596 matches
-
axiomele fiind preocupate de operaționalizarea lui "cum". Credințele variază pe un continuum din punctul de vedere al gradului lor de specificitate (Hahn, 1973, apud Bond, Leung, Al, Tong, Chemonges-Nielson, 2004), însă unele credințe sînt generale și pot fi văzute ca "expectanțe generalizate". Aceste credințe generale despre lume sînt denumite axiome sociale, constituind imperative comportamentale implicite, dincolo de determinările contextuale sau particularismele acționale puse în mișcare de diverși actori sociali (Leung, 2002, apud Bond et al., 2004). Oamenii se regăsesc adeseori în situația
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
simt" în variate situații. Mai ales dacă familiile colectiviste sînt numeroase, copiii sînt învățați în majoritatea cazurilor să se conformeze unui tratament din ce în ce mai uniform, în care "copilul ideal" e cel care respectă regulile. Aici, dependența față de părinți este una din expectanțele și valorile culturii (dependență manifestată în toate domeniile însemnate ale vieții, inclusiv în luarea deciziilor importante etc.). Cu toate acestea, cultura colectivistă pune accentul pe relațiile interpersonale, contrabalansînd prin nevoia de armonizare a raporturilor cu "celălalt" eventualul exces tipic individualist
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un nivel scăzut al autoeficienței percepute (Bandura, 1995, apud Goodwin et al., 1999), căci ni s-a cristalizat deja în minte ideea inutilității efortului individual. Perceperea unei autoeficiențe scăzute împiedică dezvoltarea unor relații satisfăcătoare și suportive, întrucît individul își autoinduce expectanța eșecului în relațiile interpersonale. O asemenea moștenire este cu atît mai dăunătoare în aria geopolitică postsovietică, cu cît țările postcomuniste se află într-o dureroasă tranziție de la experimentul comunist eșuat înspre modelul democrației liberale, proces în care nu trebuie reconstruite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
feței unui semen de-al său. Știm însă că expresivitatea feței este întărită de gesturi, mimică, postură, uneori de un discurs verbal, iar în momentul în care îl ascultăm pe "celălalt", elementele legate de expresivitate sînt saliente și generează anumite expectanțe în legătură cu ceea ce urmează a se întîmpla în contextul dat. Recunoașterea și interpretarea emoțiilor este dependentă atît de cultură, cît și de cuvintele care aparțin vocabularului culturii respective. în acest sens, putem afirma că emoțiile fundamentale sînt experimentate chiar și în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentului prosocial îl joacă normele sociale implicite. Adevărate legi nescrise, de multe ori mai puternice și mai viabile decît cele mai importante legi oficiale, ele prescriu tipul de comportament "așteptat" sau "normal", respectiv ce comportament este calificat drept "anormal". Aceste expectanțe sociale sînt învățate de către individ în cursul socializării, nefiind înnăscute, de aici rezultînd și marea lor varietate în spațiu și timp. Ceea ce se respectă "cu sfințenie" într-o anumită societate dintr-un anumit context istoric și cu o anumită localizare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai puternică în cazul bărbaților, decât al femeilor 13. Există o normă clară care indică faptul că femeile trebuie să-și asume cea mai mare parte a muncii în gospodărie. Chiar și atunci când ambii soți muncesc cu normă întreagă, există expectanța ca femeile să-și asume cele mai numeroase responsabilități gospodărești, iar un număr de studii cu privire la planificarea timpului ("time budget") au arătat că, în medie, există mici diferențe sau deloc între timpul alocat de bărbați muncii în gospodărie atunci când soțiile
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fetelor rămâne axată prioritar pe modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare) și, prin contaminare, în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare) și, prin contaminare, în spațiul public și la nivel macrosocial 10
