592 matches
-
vezi secțiunea „Pe scurt 11.2”. Deși DSM-IV-TR nu menționează cât de mare trebuie să fie deficiența comportamentului adaptativ, există mai multe scale de măsurare a funcționării adaptative, acestea oferind informații cu privire la nivelul la care se află individul comparativ față de expectanțele corespunzătoare vârstei. Deși aceste date se obțin cu ajutorul interviurilor structurate, rezultatele sunt scoruri standard care pot fi folosite în mod direct pentru a compara gradul de funcționare adaptativă cu așteptările intelectuale. În secțiunea „Pe scurt 11.2”, se prezintă și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
aceste elemente pot fi abordate înainte, după sau chiar pe parcursul planului de tratament indicat. Concluzii Deși tratamentul SSPT și al stresului acut au înregistrat multe progrese în ultimii zece ani, mai sînt încă multe de studiat în ceea ce privește aceste tulburări complexe. Expectanțele legate de rezultatele tratamentului rămîn modeste. Se estimează că aproximativ o treime dintre pacienți răspund foarte bine la tratament, înregistrînd o vindecare aproape completă. O altă treime vor înregistra progrese evidente; după încheierea tratamentului probabil nu vor întruni criteriile unui
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
complexe de inferioritate), delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele creative, permițând vederea cu ochii spiritului. Imaginea mintală ca formă intermediară cuprinde imaginația speculativă, reproductivă, substitutivă (din empatie). 3. imaginația creativă - cuprinde numai imaginația anticipativă (cu expectanță creatoare) și imaginația propriu-zisă, având două funcții: de căutare, explorare și de schimbare. Imaginația creativă Unele teorii ale imaginației creative susțin că imaginile există și sunt depozitate în mintea inconștientă, iar mintea conștientă poate lua act de ele. Cenzura eului
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
poate deveni un zid care ne împiedică să vedem semnificații, relații sau idei noi. Aceste bariere ne împiedică să avem o percepție lărgită, complexă și adecvată asupra lumii. - Barierele culturale Normele sociale și instituționale sunt cele care stau la baza expectanțelor sociale, presiunilor pentru conformare, iar individul ar trebui să se comporte așa cum crede că vor ceilalți să o facă. - Barierele emoționale Pot fi de la cele mai banale (furia, frica, ura, dragostea) până la cele mai grave (sursele de insecuritate și anxietateă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile precum mediul fizic parental, receptivitatea emițională și verbală a părinților, expectanțele parentale, coeziunea familială și armonia joacă un rol important în stimularea creativității. Cum pot stimula părinții creativitatea copiilor lor? În întâlnirile învățătorilor cu părinții este important să existe frecvente referințe legate de posibilitățile părinților de a încuraja și stimula manifestarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
incluzive și a integrării elevilor cu cerințe speciale în școlile obișnuite este oferit de rezultatele experiențelor practice care susțin că absolvenții școlilor speciale prezintă mai multă lipsă de încredere în forțele proprii, diminuarea nivelului motivațional, dezorientare, absența intereselor și a expectanțelor pozitive în activitățile cotidiene, obișnuința de a fi ajutați în permanență, imposibilitatea de a identifica alternative, de a opta și de a lua decizii, toate acestea conducând la ideea unei pseudoalienări în plan social acțional și relațional (în raport cu posibilitățile reale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
școlară a acestei categorii de copii depinde și de atitudinea profesorilor din școlile obișnuite față de specificul nevoilor acestor elevi, care le solicită un efort substanțial, de gradul de înțelegere manifestată față de ei, precum și de atitudinea părinților, nivelul de implicare și expectanțele lor în ceea ce privește rezultatele școlare ale copiilor lor. 8.4. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități fizice/locomotoare Este o componentă a învățământului integrat întâlnită și până acum în unele școli de masă unde existau unii copii cu deficiențe fizice, mai
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
învățării. Factori motivaționali și afectivi Influențele motivaționale și emoționale asupra învățării Cât și de ce este educatul influențat de motivația pentru învățare? Motivația învățării este influențată de starea emoțională individuală, de interese și scopuri, de modul de gândire, de aspirații, dorințe, expectanțe pentru succes, după obținerea de informații asupra calității procesului desfășurat. Acestea influențează calitatea gândirii și informării asupra procesului, facilitează învățarea și performanța. În sens opus, este influențată de emoțiile negative din învățare, de anxietate, de insecuritate, de panică, care orientează
