746 matches
-
umflare a obrajilor; exerciții pentru vălul palatin: exerciții de imitare a căscatului, exerciții de imitare a înghițitului, a tusei, mișcări de deglutiție. Educarea respirației este un alt aspect important pentru activitatea de demutizare și urmărește educarea echilibrului dintre inspirație și expirație, mărirea capacității respiratorii. Toate aceste exerciții, pentru a nu deveni obositoare și plictisitoare au luat forma unor mici filmulețe amuzante pe care copiii trebuiau să le imite. S-au utilizat exerciții ce cuprindeau jocuri cu diverse onomatopee(păsări și animale
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
normal colorate, fără modificări patologice. Țesutul celular subcutanat slab reprezentat - indicele de greutate puțin sub normal, fără a fi distrofic. Sistemul ganglionar limfatic aparent indemn. Sistemul osteoarticular integru. Aparatul respirator: respirația este mixtă, cu tendință de oralizare a inspirației și expirației. Aparatul cardiovascular, digestiv, genito-urinar: nu sunt suficiente date. Atitudinea: ținută dreaptă în ortostatism, fără devieri patologice. Echilibrul static este relativ bun. Echilibrul dinamic are o dezvoltare decalată față de nivelul așteptat al vârstei cronologice. Copilul aleargă, urcă scările, dar cu o
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
T.D. nu pronunță bine decât foarte puține litere și este necesară o intervenție prelungită în perioada de achiziție a procesului fonoarticulator corect. De asemenea, s-au efectuat exerciții pentru corectarea respirației verbale: pronunțarea unor grupuri de vocale pe durata unei expirații („ai”, „ei”, „oi”, „ua”, „ue”), pronunția unor consoane însoțite de vocale pe durata unei expirații („ba”, „be”,”bi”,”bo”,”bu”), precum și exerciții ritmice de respirație însoțite de mișcare și cântec (mers numărat, mers cu cântec). În urma acestor exerciții, T.D. a
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
perioada de achiziție a procesului fonoarticulator corect. De asemenea, s-au efectuat exerciții pentru corectarea respirației verbale: pronunțarea unor grupuri de vocale pe durata unei expirații („ai”, „ei”, „oi”, „ua”, „ue”), pronunția unor consoane însoțite de vocale pe durata unei expirații („ba”, „be”,”bi”,”bo”,”bu”), precum și exerciții ritmice de respirație însoțite de mișcare și cântec (mers numărat, mers cu cântec). În urma acestor exerciții, T.D. a reușit să-și echilibreze ritmul inspir - expir, precum și obținerea expirației mai lungi la pronunție decât
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de vocale pe durata unei expirații („ba”, „be”,”bi”,”bo”,”bu”), precum și exerciții ritmice de respirație însoțite de mișcare și cântec (mers numărat, mers cu cântec). În urma acestor exerciții, T.D. a reușit să-și echilibreze ritmul inspir - expir, precum și obținerea expirației mai lungi la pronunție decât inspirația. În cea de-a treia etapă s-a încercat propriu-zis corecția articulării sunetelor celor mai afectate. În fața oglinzii logopedice s-a explicat pronunția și modul de articulare corectă a sunetelor și s-au încercat
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
1. Formarea și exersarea respirației verbale Abilitatea de a doză actul respirator se realizează în mod automat.Copiii cu deficiențe de auz nu reușesc această abilitate, fac pauze, li se termină aerul.Acest aspect trebuie educat prin inspirație puternică și expirație lungă sau cu întreruperi. Această activitate respiratorie trebuie susținută de profesorul logoped și ceilalți profesori care predau la clasa respectivă. 2. Exersarea organelor ce participa în fonație și pregătirea lor pentru emiterea sunetelor- În acest sens se vor face - exerciții
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