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Pentru el inegalitățile de gen au fost firești cea mai mare parte a vieții. Și cu toate astea învață acum că ele sunt cultură și îl apreciez că în felul său face efortul să înțeleagă (Diana Neaga). Despre alegeri și expectanțe sociale cu privire la gen-rolul tradițional: Situația nu-mi lăsa însă loc de alegere. Acasă însemna să mă mărit cât mai curând și, implicit, alungarea din paradisul lecturii. O poveste de dragoste sfârșea în căsătorie, cu jugul casei, bărbatului și al copiilor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sociale mai puțin norocoase. Distribuirea planșelor de modă sunt cauza provocării bolșevismului. O mașină de un milion de dolari este elegantă și de prețuit, dar creează neliniște când este pusă în mișcare. Profesioniștii modei trebuie să aibă success în crearea expectanțelor și în anticiparea dorințelor oamenilor care își permit să cumpere. 9. Moda face apel la libertate. Strigătul fiecărui nou partid politic este: "fiți liberi față de stăpânii voștrii". Noile secte religioase trimit invitația: "ieșiți din jugul dogmatic al religiilor trecute". [...] Apelul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
că "moda reprezintă consumul public prin intermediul căruia oamenii comunică altora imaginea pe care doresc să o proiecteze" (apud Y. Kawamura, 2004, 94). În această ordine de idei, consumul de modă vestimentară reprezintă un mod de poziționare socială și culturală, împlinind expectanțele indivizilor cu privire la ascensiunea socială. În cadrul unui dicționar de sociologie care consemna printre cuvintele intrări și fenomenul modei, Philippe Besnard (1993/1996, 174) sublinia că termenul de "modă" desemnează "fie privilegiul deosebit de care se bucură un anumit lucru la un moment
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
92 1.1. Teoria nevoilor a lui Maslow (1954) /92 1.2. Teoria bifactorială a lui Herzberg (1959) /93 1.3. Teoria caracteristicilor postului (Hackman și Oldham, 1976) /95 2. Teoriile alegerii cognitive /97 2.1. Modelul VIE: valență, instrumentalitate, expectanță /97 2.2. Teoria echității (Adams, 1965) /98 3. Teoriile autoreglării /101 4. Orientările actuale ale cercetării /101 4.1. Gestionarea diversității /102 4.2. Demersul de integrare /103 Capitolul 7. Implicarea în muncă și satisfacția /105 1. Implicarea: definiție
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
indivizi să producă (nevoile, de exemplu). Teoriile alegerii cognitive sunt interesate de procesele cognitive care conduc la acțiune. Ele acordă un loc central alegerilor raționale ale diferiților indivizi și, astfel, introduc un anumit relativism. 2.1. Modelul VIE: valență, instrumentalitate, expectanță Această teorie a fost inițiată de Vroom (1964), care se poziționa în prelungirea lui Lewin. Ea a fost apoi dezvoltată de diferiți autori (Campbell, Lawler). Comportamentul este dirijat spre un scop: de exemplu, salariații muncesc pentru realizarea unei sarcini. Motivația
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a unei sarcini îi va aduce o promovare, se poate spune că instrumentalitatea este puternică în raport cu acest rezultat. Dar nivelul de efort depinde și de o altă variabilă: probabilitatea de realizare a performanței legate de un anumit nivel de efort (expectanță). Persoana estimează posibilitatea de a atinge, printr-un anumit nivel de efort, o anumită performanță în realizarea sarcinii. Toate aceste variabile se combină pentru a determina motivația în muncă. Le putem prezenta într-o schemă. Figura 7. Articularea diferitelor componente
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care integrează aceste două dimensiuni. Ei consideră că performanța depinde de două elemente: nivelul scopului (cf. lucrările lui Locke), dar și atașamentul față de scop. Acest atașament va decurge din valoarea subiectivă a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
depinde de două elemente: nivelul scopului (cf. lucrările lui Locke), dar și atașamentul față de scop. Acest atașament va decurge din valoarea subiectivă a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au încercat să integreze diferitele teorii ale motivației folosind cadre
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au încercat să integreze diferitele teorii ale motivației folosind cadre matematice. În această orientare, Klein (1989) a propus o teorie integrativă a motivației pornind de la o teorie a controlului care-l prezintă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