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și dispozițiile personale ale educatorului, se mărește eficiența predării-învățării ca alternativă, se creează un nou tip de relații, pentru colaborare, comunicare, nou stil de activitate. • Aplicarea în acest climat a spiritului democratic, cu creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, formularea de expectanțe pentru noi roluri, eliminarea diferitelor frustrații sau dezechilibre, menținerea disciplinei, a ordinii și stabilității, asigurarea condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, afirmarea critică, etică, cu întărirea motivației, a autonomiei în utilizarea surselor de informare, în valorificarea experiențelor nonformale. • Corelarea centrării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
urmărirea dezvoltării acestei capacități în timp, formarea conștientă și responsabilă pentru educația continuă, pentru a-și verifica valorile în timp, a-și descoperi în timp punctele de excelență și invers, conștientizarea nevoii și a posibilității de revizuire a dorințelor, aspirațiilor, expectanțelor; c) descoperirea relațiilor cu ceilalți pentru înțelegerea realității, verificarea valorilor și a rolurilor în comunitate, sesizarea și promovarea schimbării leadershipului în clasă. Odată cu vârsta și cu maturizarea, cu identificarea valorii generale a educației și a autoeducației, educatul se concentrează tot
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
început să atragă atenția pedagogilor din anii '60-'70, când s-a pus problema schimbării priorității predării cu învățarea, s-au studiat variabilele care influențează eficiența invățării (caracteristici de vârstă și individuale, sex, clasă socială, experiențe de învățare, atitudini, dorințe, expectanțe, abilități și roluri ale educatorului, situații de învățare), procesele care antrenează aceste variabile (după concepția behavioristă), contextul (sarcini, obiective, conținut., metode, relații), produse rezultate (măsurare prin indicatori tot comportamentali). Acesta este contextul care a declanșat paradigma schimbării de la instruire la
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critică, etică, motivată, autonomă. Leadershipul s-a dezvoltat ca o abordare de sociologie a educației, a culturii organizaționale, din seria găsirii eforturilor, procedurilor, principiilor de reducere a stresului educatorului și a educaților în fața noilor cerințe ale educației acestora, a noilor expectanțe, a eficientizării managementului clasic (Quinn, 2001). Astfel leadershipul devine o alternativă, o paradigmă de perspectivă, care cere însă o nouă abordare a competențelor educatorului și se opune sau ameliorează magistrocentrismul, autoritatea, prioritatea învățării clasice a cunoștințelor, aplicarea criteriilor rigide de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lideri transformaționali. Recurgem atunci la un portret făcut lor și recunoscut (Gunter, 2001): au puternice concepții și viziuni, charismă, își focalizează acțiunile pe așteptările grupului/clasei, influențează gândirea și stimulează afirmarea lor intelectuală, le influențează prin comunicare stările emoționale, promovează expectanțe legate de performanțe, exercită o disciplinare conștientă (prin consens, ajutor reciproc, calitate, standarde, excelență, controlul performanței), reduce restricțiile, creează oportunități de afirmare și rezolvare, utilizează un stil democratic, sprijină emanciparea, practică reflecția și autoreflecția asupra performanțelor, problematizează continuu pentru stimularea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fapt, cercetările în temă pornesc de la precizările lui K. Lewin (1939), care distinge trei categorii de leadership (nu de tipuri de lideri, cum se confundă adesea), de moduri de acțiune ale liderilor în grup: autoritar (prevede clar și cu fermitate expectanțe de îndeplinit), participativ/democratic (prin implicarea sa în activitatea grupului) și delegativ/laissez-faire (prin neintervenție în activitatea grupului). După cum este corect să acceptăm leadershipul educatorului, iar nu profesorul-leadership! Educatorul este lider (ca poziție recunoscută în clasă, dincolo de cea formală), iar
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rolurile formale. Or, îndeplinirea lor efectivă, prin leadership, este mai ales legată de afirmarea și perfecționarea ultimelor, încât apare strânsă relația obiective-capacități și competențe-metodologia realizării-evaluarea pe criterii de succes, progres, eficiență, calitate, performanță. Față de aceasta, educații formulează "atitudini de așteptare", expectanțe care devin apoi, prin cunoașterea lor, impulsuri pentru proiectarea îndeplinirii și autocorectării comportamentului efectiv de rol. Pentru că primesc și ei atribuții, sarcini în clasă, atunci sunt afirmate și alte roluri psihosociale ale educatorului: de stimulare, de încurajare, de ajutor, de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aceștia, • facilitarea și îndrumarea lor în construcția învățării prin explorare directă în clasă, • sprijinirea învățării prin cooperare în grupuri mici, • consilierea educaților în timpul activităților în clasă, • rezolvarea chiar și a unor probleme etice în aceste relații (respectarea succesului celuilalt, analiza expectanțelor, personalizarea). Relației management-leadership i se evidențiază și alte dimensiuni practice pentru eficiență, când managementul este administrație, iar leadershipul arată modul de realizare a acestuia, pentru a obține performanța în realizarea obiectivelor educației, în realizarea operațiilor concrete prin strategiile de antrenare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
