă, edem cerebral etc.) sau extrinsecă (compresiune extraparenchimatoasă tumorală, traumatică, infecțioasă etc.). Leziunea cerebrală primară și modificările secundare de volum endocraniene (volum nou expansiv sau compresiv, edem cerebral hipoxic sau traumatic etc.) produc dereglarea mecanismelor de echilibru presional intracranian [1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intracraniană parenchimatoasă este creșterea presiunii intracraniene datorită modificărilor de volum intracraniene printr-o leziune parenchimatoasă intrinsecă (expansivă intraparenchimatoasă, edem cerebral etc.) sau extrinsecă (compresiune extraparenchimatoasă tumorală, traumatică, infecțioasă etc.). Leziunea cerebrală primară și modificările secundare de volum endocraniene (volum nou expansiv sau compresiv, edem cerebral hipoxic sau traumatic etc.) produc dereglarea mecanismelor de echilibru presional intracranian [1,8,9]. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă poate să apară în: - leziunile înlocuitoare de spațiu intracranian: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, leziuni chistice intracraniene etc.
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
encefalopatie posterioară reversibilă (PRES) [numit și de sindromul de leucoencefalopatie posterioară reversibilă = RPLS] de etiologie nehipertensivă. Sindromul de encefalopatie posterioară reversibilă (PRES) este manifestarea clinică a unui sindrom acut de HIC reversibil. II. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut progresiv Procesele expansive intracraniene cu evoluție progresivă se pot manifesta clinic inițial printr-un sindrom neurologic de focar sau altă simptomatologie nespecifică iar ulterior se adaugă simptomatologia hipertensiunii intracraniene. Tumorile benigne intracraniene au o rată lentă de creștere de volum și sindromul neurologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]