aură care îi anunță apariția crizei, fenomen important pentru ca acesta să-și poată lua unele măsuri de precauție atunci când criza apare ceva mai tardiv. Accesul convulsiv precedat sau nu de aură, se instalează brusc. Bolnavul scoate un țipat produs de expirația forțată prin glota spastică, apoi își pierde cunoștința și cade. Urmează ulterior cele două perioade: tonică și clonică a accesului convulsiv :” status epilepticus” Perioada tonică constă dintr-o contractură tonică intensă și generalizată, bolnavul cade la pământ cu corpul rigid
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
capului pacientului și medicul trage aer în piept (inspiră) Medicul aplică buzele sale pe gura întredeschisă a pacientului, pensează nasul acestuia și insuflă aerul său expirator • Medicul se ridică, face o nouă inspirație proprie și lasă pacientul să execute pasiv expirația prin elasticitatea și replierea toracelui la poziție de repaus • În timpul următoarelor insuflații, medicul privește gradul de destindere respiratorie a toracelui pacientului și percepe aerul expirat prin auz și simțire. • Timpii expirației se repetă cu frecvența de 10-15 insuflații pe minut
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
nouă inspirație proprie și lasă pacientul să execute pasiv expirația prin elasticitatea și replierea toracelui la poziție de repaus • În timpul următoarelor insuflații, medicul privește gradul de destindere respiratorie a toracelui pacientului și percepe aerul expirat prin auz și simțire. • Timpii expirației se repetă cu frecvența de 10-15 insuflații pe minut, urmărind eficacitatea, recolorarea pacientului,pulsul, până când reapar respirațiile spontane eficiente sau până când victima a ajuns într-un mediu spitalicesc. Tot timpul, medicul controlează permanent existența pulsului la arterele carotide, pentru a
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de câini din preajma colibelor oamenilor primitivi, care emanau mirosuri puternice prin secrețiile vaginale ce se scurgeau În perioada cât erau În călduri. Desigur, acest lucru le este facilitat și de adulmecarea particulelor mirositoare care persistă În aer, fiindcă inspirația și expirația forțată a aerului determina trecerea unui număr mai mare din particulele mirositoare ce excită celulele senzoriale din mucoasa olfactivă. Posibilitatea perceperii mirosurilor este dată, În afară de intensitatea lor, de finețea mucoasei olfactive și de suprafața ei care este foarte Întinsă, ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
La realizarea mișcărilor respiratorii libere participă în inspir diafragma și întercostalii externi. Expirul, in schimb, este în cea mai mare măsură o mișcare pasivă, care începe atunci când încetează acțiunea mușchilor inspiratori șă se datorează elasticității cutiei toracice și țesutului pulmonar. Expirația forțată se realizeză prin intervenția activă a musculaturii abdominale și intercostalilor interni, care antrenează expulzarea aerului expirator de rezervă. Educarea sau reeducarea respirației diafragmatice care este, de altfel principalul factor motor al ventilației, este deosebit de importantă, deoarece printr-o cursă
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
și omoplaților, deficiențe ce însoțesc cifoza;Exerciții executate cu membrele inferioare pentru tonifierea musculaturii abdominale în scopul prevenirii apariției lordozei. Acestea se efectuează în plan anterior sub formă de întindere și îndoiri, depărtări, apropieri, fortificări (gimnastica abdominalăă; - Exerciții specifice de expirație, corelate cu eerciții de trunchi și membre; - Exerciții cu obiecte portabile (bastoane, măciuci, mingi medicinale, extensoareă; - Exerciții la aparate de gimnastică (bancă, bamchetă, ladă, scară fixăă; - Exerciții cu caracter aplicativ, cu structură corectivă (mers, tărăre, transport de obiecteă; 1. Stând
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