intim, preia și unele dintre convențiile diaristice, pentru a configura imaginea unui dedans care îl eclipsează total pe dehors, într-o tentativă dramatică de a se rosti autentic, epurat de măștile histrionice și de orice intenție de a epata eventualele expectanțe ale unui cititor familiarizat cu opera sa anterioară. Autorul utilizează aici, cu cele mai bune rezultate estetice, tehnica decupajului domestic. Faptul cotidian, cu atât mai mult cu cât pare nu doar autentic, ci și selectat oarecum întâmplător, reușește să traducă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
există de cînd au apărut primii șefi pe lumea asta, cred că aparenta epidemie de șefi dificili din zilele noastre poate fi explicată prin convergența unui număr de factori. Modul în care se comportă oamenii a fost influențat de sporirea expectanțelor în ceea ce privește productivitatea, de creșterea nivelului de stres și de carențele în instruire. Așa cum s-a întîmplat probabil mereu, mulți șefi pur și simplu nu posedă competențele necesare, fiind promovați în această poziție datorită unor motive greșite - aveau cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
influențat de circumstanțe exterioare. Se poate întîmpla să fie extrem de solicitat de viața de familie îca să nu mai vorbim de locul de muncăț. Nu toată lumea reacționează bine la stres. Există trei lucruri fundamentale care determină comportamentul șefilor dificili: motivația, expectanțele și personalitatea. Motivația în magazinul de articole bărbătești la care merg adesea să-mi cumpăr haine lucrează un vînzător nemaipomenit pe nume Jack. E angajat acolo de peste 20 de ani și a văzut destui manageri venind și plecînd. Cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
te-ar putea ajuta să identifici motivațiile care l-au determinat să devină manager? Cu cît îi înțelegi mai bine necesitățile de bază, cu atît mai clar îți va fi ce anume îl face să adopte o atitudinea altminteri nejustificabilă. Expectanțele Dacă motivația este fitilul bombei reprezentate de un șef dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
să devină manager? Cu cît îi înțelegi mai bine necesitățile de bază, cu atît mai clar îți va fi ce anume îl face să adopte o atitudinea altminteri nejustificabilă. Expectanțele Dacă motivația este fitilul bombei reprezentate de un șef dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului dintre angajat și angajator. în continuare sînt prezentate șase expectanțe esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
cu atît mai clar îți va fi ce anume îl face să adopte o atitudinea altminteri nejustificabilă. Expectanțele Dacă motivația este fitilul bombei reprezentate de un șef dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului dintre angajat și angajator. în continuare sînt prezentate șase expectanțe esențiale: Comunicarea Dacă șeful tău dificil este unul dintre cei care par să
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului dintre angajat și angajator. în continuare sînt prezentate șase expectanțe esențiale: Comunicarea Dacă șeful tău dificil este unul dintre cei care par să ia întotdeauna decizii neinspirate, poți lua în considerare posibilitatea ca el să nu dețină suficiente informații. Un factor important care influențează calitatea deciziilor noastre este legat atît
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
lesne de controlat. Dacă îți dai seama că ai lipsuri în ceea ce privește vreunul din ele, poate că vei fi înclinat să te concentrezi asupra modificării comportamentului propriu, pentru a vedea cum va reacționa șeful tău. Personalitatea Dacă motivația este fitilul, iar expectanțele șefului în ceea ce te privește reprezintă scînteia care îl poate aprinde, atunci personalitatea este factorul care determină natura exploziei. Modul în care reacționează un șef atunci cînd nu îi sînt satisfăcute expectanțele depinde în mare măsură de personalitatea sa. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
șeful tău. Personalitatea Dacă motivația este fitilul, iar expectanțele șefului în ceea ce te privește reprezintă scînteia care îl poate aprinde, atunci personalitatea este factorul care determină natura exploziei. Modul în care reacționează un șef atunci cînd nu îi sînt satisfăcute expectanțele depinde în mare măsură de personalitatea sa. Desigur, nu îi poți modifica personalitatea, dar încercarea de a o înțelege te poate ajuta să-i anticipezi reacțiile și să fii pregătit pentru ele. Există o mare varietate de tipuri de personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]