privitor la performanțe și emiterea unui nou comportament. Diferitele teorii ale motivației vor fi considerate componente ale acestei metateorii: teoriile scopului vor interveni în analiza ecarturilor dintre rezultate și normele de referință. Teoriile consolidării vor explica procesul de feedback. Teoriile expectanței vor guverna organizarea buclelor de control, în timp ce teoriile nevoilor vor permite explicarea atracției spre scopuri. Teoria controlului constituie un cadru care permite articularea tuturor teoriilor clasice ale motivației. Modelul integrativ are o mare valoare euristică. El îi permite lui Klein
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
importanță medie", fără să le amestecați cu celelalte, pentru a vă facilita sarcina la exercițiul 2. • Acum vei face la fel pentru pachetul de fișe legate de viața profesională, apoi cu fișele pentru viața personală și viața spocială. Exercițiul 2 (expectanță) Luați fișele plasate la exercițiul 1 în teancurile "foarte important" și "importanță medie" pentru cele patru domenii de viață. • Ne-ai indicat obiectivele a căror atingere este importantă pentru tine. În legătură cu fiecare dintre ele, crezi că vei reuși sau nu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de externalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "ext." a exercițiului 7, pentru fiecare fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). Exercițiul 1 Importanță Exercițiul 2 Expectanță Exercițiul 3 Atrib. prob. Exercițiul 4 Valorizare Mare Medie Mică NP < 1 lună < 1 an < 3 ani ? eșec Internă Externă + = 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care au terminat cu succes un program care cuprinde toate criteriile de referință. Structura standardelor: Benchmarks - criterii de referință - sunt declarații (principii) care specifică cerințele proiectului pentru programele de Pregătire Inițială a Profesorului (ITE). Expected features - caracteristici anticipate (indicatori de expectanță) pentru fiecare criteriu de referință, care intenționează să clarifice și să ilustreze aspecte ale performanței studentului pentru care programul este proiectat să le realizeze. Aceste trăsături vor fi folosite de HEIS = Institutele de Învățământ superior pentru a proiecta strategiile de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
grupurile pentru apărarea drepturilor omului, ca și ONG-urile, a căror influență globală este În creștere, odată cu scăderea Încrederii În corporații, ne transmit, În linii mari, următoarele: «Puterea e În mâinile voastre. Sunteți companii globale, puteți stabili un nivel de expectanță care să influențeze practicile de conservare a mediului, de respectare a drepturilor omului și pe piețele În ascensiune».“ Aceste voci au dreptate și, mai mult, dacă vor, se pot folosi de Internet pentru a obține efectul maxim pentru a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dupa bunul plac. Acești părinți fac încă uz de un principiu pedagogic vechi, de mult demodat și primat și anume utilizarea pedepselor fizice, respectiv bătaia.Sursa de conflict care conduce la bătaia copilului provine din faptul că părinții au o expectanță nerealistă asupra posibilităților de înțelege re ale unui copil la o anumită vârstă. Adultul de enervează și se descarcă producând groază și durere copilului. Copilul, mai ales cel mic, nu poate înțelege de ce adultul, care este într-adevăr mai puternic
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
de întreținere psihologică, de realizare a iluziei relației permanente. Fantezia lui Sandu, peronajul- narator, identifică un discurs erotic perfect atâta vreme cât relația este mediată. În schimb, întâlnirile concrete, dincolo de accentele de senzualitate împinse până la euforie, nu satisfac decât rareori expectanțele personajului masculin, sunt condamnate la prozaism, convenționalitate sau ridicol. Romanul lui Mirel apare ca o povestire de stil vechi care înaintează încet prin reveniri și digresiuni. „Eroii au schematismul personajelor de povestire și nu se țin minte (bunicul, Tata cu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]