câlcâie așezat, mâinile pe șolduri: T1: ducerea trunchiului îndoit și extensia capului; T2: revenire. 8. Decubit dorsal, cu un săculeț cu nisip sau o minge medicinală mică sub regiunea dorsală: T1: ducerea brațelor în sus cu inspirație; T2: revenire cu expirație. 9. Aceleași, cu ducerea capului în extensie și rularea trunchiului pe minge. 10. Aceleași, târâre pe banca de gimnastică prin tracțiuni în brațe, mâinile simetric apucat de marginile băncii. 11. Atârnat la bară fixă: T1: ridicarea gebunchilor îndoiți la pipt
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
în extensie, privirea la orizontală; T2: revenire. 5- Aceleași, cu răsucire de trunchi stânga / dreapta, cu arcuire. 6- Pe genunchi, pe călcâie așezat, mâinile la ceafă: T1: extensia trunchiului la nivel dorsal, tragerea coatelor mult înapoi, inspirație; T2: revenire cu expirație. 7- Pe genunchi cu sprijin pe palme, deplasare înainte și înapoi cu braț / picior opus. 8- Aceleași cu deplasare de braț / picior de aceeași parte; 9- Pe genunchi, pe antebrațe, deplasare înainte împingând o minge medicinală. 10- Pe genunchi, cu
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
lui vitală forțată tinde să fie < 50% din valoarea normală. Volumul expirator forțat în prima secundă (FEV = VEMS -the l-s forced expiratory volume) este în medie 30% sau mai puțin din cel prezis, în timp ce debitele maxime și minime la mijlocul expirației sunt scăzute la 20% sau mai puțin din cele așteptate. Conform cu alterarea mecanicii, hiperinflația asociată este substanțială. La pacienții cu boală acută, volumul rezidual (VR) se apropie frecvent de 400% din normal, în timp ce capacitatea reziduală funcțională se dublează. Pacientul tinde
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
fasiculată și reticulată mai puțin dezvoltate. Timusul este dezvoltat cu numeroși corpusculi Hassall în plină activitate, involuția sa începând abia la jumătatea perioadei. 2.2.5. Parametrii funcționali ai aparatului respirator Amplitudinea respiratorie este mică, cu fazele de inspirație și expirație superficiale, datorită îngustimii căilor respiratorii și a capacității toracelui, precum și datorită insuficientei dezvoltări a mușchilor intercostali. Referitor la aparatul respirator în această perioadă, cavitățile nazale sunt mai mici și mai înguste decât la adult, faringele este situat cu trei vertebre
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
spațiale) este în curs de formare,cunoscând poziționarea proprie „sus”, „jos”, „acolo”, „aici”. Recunoaște forme prin comparare și incastrare. Predomina modalitatea vizuală de recepție a informației. Motricitatea generală, este foarte bună. Respirația neverbală: atât ritmul respirator cât și raportul inspirație/expirație sunt normale. Respirația verbală: expirația este prea scurtă și încă este prezentă încordarea. Vocea este normală, melodioasa, specifică copilului mic auzitor. Apelează la mai multe forme de comunicare: gestuala, prin semne spontane (Hai! Ada!), specifice copilului mic, insă modul preferat
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
formare,cunoscând poziționarea proprie „sus”, „jos”, „acolo”, „aici”. Recunoaște forme prin comparare și incastrare. Predomina modalitatea vizuală de recepție a informației. Motricitatea generală, este foarte bună. Respirația neverbală: atât ritmul respirator cât și raportul inspirație/expirație sunt normale. Respirația verbală: expirația este prea scurtă și încă este prezentă încordarea. Vocea este normală, melodioasa, specifică copilului mic auzitor. Apelează la mai multe forme de comunicare: gestuala, prin semne spontane (Hai! Ada!), specifice copilului mic, insă modul preferat de comunicare este cel verbal
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
în care volumul de aer care a trecut frontiera bucală este distribuit spre cei 60 000 acini (subunități respiratorii) [28]. 2.1.1. Respirația externă Actul ventilator constă în două fenomene a căror succesiune este ritmică și continuă: inspirație și expirație. Pneumograma în starea de veghe are aspect de sinusoidă regulată, fără pauze. Pauzele apar în mod fiziologic în somn și în unele condiții patologice. Pe pneumogramă se înregistrează mișcările respiratorii, iar pe spirogramă se înregistrează volumele respiratorii [29]. Raportul dintre
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
veghe are aspect de sinusoidă regulată, fără pauze. Pauzele apar în mod fiziologic în somn și în unele condiții patologice. Pe pneumogramă se înregistrează mișcările respiratorii, iar pe spirogramă se înregistrează volumele respiratorii [29]. Raportul dintre durata inspirației și a expirației este I/ E=2,4/3= 0,8. Frecvența mișcărilor respiratorii este de 10 mișcări/minut. Inspirația este faza activă a respirației. Forța motrice a inspirației se datorează masei musculare a toracelui. Folosirea forței musculare produce următoarele modificări: variază volumul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cavitatea bucală și alveole și aerul se deplasează astfel spre alveole [27, 30]. Modificarea diametrelor toracelui: Vertical: se datorează coborârii diafragmului și ridicării coastelor I-VI Sagital: se datorează ridicării coastelor I-VI Transversal: ridicării și rotirii coastelor I-VI. Expirația de repaus este în mod normal pasivă. Forța motrice a expirației este de natură elastică, recul elastic, iar în ortostatism avem forța gravitațională; în expirul forțat participă mușchii expiratori accesori. Forțele motrice întâmpină rezistență. Forțele de rezistență sunt de trei
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
27, 30]. Modificarea diametrelor toracelui: Vertical: se datorează coborârii diafragmului și ridicării coastelor I-VI Sagital: se datorează ridicării coastelor I-VI Transversal: ridicării și rotirii coastelor I-VI. Expirația de repaus este în mod normal pasivă. Forța motrice a expirației este de natură elastică, recul elastic, iar în ortostatism avem forța gravitațională; în expirul forțat participă mușchii expiratori accesori. Forțele motrice întâmpină rezistență. Forțele de rezistență sunt de trei tipuri: elastice vâscoase (frecare) inerțiale. În respirația de repaus forțele vâscoase
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
valori neglijabile, condiția de echilibru mecanic pentru respirația de repaus este: P MUSCULARĂ= P ELASTICĂ/P PULMONARĂ Forțele depind deci de următorii factori: distensibilitate elastanța presiunea expiratorie maximă [30, 31]. CAPITOLUL 2. FIZIOLOGIA SPAȚIULUI PLEURAL Măsurători statice PESOF la sfârșitul expirației este măsurată cu ajutorul sondei esofagiene și valorile volumelor respiratorii sunt măsurate cu ajutorul spirometrului. Pentru respirația de repaus reprezentarea grafică este un segment de dreaptă, complianța pulmonară fiind constantă. În dinamică, bucla expirului se desparte de cea a inspirației, iar la
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
statică, dacă avem o complianță mai mare decât cea normal, plamânul este considerat ca fiind hipercompliant; în cazul în care complianța este mai mică plămânul este considerat ca fiind hipocompliant (rigid), [32]. Patologie Hipercomplianța - recul elastic slab, cu dificultăți în expirație, valoarea VR (volumului rezidual) crește la 4,5 l și apare aspectul de „torace în butoi” caracteristic bolnavilor ce suferă de emfizem pulmonar. În repaus funcția respiratorie este bună, dar capacitatea vitală și volumul rezidual sunt mici astfel că la
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
0,8. Cazuri particulare: perfuzie nulă - când compoziția aerului rămâne constantă perfuzie nenulă, ventilație nulă - atunci când avem cianoză [34,35]. Un indice al uniformității ventilației interne este raportul de expansiune pulmonară = volum pulmonar la sfârșitul inspirației/volum pulmonar la sfârșitul expirației = VI/VE= 1,2. Toți acinii pulmonari au același raport de expansiune (1,2). Uniformitatea se obține prin îndeplinirea a două condiții: forța motrice de expansiune uniformă proprietățile mecanice constante ale plamânului - izotropie mecanică. Forța motrice a expansiunii pulmonare este
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]